414 matches
-
și în diferite faze ale limbii literare. Astfel, în cazul limbii populare, tradiția impune o anumită folosire a posibilităților sistemului, norma fiind dominată de tradiție și activînd mijloacele sistemului în funcție de ea. În cazul limbii literare premoderne, cînd este specifică norma cutumiară, sistemul este cel care domină tradiția (el este anterior tradiției), dar tradiția rămîne dominanta normei, fiindcă norma este rezultatul tradiției manifestate în cadrul sistemului, această tradiție valorificînd sau neglijînd posibilitățile sistemului. În limbile literare moderne, tradiția este înlocuită de normare și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
această tradiție valorificînd sau neglijînd posibilitățile sistemului. În limbile literare moderne, tradiția este înlocuită de normare și, de aceea, norma este rezultatul actului de normare realizat în cadrele sistemului aflat și de data aceasta în condiția de anterioritate. Atît norma cutumiară a limbii literare, cît și norma legiferată pot institui tradiții, manifestate uneori cu intensitate și cu durată apreciabilă. Despre existența normei în folosirea limbii discută și Traian H e r s e n i, după care, limba este nu numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a vorbi corect" și, pe de altă parte, cum trebuie procedat pentru "a vorbi cînd și cum se cuvine"156. Această dublă perspectivă în manifestarea normei lingvistice are aplicabilitate atît la nivelul limbii populare, cît și nivel literar, încît normele cutumiare și cele legiferate au în vedere ambele aspecte, concordanța cu structurile limbii (și cu tipul ei) și înscrierea în exigențele stabilite de tradiție și de uzul curent. Lingvistica limbii populare și lingvistica limbii literare Din constatarea diferențelor dintre statutul limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care se ghidează folosirea limbii literare. Este drept că există perioade în istoria limbilor literare, de obicei perioadele lor vechi, cînd nu există norme legiferate, dar aceasta nu înseamnă că lipsesc orice norme, fiindcă, prin imitație, se respectă anumite norme cutumiare, fără ca acestea să coincidă întotdeauna cu norma limbii populare. Faptul devine evident dacă avem în vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se respectă anumite norme cutumiare, fără ca acestea să coincidă întotdeauna cu norma limbii populare. Faptul devine evident dacă avem în vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au permanent un statut diferit și pot avea chiar orientări și conținuturi diferite. La Eugen Coșeriu se constată o extindere a principiilor după care funcționează norma cutumiară de la nivelul limbii populare la nivelul întregii limbi, prin selectarea laturii funcționale și formale în sistem și prin anularea importanței normei legiferate, care rămîne o specie a celei cutumiare. De aceea, expunîndu-și teoria despre sistem și normă, Coșeriu notează, de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coșeriu se constată o extindere a principiilor după care funcționează norma cutumiară de la nivelul limbii populare la nivelul întregii limbi, prin selectarea laturii funcționale și formale în sistem și prin anularea importanței normei legiferate, care rămîne o specie a celei cutumiare. De aceea, expunîndu-și teoria despre sistem și normă, Coșeriu notează, de exemplu, că deși sistemul admite două plurale pentru chibrit (în -e și în -uri) norma "nu este indiferentă" preferînd una dintre cele două forme 219. Se deduce de aici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre cele două forme 219. Se deduce de aici că norma limbii realizează selecția (preferința pentru forma de plural chibrituri), cînd, de fapt, aici acționează norma legiferată a limbii literare. Trebuie admis deci că există o normă a limbii literare (cutumiară sau legiferată) în paralel cu norma lingvistică de la nivelul limbii populare, aceasta fiind însă baza pentru cealaltă. Așa cum norma lingvistică produce o selecție între posibilitățile sistemului, norma literară produce o selecție a modelelor normei lingvistice, anulînd în primul rînd diversitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest context, libertatea se corelează cu normativitatea, cu regulile de folosire a limbii, atît din punctul de vedere al elementelor ei, cît și din acela al coordonatelor sociale și culturale care determină folosirea acestor elemente. Normele limbii −fie că sînt cutumiare, fie că sînt legiferate− au însă caracter istoric, se pot deci schimba, ele avînd un rol funcțional din perspectivă sincronică și un rol disfuncțional din perspectivă diacronică (fiindcă ele tind să frîneze evoluția lingvistică). Schimbarea limbii se realizează, ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să creeze, răspunsul ar fi că aceasta permite realizarea a ceea ce nu a mai fost înfăptuit, prin exploatarea virtualităților oferite de sistemul limbii dar nerealizate încă, uneori cu abateri (admisibile) de la norma limbii (prin normă înțelegîndu-se, în primul rînd, normele cutumiare și, în al doilea rînd, cele legiferate). Apare însă acum problema dacă aceste virtualități sînt în tr-adevăr infinite, încît să permită creația permanentă a tuturor vorbitorilor, mai ales că norma limbii (cea cutumiară) restrînge pentru fiecare grup dialectal, profesional și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin normă înțelegîndu-se, în primul rînd, normele cutumiare și, în al doilea rînd, cele legiferate). Apare însă acum problema dacă aceste virtualități sînt în tr-adevăr infinite, încît să permită creația permanentă a tuturor vorbitorilor, mai ales că norma limbii (cea cutumiară) restrînge pentru fiecare grup dialectal, profesional și cultural posibilitățile sistemului. Se pune apoi chestiunea dacă sistemul este imuabil, construit într-o limbă pe toată durata existenței ei sau dacă este el însuși în transformare. Cît privește acest ultim aspect, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au apărut și alte studii ale unor specialiști de cea mai înaltă notorietate, toate deplângând "planul criminal de abolire a granițelor a granițelor istorice! între state", plan cu implicații atât de dezastruoase nu numai la nivel economic, dar și etic, cutumiar, chiar și la adresa personalităților individuale. Numeroase ONG-uri de pretutindeni s-au alăturat acestor semnale de alarmă și au protestat vehement. În multe locuri, ciocnirile între manifestanți și forțele de ordine au degenerat, înregistrându-se morți și răniți de ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
au apărut și alte studii ale unor specialiști de cea mai înaltă notorietate, toate deplângând "planul criminal de abolire a granițelor a granițelor istorice! între state", plan cu implicații atât de dezastruoase nu numai la nivel economic, dar și etic, cutumiar, chiar și la adresa personalităților individuale. Numeroase ONG-uri de pretutindeni s-au alăturat acestor semnale de alarmă și au protestat vehement. În multe locuri, ciocnirile între manifestanți și forțele de ordine au degenerat, înregistrându-se morți și răniți de ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
se mai numesc și „societăți coloniale”, pentru că au fost întemeiate prin stabilirea în acele locuri a unei populații permanente, și nu doar prin instalarea de posturi militare sau comerciale, cum s-a întâmplat, de exemplu, în Filipinexe "Filipine". Conform legii cutumiare engleze, s-a stabilit, de asemenea, o diferență majoră între statele „coloniale” și cele „cucerite”. Societățile coloniale sunt acelea unde cei care au migrat dinspre Europaxe "Europa" n-au întâlnit nici o populație sedentară. În cuvinte simple, am putea spune că
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Jennettxe "Jennett, C.", 1990). Activiștii pentru drepturile aborigenilor au prezentat argumente din legea internațională a drepturilor omului pentru schimbare legislativă și pentru obținerea de reparații pentru nedreptățile din trecut. Simultan, femeile și bărbații aborigeni au folosit tradiția britanică a legii cutumiare. În 1992, Curtea Supremă din Australiaxe "Australia" a invalidat doctrina originală a Terra Nullius. Curtea Supremă a recunoscut titlurile de proprietate ale băștinașilor ca formă de posesiune asupra pământului și a notat următoarele: „Aborigenii au fost deposedați de pământurile lor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
unui stat într-un document politico-juridic (Constituție). Regimul constituțional în sens formal corespunde statelor moderne, care sunt guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
legi și acte normative, fiind situată în vârful ierarhiei actelor normative emise într-o societate dată<footnote C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 2. footnote>. Există două forme principale ale Constituției: Constituția cutumiară; Constituția scrisă. Conținutul Constituției cutumiare: obiceiuri, tradiții, practici care au ca trăsătură comună faptul că sunt nescrise și că reglementează modul de organizare și funcționare a organelor de guvernare și raporturile dintre ele, statutul indivizilor. Două elemente ar trebui reunite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
situată în vârful ierarhiei actelor normative emise într-o societate dată<footnote C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 2. footnote>. Există două forme principale ale Constituției: Constituția cutumiară; Constituția scrisă. Conținutul Constituției cutumiare: obiceiuri, tradiții, practici care au ca trăsătură comună faptul că sunt nescrise și că reglementează modul de organizare și funcționare a organelor de guvernare și raporturile dintre ele, statutul indivizilor. Două elemente ar trebui reunite de o normă pentru a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
De aceea, reprezentanții națiunii au militat pentru înlocuirea cutumei cu dispoziții scrise, care prezentau avantajul că puteau reglementa și alte probleme sociale: raporturile dintre stat și națiune, drepturile și libertățile publice, controlul națiunii aspra modului în care este guvernată. Constituția cutumiară este, din punct de vedere al formării sale, suplă, dar nesigură. Ca orice cutumă, cutuma constituțională, este esențialmente suplă pentru că s-a format în timp, fără a întruni condiții speciale de formă. Ea a transpus în practică fie voința unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu are o formă definitiv stabilită și nu i se cunoaște cu precizie nici conținutul. Altfel spus, nu se cunoaște dacă un fapt derogând de la cutumă este un element de progres constituțional sau un element negativ, care contravine acestuia; regulile cutumiare nu pot fi o stavilă împotriva abuzurilor autorităților publice<footnote M. Prelot, J. Boulois, Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1980, p. 212. footnote>. Constituția scrisă a fost adoptată prima oară de fostele colonii engleze din America, după 11
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unui stat într-un document politico-juridic (Constituție). Regimul constituțional în sens formal corespunde statelor moderne, care sunt guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legi și acte normative, fiind situată în vârful ierarhiei actelor normative emise într-o societate dată<footnote C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 2. footnote>. Există două forme principale ale Constituției: Constituția cutumiară; Constituția scrisă. Conținutul Constituției cutumiare: obiceiuri, tradiții, practici care au ca trăsătură comună faptul că sunt nescrise și că reglementează modul de organizare și funcționare a organelor de guvernare și raporturile dintre ele, statutul indivizilor. Două elemente ar trebui reunite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
situată în vârful ierarhiei actelor normative emise într-o societate dată<footnote C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 2. footnote>. Există două forme principale ale Constituției: Constituția cutumiară; Constituția scrisă. Conținutul Constituției cutumiare: obiceiuri, tradiții, practici care au ca trăsătură comună faptul că sunt nescrise și că reglementează modul de organizare și funcționare a organelor de guvernare și raporturile dintre ele, statutul indivizilor. Două elemente ar trebui reunite de o normă pentru a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
De aceea, reprezentanții națiunii au militat pentru înlocuirea cutumei cu dispoziții scrise, care prezentau avantajul că puteau reglementa și alte probleme sociale: raporturile dintre stat și națiune, drepturile și libertățile publice, controlul națiunii aspra modului în care este guvernată. Constituția cutumiară este, din punct de vedere al formării sale, suplă, dar nesigură. Ca orice cutumă, cutuma constituțională, este esențialmente suplă pentru că s-a format în timp, fără a întruni condiții speciale de formă. Ea a transpus în practică fie voința unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nu are o formă definitiv stabilită și nu i se cunoaște cu precizie nici conținutul. Altfel spus, nu se cunoaște dacă un fapt derogând de la cutumă este un element de progres constituțional sau un element negativ, care contravine acestuia; regulile cutumiare nu pot fi o stavilă împotriva abuzurilor autorităților publice<footnote M. Prelot, J. Boulois, Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1980, p. 212. footnote>. Constituția scrisă a fost adoptată prima oară de fostele colonii engleze din America, după 11
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]