689 matches
-
lui însemnele forței, propulsării, ale alimentării. E un mers istoric în mesajul lui liric, „dependent” de vânturile semănătoare, de ploile fertile, de vegetația hrănitoare, de poala ocrotitoare a mamei, de poalele munților trainici, cu adăpostul văilor adânci și cu libertatea cutezanței spre înălțimi. Dar pașii care-l interesează pe poet sunt pași care nu se opresc niciodată. Este spațiu și sunt momente, în exprimarea poetului, înțelese, însă, ca incrustații în țesutul infinitului. „Timpul se cerne ca un praf de vis / și
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
răni este balsam, în florile ce-mi cresc pe orice ram sufletul tău e blândă adiere. Prefă-te în izvor și-n mine toarnă ca-n tinerețe dulcile-ți răcori, aruncă-n a mea viață cu culori și suflă-n cutezanțe ca-ntr-o goarnă. Să mă trezesc, să fie înviere în tot ce am și-n tot ce nu mai am, caii speranței iarăși să-i înham spre a fugi din lacrimi și durere. Aură În lutul meu iubirea-i
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
În extazul creator este înfrânta gravitația lumii, este ars păcatul și se întrezărește o altă natură, superioară. Experiență depășirii creatoare a lumii este calitativ distinctă de experiență depășirii ascetice a lumii. Ea nu este o experiență a supunerii, ci a cutezanței. În cutezanța inițiativei creatoare „asta lume” arde , ca și în actul eroic al supunerii." N.Berdeaev afima:"Omul este în aceeași măsură ales și predestinat pentru calea genialității că și pentru calea sfințeniei. Există un destin al genialității cum există
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
creator este înfrânta gravitația lumii, este ars păcatul și se întrezărește o altă natură, superioară. Experiență depășirii creatoare a lumii este calitativ distinctă de experiență depășirii ascetice a lumii. Ea nu este o experiență a supunerii, ci a cutezanței. În cutezanța inițiativei creatoare „asta lume” arde , ca și în actul eroic al supunerii." N.Berdeaev afima:"Omul este în aceeași măsură ales și predestinat pentru calea genialității că și pentru calea sfințeniei. Există un destin al genialității cum există un destin
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
de exemplu, marșă Narcis zâmbind. - Hi, hi, hi, sincer vorbind uneori mai facem prostia să gândim și așa, punându-ne tot felul de întrebări nelalocul lor referitor la bărbații cu "experiență", cum îi numim noi, fetele. Gabriellé se sperie de cutezanța sa de a discuta probleme așa de intime cu profesorul de matematică. "Poate vișinata a început să-și facă efectul sau o fi de vină căldura din cameră?" Se simțea un pic amețită și euforică. Bărbatul își sprijini podul palmei
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
Gottesformel, unde oul este din bronz, dar și, în detaliu, în Brâncuși: E = mc2, II, Geniu și Hologramă) poartă în sine însăși crearea și estetica Universului. Oul cosmic brâncușian și ecuația einsteiniană a energiei sunt astfel echivalate, cu originalitate și cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
atunci când i-a oferit public un vas ceramic cu presupusa magică licoare). „Avem prilejul să ne înveșnicim alături de Corneliu Tincu” „A face pictură într-un oraș care se află doar la câțiva pași de Voroneț și de Arbore este o cutezanță”, spunea Valentin Ciucă vorbind despre profesorul și artistul plastic care a fost „chemat prin voci tainice, lăuntrice” să se statornicească în Gura Humorului și care, prin întreaga sa activitate (didactică și creativă), a contribuit ca orașul să se impună ca
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
poet care suferă profund, dar reținut și cu demnitate. Mă întreb, citind acest volum, unde își găsesc locul versurile lui Vasile Burlui în poezia românească. Poetul, desigur, nu este un reformator, un inventator de limbaj sau un iubitor de mari cutezanțe tematice. El este mai degrabă un continuator, în linia unor filiații pe care le aflu în câteva momente vechi și mari ale liricii românești. Prozodia lui, de pildă, de acolo vine. Nu are perfecțiunea versului mace-don-skian, dar aduce în contemporaneitate
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
să dea roadă. Stă înscris în legile firii ca omul să-și iubească patria. Și nu știu de ce se rușinează unele persoane de acest sentiment frumos care ne face pe toți mai buni, mai calzi, mai generoși. În acest sens, cutezanța poetului este meritorie. Și când mulți alții se codesc să-și dezvăluie trăirile și sentimentele, el le dă pe față și rugul de liniște din interior devine vâlvătaie. Icoana țăranului român, cu palma cât o țară - a cărui principală hrană
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Își ținea capul cu pletele sale ondulate în curentul făcut de viteza trenului, pentru a se răcori. Fără să vrea, Săndica îi admira brațele, trupul său robust și pieptul cu pectoralii dezvoltați, iar gândul o făcea să se înfioare de cutezanță: Cum ar fi oare dacă aceste mâini superbe ar investiga-o pe tot corpul, descoperindu-i locurile dulci și secrete, să-i simtă degetele cu unghiile sale îngrijite și frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
Articolele Autorului Ne legănăm ca-n vis între două lumi, între prezent și trecut, între lumea cea reală și cea a visurilor noastre, între lumea concretă și cea a închipuirii, între țara mamă și țara de adopție. Dacă am avut cutezanța să ne luăm lumea în cap, în noua țară, trăim „prezentul”, concretul „azi”, iar din țara mamă, ne-am luat „trecutul”, acel „ieri” ca să îl retrăim visând. Ca emigranți, viața noastră este mai bună, este mai rea decât a celor
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
într-una, i-ar fi pus o groază de întrebări și s-ar fi certat cu bărbatul pentru disconfortul prin care trecea. Timpul, pentru ea, nu fusese un aliat, acoperise tot ceea ce fusese de valoare dar, mai ales, îi acoperise cutezanța pentru care fusese atât de admirată cândva. Pentru ea, ceea ce ar fi putut deveni „mai târziu” reprezentase „prea târziu” sau chiar „mult prea târziu”. Alunecă spre puntea umedă cu o ultimă privire spre cerul prea curat și prea albastru, simțind
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Prin adevăr învingem o părere“ la Cenaclul Literar “Vasile Sav “, patronat de Liga Scriitorilor Români. Originalitatea și specificul acestei antologii de cugetări, unele culese, altele fiind scrise de Aurel Vușcan, constă în viziunea autorului asupra vieții, societății și mentalităților, în cutezanța și profesionalismul său și al autorilor, filtrat prin “ocheanul întors cu oglinzi “ al filosofiei. Cugetările din primul capitol se axează pe rolul banilor, al bancherilor și băncilor în istoria omenirii și în societatea contemporană.” Când banul vorbește, adevărul tace “, spune
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
într-un frumos șirag Și-n fiecare am pus câte-o sclipire Din tot ce-am avut mai bun și drag. În fiecare perlă-am pus mereu speranță, Cu bucurie mi-am propus nestăvilit Să merg pe-același drum cu cutezanță, Să nu mai fiu de soartă adesea umilit. Să îndrăznesc mai mult de-i cu putință, Să nu mă las ușor învins de greutăți, Sunt oameni ce ascund în a lor ființă, Mascați de-un zâmbet fals, atâtea răutăți. Din
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
caravele Se-ntorc din țările rebele Și jefuite de splendori Iau liftul și adânc cobor În rădăcinile de lemn Îmi fac la inelar un semn De recunoașere și zbor E primăvară. Și sublima Transcende ultima speranță În haină ei de cutezanța, Anatomii și pantomima E primăvară pe pamant O Doamne, cât e de curată De parc-o văd întâia dată Și-aud cum urca sevele cântând Referință Bibliografica: Sosește primăvară / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 772, Anul III
SOSESTE PRIMAVARA de ION UNTARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366070_a_367399]
-
în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului C I O C Â R L A N U L La geam, acum, cu zbor sprințar Și ochi ca de faianță, Apare-un ciocârlan hoinar Și plin de cutezanță, Privește-n ochii mei direct, În dreapta capu-și pleacă, Mă-ntreabă parcă: ,,E corect Să lași clipa să treacă? Să nu privești atent în jur Și repede pe-o foaie, Să dai ideilor contur, Chiar dacă-i zi cu ploaie? Să
CIOCÂRLANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365536_a_366865]
-
Își ținea capul cu pletele sale ondulate în curentul făcut de viteza trenului, pentru a se răcori. Fără să vrea, Săndica îi admira brațele, trupul său robust și pieptul cu pectoralii dezvoltați, iar gândul o făcea să se înfioare de cutezanță: Cum ar fi oare dacă aceste mâini superbe ar investiga-o pe tot corpul, descoperindu-i locurile dulci și secrete, să-i simtă degetele cu unghiile sale îngrijite și frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart - pe din două - cântec ce poartă amprenta speranței. Referință Bibliografică: Urmă ascunsă în venele oarbe / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PERPETUU Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 191 din 10 iulie 2011 Toate Articolele Autorului PERPETUU Sufletul, divina forță creatoare de viață, omenirea-nsuflețește dându-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
publicitatea făcută la TVR procesului „marii privatizări”: se apelează, în acest caz, la noțiuni, concepte sau chiar formulări întregi care dădeau și dau specificitate acțiunii istorice, izbânzii sau eșecului ei, oricum ar fi, o creație perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
era o distanta cam de 100-200 m. pe care trebuia s-o parcurgem în bătaia ucigătoare a razelor de soare întețite și de un vânt puternic a cărui biciuire parcă tăia în carne vie. Eu m-am socotit erou pentru cutezanța de care am dat dovadă ca să înfrunt asemenea urgii. Hainele pe mine erau tot o apă, pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita. Ochii erau inundați
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita. Ochii erau inundați de transpirația fetei, respirația era întretăiata. Contururile imaginilor jucau fierbinți în ochii noștri. Mara, ca să arate cutezanța tinereții, și-a făcut poze îmbrăcată gros cu pulover cu gluga trasă pe cap și cu blugi. Lumea din jur era amuzata de teribilismele tinereții. Mă uitam la cât de ușor îi era Marei să suporte căldură și să mai
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
DE SUFLET ! Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o prăpastie-adâncă și-n durere E-un suflet părăsit ce-așteaptă mângâiere. Acolo, atârnat de-un fir de speranță, Zace-ngenuncheat, plin de cutezanță! Răgușit de strigăt, neputând să fugă A deschis mari ochii lacrimi să mai curgă. Dar, privind în sus ridicând din gene, Văzu firul rupt, mușcat de hiene!... Rămas fără sprijin zbieră în tăcere Adunând ecouri din patru unghere! De-atunci
UN MUCEGAI DE SUFLET ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366155_a_367484]
-
între capitolele cu numere pare și cele cu numere impare. La sfârșit, X și Y vor fi aduși totuși față în față. Dezamăgit de întreaga poveste, cititorul obișnuit va întrezări măcar acum satisfacția unui lucru rotund, pe care avusese chiar cutezanța să-l bănuiască. Dar dezamăgirea lui va fi și mai cruntă, pentru că X și Y vor trece unul pe lângă celălalt fără să-și spună vreun cuvânt, fiecare din ei este, în mod simbolic, posesorul unei jumătăți de adevăr, fie și
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]