2,987 matches
-
lui Isocarte, majestatea lui Demostene, gravitatea lui Tucidide, înălțimea lui Platon, atunci ar trebui să mi se pună înainte această mărturie a lui Pavel. Dar așa nu cer de la preot nici una dintre aceste însușiri. Nu cer nici podoaba căutată a cuvântărilor oratorilor păgâni și nici nu mă interesează cum îi sunt fraza și stilul. Să fie preotul sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
leneșă. De aceea felu rit trebuie să fie chipul învățăturii și trebuie să potrivești cuvântul, făcândul uneori mai laudativ, alteori mai polemic”<footnote Chrys., Exp. in Ps., 41, 1 (ed. rom., 209). footnote>. În altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru plăcerea auzului<footnote I. Popa, Opera Sfinților Părinți din epoca de aur ca izvor al predicii, ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru plăcerea auzului<footnote I. Popa, Opera Sfinților Părinți din epoca de aur ca izvor al predicii, ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi ucidem astfel Biserica, fiindcă voi nu căutați o cuvântare care să aducă frângere de inimă, ci una care să desfate auzul, ca și când
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi ucidem astfel Biserica, fiindcă voi nu căutați o cuvântare care să aducă frângere de inimă, ci una care să desfate auzul, ca și când ar fi aici cântăreți din chitară, iar noi am linguși însă pornirile voastre și am căuta vorbe frumoase, limbă plină de armonie, ca să fim admirați și să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Letiției a existat o asemenea scenă. * Nu mai asistase, placidă ca o legumă, la o întrunire de asemenea anvergură, cu ochii pe aurul înnegrit al stucaturilor baroce de pe tavan , stridente față de discursurile stereotipe, întrerupte de aplauze la fiecare citat din cuvîntarea Tovarășului. Sala era plină de femei între două vîrste, cu părul tapat și lipit de fixativul Farmec, cu rotunjimile scoase în evidență de fustele plisate de tergal, cu picioarele presate în pantofii cu vîrf Louis Quinze, și de bărbați trupeși
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Mai ușor îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
P.G., XXXII, col. 873B. footnote>. Referindu-se la aceasta, Sfântul Grigorie Teologul remarcă: Ce este Dumnezeu, după natura și ființa Lui, nici n-a descoperit vreodată vreun om, și, desigur, nu este cu putință să descopere<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea II, 38, P.G., XXV, col. 445. footnote>. Dacă nu-L cunoaștem după ființa Sa, putem să-L cunoaștem prin lucrări. Firea divină se comunică nu în sine, ci prin energiile sale, căci ființa este neîmpărtășită, dar puterile și lucrările care
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a lui Cristos, izbăvitor și mesia, a iertării păcatelor, a necesității botezului, a cinei euharistice, a Învierii trupului, a vieții veșnice, a darului Spiritului etc. Potrivit Evangheliei lui Ioan, În cuvântarea din timpul Cinei de pe urmă, Isus făgăduiește trimiterea de către Tatăl a Paracletului pentru a Întregi și desăvârși Învățătura sa: „Mângâietorul, Spiritul Sfânt, pe care-l va trimite Tatăl, În numele meu, acela vă va Învăța toate și vă va aduce aminte
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
focul cel aprins al păcatelor...și pe cât de mare este pedeapsa dată râsului și petrecerii, pe atât de mare ușurare aduce plânsul necontenit”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt la sfinții mucenici”, în vol. „Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți”, pp. 453-454. footnote>. Tot în acest sens, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pe toate înaintea omului; nici una nu îndrăznea să-l vatăme sau să-l atace, deoarece vedeau că în om strălucește chipul împărătesc al lui Dumnezeu<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 82. footnote>. Deci, toate îi erau supuse lui, ca unui ales al lui Dumnezeu, ca unui împărat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
numai aceia care sunt întăriți prin experiență; dar era nesănătos pentru oamenii simpli încă și necumpătați în dorințele lor, așa cum o hrană care poate fi vătămătoare celor plăpânzi cu stomac slab și cărora le trebuie lapte<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea a XXXVIII: La Arătarea lui Dumnezeu sau la Nașterea Mântuitorului, traducere și note de Pr.Dr. Gh. Tilea, în rev. Glasul Bisericii, anul XXI (1962), nr. 1-2, p. 19. footnote>. Deci, pomul cunoștinței a fost o încercare, o ispitire și un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Sfântul Simeon Noul Teolog spune: Dumnezeu pururea voiește să-Și descopere și să ne arate iubirea Sa față de noi, ca și noi, înțelegând și respectând marea Sa bunătate, să voim să-L iubim pe El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 142. footnote>. De nu ne-ar fi atins cu iubirea Lui până în adâncurile inimii, noi nu L-am fi căutat. Ceea ce ne cere Hristos este să înțelegem cât
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
nu vrea nimic în schimb pentru aceasta. Cât de minunată este taina iubirii! Ea-l face pe Dumnezeu om și pe om dumnezeu. Domnul Hristos S-a făcut pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată ne-a comunicat puterea dumnezeirii Sale. Omul devine atât dumnezeu pe cât Dumnezeu s-a făcut om. Prin Întrupare, Fiul lui Dumnezeu a devenit
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că a dat pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și Noul Legământ, prin sângele jertfei Sale (Mt., 26, 28). Acolo unde este jertfa, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, acolo este nimicirea păcatelor, acolo este împăcarea cu Stăpânul, acolo este sărbătoare și bucurie<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări la Praznice Împărătești..., p. 142. footnote>. Scopul suprem al operei de răscumpărare este fericirea umană, finalizată și împlinită prin învierea Sa din morți. Sfântul Ioan Gură de Aur pune în paralelă acțiunile adversative ale celor doi reprezentanți ai omenirii (Adam
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
în locul lemnului cunoștinței binelui și răului, lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. De Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Sfântul Simeon Noul Teolog spune: Dumnezeu pururea voiește să-Și descopere și să ne arate iubirea Sa față de noi, ca și noi, înțelegând și respectând marea Sa bunătate, să voim să-L iubim pe El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 142. footnote>. De nu ne-ar fi atins cu iubirea Lui până în adâncurile inimii, noi nu L-am fi căutat. Ceea ce ne cere Hristos este să înțelegem cât
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
nu vrea nimic în schimb pentru aceasta. Cât de minunată este taina iubirii! Ea-l face pe Dumnezeu om și pe om dumnezeu. Domnul Hristos S-a făcut pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată ne-a comunicat puterea dumnezeirii Sale. Omul devine atât dumnezeu pe cât Dumnezeu s-a făcut om. Prin Întrupare, Fiul lui Dumnezeu a devenit
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că a dat pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și Noul Legământ, prin sângele jertfei Sale (Mt., 26, 28). Acolo unde este jertfa, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, acolo este nimicirea păcatelor, acolo este împăcarea cu Stăpânul, acolo este sărbătoare și bucurie<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări la Praznice Împărătești..., p. 142. footnote>. Scopul suprem al operei de răscumpărare este fericirea umană, finalizată și împlinită prin învierea Sa din morți. Sfântul Ioan Gură de Aur pune în paralelă acțiunile adversative ale celor doi reprezentanți ai omenirii (Adam
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în locul lemnului cunoștinței binelui și răului, lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. De Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Vineri, în imediata apropiere a Pieței Sfânta Vineri. Lucrările la sinagogă încep în anul 1864 și în 1867 este inaugurată în prezența corpul diplomatic străin, a miniștrilor și parlamentarilor români și a primarului capitalei, iar rabinul Antoine Levy a ținut cuvântarea inaugurală. La începutul deceniul al patrulea al secolului trecut au loc lucrări de extindere a templului ce vor adaposti sala de conferințe, muzeul, arhiva și biblioteca. Afectată de cutremurul din 1940 și devastată în timpul rebeliunii legionare, sinagoga va intra în
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că ŤCine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitleristť." Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
prin dimensiunile pantagruelice ale poftei sale de viață și prin sfidarea conveniențelor etice, sunt alte două coordonate ale acestui "roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile pagini de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile pagini de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme când aceasta era "negleasă" (neglijată) mai mult decât se poate scuza nu numai la noi, românii, elogiul studiilor clasice
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]