191 matches
-
SETE DE VIAȚĂ. PRIN CENTRALĂ. CEREȚI LA SATULUNG. SCHIMB ICOANĂ MUNTELE ATHOS. RAZĂ MEDIE DE ACȚIUNE. CONTRA ABONAMENT VIRGIN AIRLINES. VARIANTE. ABSOLVENT. PREDAU MECANISMELE NERUȘINĂRII. DOAR INIȚIAȚI. ÎN SFÂNTA MÂNIE. VÂND FUNDURI DE PAHARE. GATA PICTATE. STOC NELIMITAT. EXERSEZ ARTA CUTREMURATULUI. NU RĂSPUND LA SCRISORI. SUNT APROAPE. Și iată câte ceva din ceea ce am tipărit pe bani frumoși, cumpărând spațiu publicitar: ENOLA GAY - SALON DE MASAJ ANGAJEAZĂ. TINERI. CU MUȘCHI DE PEȘTE PE DINĂUNTRU Anunțul ăsta a avut cel mai mare ecou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
părinților lui într-un bombardament aerian american l-a aruncat într-o cruntă depresie. După înmormântare face cerere să fie trimis pe front dar cum la vizita medicală este diagnosticat cu platfuss, nu primește aprobarea. La 30 august 1944 privea cutremurat de la fereastra casei sale defilarea tancurilor sovietice intrate în capitala eliberată de Armata Română. Alianțele cu rușii aduseseră întotdeauna României necazuri uriașe ca să-și facă iluzii în privința tragediei care nu va întârzia să urmeze. După o scurtă perioadă de așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care o cutreierau? Ele nu dispăruseră, dar apăruse încăpățînarea de a le stăpâni, nereușind decât să le sporească, ochii aceia albiți începuseră să se închidă, ochii care îmi mărturiseau că eu, eu eram cel care o fascina, da, îmi șoptea cutremurată, tu, tu... Eram convins că instinctul ei născocise somnul și în sinea mea îi dădeam dreptate. Nu datorită faptului că a doua zi trebuia să se scoale devreme (nu ca mine, care aveam cursuri la ore mai relaxate), în cei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să ne uimească pe această lume, speranța, visul, bucuria că aspirațiile noastre nu sânt deșarte și că se împlinesc undeva chiar dacă nu cu noi, adică nu încă? și că privirea mea nu era dotat expresia unei adânci turburări, a unui cutremurat regret, a unei dureroase melancolii că n-o s-o mai întîlnesc niciodată, ar fi dat din umeri cu nepăsare și nu s-ar fi îndrăgostit de mine, căci astfel de sentimente i le dăruise din plin Petrică? Nu, ea a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul din 1786 - semnat „Toată obșteasca raia a Țării Românești”, dar redactat de el (Andrei Pippidi) - domnitorului Nicolae Mavrocordat, văzut aproape shakespearian, ca smintit și „poznă a firii”: „Jecmănindu-i pe săraci, totuși nu contenește
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
-i zise fiului său: Vezi acolo sus pe deal piatra aceea mare? Până acolo l am condus și eu pe tatăl meu, lăsându-l apoi în voia sorții. Condu-mă deci și tu până acolo! Dumnezeule, ce aud? strigă fiul, cutremurat. Tu, tată, ai făcut părinților tăi aceeași nedreptate pe care voiam să ți-o fac și eu ție acum? Oare și copiii mei vor face cu mine astfel? Vino înapoi cu mine și de acum înainte cea mai bună cameră
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Iisus Hristos, mergând la Sfântul Apostol Petru și vorbind cu el, am putea auzi această convorbire: Vreau să mă mărturisesc ăspovedesc), Petre! Bine, Iuda, îngenunchează și spune ce ai pe suflet. Iuda, aruncându-se la picioarele lui Petru, îi zise cutremurat: Sunt un nenorocit, Petre, căci l-am vândut pe Domnul și Mântuitorul nostru. Nădăjduiește, Iuda, căci eu am fost mai vinovat decât tine! Cum așa, Petre?! Eu Iuda, de trei ori L-am trădat pe Domnul, dar plângând cu lacrimi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nici cele bune. Care-ți este, deci, ultimul cuvânt care va pune pecetea muțeniei pe limba ta?!... Judecă, fiule, bine la cele din urmă cuvinte ale tale, care să-ți poată fi început pentru mântuirea ta. După puțină gândire, bolnavul, cutremurat și cu ochii plini de lacrimi, zise: Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul meu, milostiv fii mie păcătosului și mă miluiește. Amin! Și întărit sufletește, intră să i se taie limba. Din acel moment a început tămăduirea sufletului și a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fie mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi contestă existența. "Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu"" (Psalmul 52), constata cutremurat psalmistul. Secolul trecut îndeosebi, cu cele două conflagrații mondiale și Holocaustul evreilor, a fost piatra de încercare a multor credincioși. Nu este de mirare că, după ce-și vede mama și sora arse în fabrica morții de la Birkenau, Elie Wiesel
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea de propriile păcate și pentru mântuirea neamului românesc, oropsit de milenii.” a scris Ionel Zeană, și el unul dintre mărturisitorii temnițelor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
strângeau parcă-n loc să se disperseze înfiorându-mi brațul și primind astfel forța astrelor în mine, prin braț în piept, și apoi câtă nebunie! Întunericul cosmic nu mai era întuneric. Astrele îmi șopteau destinele înscrise în scoarța suprafețelor lor cutremurate de Timp. La orice întrebare (și parcă nu întrebam nimic, deși răspunsurile la întrebările mele multiple puteau umple o enciclopedie) mi se răspundea, știind dintr-o dată despre orice, despre oricine totul"455. E un amestec de simboluri în care focul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un an și jumătate și, în holul mare de la intrarea în clădirea școlii, primul parastas pentru sufletele învățătorilor, absolvenți ai școlii, înscriși cu litere de aur pe o placă de marmură, avea să pomenească aproape pe toți cei prezenți atunci, cutremurați, la rugăciunea de seară. Lumina Lină a Sfintei Slave le mângâia inimile aprinse de fiorul împărtășirii cu sufletul neamului. * Cursurile anului în curs erau marcate de o crispare neînțeleasă de noi, elevii. Un duh de tristețe plana peste toată firea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
du-l la căruță... E pe lista morților, e mort! Omul fu aruncat în grămada celor ce nu se vor mai întoarce din Dealul Robilor decât în cugetele noastre, pentru a ne mustra pentru păcatele neamului acestuia. M-am întrebat cutremurat: cum a fost posibil ca dintre cei doi morți înviați unul să fie păstrat în viață, ca o mărturie a milei lui Dumnezeu, iar altul să fie îngropat de viu, ca o mărturie a împietririi inimii omenești? Cine a înmuiat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cărei vestimentație este aleasă de adulți pe măsura bunului lor plac exclusiv" aluzie la pericolele falsificării istoriei, de care nu a scăpat (nici) România postcomunistă. Dar cartea dedică gânduri și marii semnificații a momentului reunificării Germaniei. Pentru că reunificarea clipă de cutremurată glorie a unui mare popor european face, și ea, parte din cronologia evenimentelor, adică din opera lui Cronos. Este "încoronarea" istoriei Germaniei acest moment al căderii Zidului, descris în pagini care se citesc cu emoție, dar și cu conștientizarea că
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
II-a, nr. 1, p. 2. 114 "Probabil că sarcina poesiei noi nu este, în stadiul ei actual, aceea de a fi dogmatică sau pierdută în azur; altfel nu s'ar explica succesul crescând al poesiei vieții omenești în toată cutremurata ei desfășurare. Într-o oarecare măsură, toți marii maeștrii au făcut-o: Rilke, Yeats, Lorca și Elliot, dacă nu ținem să numim neapărat pe Verhaeren sau pe Walt Whitman.", în Cadran, an I, seria a II-a, nr. 2, p.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai găsit o altă persoană bună, liberă și neînfricată să o ajute. Am simțit nevoia să scriu despre această copilă, dispărută eroic la 21 de ani, pentru mai multe motive. În primul rând pentru a fi, simbolic, alături de părinții ei cutremurați, albiți și incapabili să înțeleagă resorturile unei asemenea nenorociri. Pentru că în cazul unor astfel de tragedii, jocul destinului, hazardul sau incapacitatea omenească de a înțelege complicatul joc al divinității nu sunt, nu pot fi, omenește vorbind, explicații de luat în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Străveziu". Nemărginitul transpare pe măsură ce crește, se face transparent, arată ceea ce nicio natură nu poate pro-pune: "S-au luminat și beznele. Se vede prin/ Țesătura lor deplin". Vederea plină - împlinită - este o vedere a golului în care ea cade în sus, cutremurată 100. Vedere a pământului expropriat care primește sămânța creșterii și a prefacerii: "Un blând semănător pe când dormeam/ Și-a asvârlit în noaptea mea sămânța/ Și-n fulgerele toamnei dispăru". Ceea ce se face în natură nu are ființă decât în măsura în care primește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
curaj de a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă pentru nomazi. Dincolo de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fusese abandonat ca atare într-o fundătură. "Haisămmmm er gemmmm" îi mugeau feroce în timpane cuvintele banale "hai să mergem", ale căror consoane nazale rezonau grotesc în noi și nebănuite firide ale spațiului lăuntric, căscate hâd în ființa-i aprig cutremurată. În cele din urmă, țandăra metalică de pe acoperiș fusese forțată cu o rangă zdravănă afară din rosturile ei, și numai așa putuseră să-l ducă la spital, de unde maică-sa îl recuperase apoi la scurt timp. Zile întregi trecuseră până când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să fie numit Comandant Suprem al Marii Legiuni a Cercetașilor. Prim-ministrul Al. Vaida-Voevod le-a făgăduit sprijinul său. „A urmat după aceasta depunerea jurământului Voevodului Mihai pentru intrarea în cercetășie”. “Cu trei degete sus, Bărbăție, Voioșie și Credință, sufletul cutremurat al Voievodului a rostit legea cercetașului”, comenta ulterior presa. Festivitatea s-a încheiat cu o șezătoare. Apoi Carol și Mihai au părăsit jamboreea, retrăgându-se în trenul regal care staționa în gara Sibiu. 30 iulie. După ce mesajul regelui, de la deschiderea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
prieteni și aspre, neînchipuit de aspre, pentru vrăjmași, ripostă Conrad. O bubuitură năprasnică Îi Întrerupse cuvintele. Mirați, cei patru bărbați din Încăpere priviră afară. Din bun senin, cerul se acoperise cu nori negri, sfâșiați doar de fulgere. Hildebrand Își făcu cutremurat semnul crucii, iar Bertold zâmbi cu amărăciune: — Vezi, frate, cerul Îți trimite semn. Tot ce-ți dorești se va Îndeplini, tu vei fi pentru urmașii noștri Conrad, Întemeietorul de orașe. Partea a doua a frazei n-o mai pronunță cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Întregi de demoni, care nu așteptau altceva decât să-i ia În primire pe păcătoși. Fără să se sfiască, Îi certa pentru păcatele lor cele mari și grele și le cerea să se pocăiască cât mai era vreme. Oamenii plecau cutremurați, și mai Întăriți În convingerea că pustnicul lor este un mare sfânt, dacă nu cumva chiar un Înger al Domnului, trimis pentru a-i aduce pe calea mântuirii. Încet-Încet, cu toții voiau să se spovedească la sfântul, dar acesta nu-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a scos coiful pentru că se sufoca și atunci i-au retezat beregata, șopti Îngrozit careva. Cutremurat, Bodo Își uită slăbiciunea și răspunse tot În șoaptă: —Un singur om putea cuteza să facă asta... Adalbrecht nu și-ar fi dezvăluit oricui taina... Eglord, Eglord, ți-ai ucis ultimul prieten! Doamne Sfinte, strigă el Îngrozit, Înseamnă că Eglord
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a luat filmul marelui regizor Steven Spielberg, Lista basarabeană ar putea spori numărul supremelor distincții... Așadar (așa... dar, Doamne!) unde e marele regizor al "Listei din iunie 1941"?! Să-și treacă privirea peste posibilul scenariu din care eu, cititor înfrigurat, cutremurat, oripilat, îmi permit să-i atrag atenția la unele scene de neimaginat, însă care avuseseră loc, aievea, în acel vagon, destinat transportului de animale unul dintre miile de mii de vagoane în care era batjocorit omul, creație divină..." A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din ce îi spusesem și că se îndepărta tot mai mult de mine din cauza asta va face ca noaptea aceea să fie și mai înfricoșătoare și insuportabilă. Am încercat în van să nu-i dau importanță, dar n-am reușit. Cutremurat, stăteam acolo lângă ușa lui Sarah, încercând să descifrez șoaptele liniștitoare dinăuntru, pe urmă am auzit un zgomot în altă parte a casei și am crezut că o să mi se facă iarăși rău, dar când am coborât, nu era decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]