196 matches
-
de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu septimă mare dă curs unei aluzii fugitive la armonia de fa# major (declarată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o prezență constantă până la finalul preludiului, fapt ce determină investirea sa cu o funcție evocatoare la nivelul viziunii conceptuale. Iar, evoluția planurilor inferioare ce se suprapun acestei pedalei sonore oferă surpriza unei noi parafonii care alătură intervale de cvartă și cvintă perfecte într-un mod frigian, ce își află rezolvarea pe acordul final de fa# major. Transparența țesăturii finale se topește apoi în liniștea contemplării, aflându-și sensul emoției în puritatea tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului, (efectul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o configurație completă, afirmând un motiv concis, limitat la spațiul restrâns a două măsuri, pe fundalul pedalei de cvintă mărită și a unui presupus acord de menținut în planul median al discursului și confirmat, în exclusivitate, de prezența terței mari și a tonalității anunțate anterior. Debussy evită în mod intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsuri, pe fundalul pedalei de cvintă mărită și a unui presupus acord de menținut în planul median al discursului și confirmat, în exclusivitate, de prezența terței mari și a tonalității anunțate anterior. Debussy evită în mod intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a contura un cadru armonic general, aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a contura un cadru armonic general, aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii anticipative, precum și la modificarea calității intervalului de secundă care va succeda repetiția sunetului din măsura 30, procedând la diminuarea intervalului și astfel, generând o redimensionare a imaginii estetice difuzate de articulația tematică. Prin intermediul aceluiași procedeu al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a rezonanțelor de cvartă mărită și perfectă, prezente în ipostaza unui trison desfășurat sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte), ce se întrepătrund ulterior printr-o suprapunere de ritmuri (ternar și binar), dar și prin apelul la aceeași instabilitate metrică ce alternează structurile de 6/8 și 9/8. Murmurând (pp murmurando) inițial doar o simplă prefigurare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să faciliteze receptarea distinctă a acestuia. Investit cu o funcție generatoare pe parcursul întregii evoluții sonore a preludiului, materialul tematic principal se impune în primplanul discursului ( f - très en dehors ) cu un traseu melodico-ritmic de o evidentă simplitate - un salt de cvintă perfectă ascendentă (do - sol), ce apoi este reluat cu adiționarea apogiaturii superioare (do - la - sol). O a doua frază reafirmă aceeași ultimă articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
circumstanța unei noi ipostaze a aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe Raffaelle Pettazzoni, Jouco Bleeker și Geo Widengren, și inaugurarea periodicului oficial al IAHR - Numen. Începând cu Amsterdam 1950, congresele urmează să se țină la fiecare cinci ani, în 1955 la Roma, în 1960 la Marburg. Totuși, depășind ritmicitatea în cvintă, în 1958 are loc, la Tokyo, congresul „extraordinar”, al IX-lea, al Asociației Internaționale. Vezi Ugo Bianchi, „Raffaelle Pettazzoni e la IAHR”, în Strada Maestra 12 (1979), pp. 11-37. Pentru harta evoluției paradigmelor principale ale acestei discipline, din 1912 până în
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
tendința să ne convingem numai pe calea experimentului, având În vedere corzile lirei și găurile flautului 2. Adevărul este căorice acord are ca principiu raporturile stabile dintre sunete. Așa, de pildă, cvarta se sprijină pe raportul dintre patru și trei, cvinta, pe cel dintre trei și doi, octava pe cel dintre doi și unu, iar octava dublă pe cel dintre patru și unu. (E) În privința acordului pe care specialiștii În știința armoniei Îl adaugă celor amintite mai sus și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deosebit de circumspect în a lua decizia chirurgicală, cât și în alegerea tipului de intervenție adecvat cazului. Decizia va lua în calcul o serie de factori de ordin clinic, radiologic, bacteriologic, funcțional, ca și de teren. 1.Clinic se urmărește dispariția cvintelor de tuse, diminuarea expectorației, creșterea ponderală, dispariția febrei. În general, febra a fost considerată ca fiind expresia evoluției spre extensie a procesului bacilar. Sunt chirurgi care au intervenit în cazuri disperate (hemoptizii grave) și la bolnavi febrili, dar rezultatele au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
se ajunge la un rezultat nedorit; auzul muzical al elevului nu se dezvoltă șI în plan armonic. Primul neajuns îl constituie astfel, chiar acordajul instrumentului. Elevul nu poate să și-l facă singur sau mai mult, nici nu sesizează când cvinta ca interval armonic este perfectă chiar dacă este ajutat de profesor, Pe de altă parte, tehnica instrumentală specifică nu este cunoscută și stăpânită de elev. Pentru evitarea acestei situații cât și pentru ușurarea de mai târziu a elevului, dublele coarde trebuiesc
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fi necesar deci ca în primele luni elevul să fie sub controlul mai des al profesorului. Însușirea deprinderii de acordare a instrumentului este rațională atunci când elevul și-a însușit noțiunile de emisie clară și când poate anticipa auditiv intervalul de cvintă perfectă și în plan armonic. Montarea șuruburilor cu ajutorul cărora se pot face diferențieri fine de înălțime a sunetelor este obligatorie. Acordajul curat este deci prima condiție a intonației corecte. Cele două principii de bază ale metodicii educării intonației sunt: 1
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
inest fit sono causa modulaminis.) Macrobius exclude orice tip de hazard, de iraționaltate, nimic din ea nu este accidental, sau lipsit de muzicalitate, este sub guvernarea rațiunii și a legilor divine; perfecțiunea acestei muzici stă în raporturile numerice ale cvartei, cvintei, tonului și octavei. Armonia sferelor nu era înțeleasă ca o armonie propriu-zisă, ci ca un tipar complex de intervale muzicale care, încadrate înlăuntrul aceleași scări muzicale, dacă răsunau în același timp, producea un dulcis sonus (Cic. Somn. Scip.5, 1
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este calculată de fiecare dată pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia Sferelor este produsă de sunete și armonia în sine provine din faptul că raporturile și notele sunt consonantes. Macrobius insistă pe ideea că această muzică nu poate fi auzită de oameni 36
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia Sferelor este produsă de sunete și armonia în sine provine din faptul că raporturile și notele sunt consonantes. Macrobius insistă pe ideea că această muzică nu poate fi auzită de oameni 36 și privarea de dulcis sonus
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Nicomachos Manuale harmonicum VI, Iamblichos De uta Pythagorica XXVI, 115-21, Boethius De Ins . musica I, 10, Gaudentius Harmonica introductio XI. 33 În varianta lui Cicero Pământul nu emite niciun sunet. 34 Se ajunge la un total de 14 octave, 2 cvinte și 2 tonuri sau 15 octave și 3 tonuri; Macrobius nu efectuează calculul, însă intervalele dintre Mercur și Marte, dintre Jupiter și Saturn sunt discordante. 35 Unii teoreticieni ai muzicii au arătat că Platon s-ar fi inspirat pentru muzica
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
întreprins cercetări coerente de teoria muzicii, fundamentând conceptul de armonie 44 cu ajutorul teoriei numerelor 45, a raporturilor numerice 2:3, 3:2 și 4:3. Astfel au fost descoperite, cu ajutorul vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile și astăzi. La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dominantă, fonfăit de unul sau doi dascăli; corul și asistenții însoțesc sau răspund în tonică; acest mod pare ciudat când îl auzi pentru prima oară, dar te obișnuiești cu el și sfârșești prin a găsi în acest acord constant al cvintei minore o amorțeală a urechii și un zumzet care nu sunt deloc dezagreabile. Printre ceremoniile exterioare, înmormântările merită o mențiune particulară. Românii păstrează față de morți obiceiuri emoționante și uimitoare. De îndată ce un bolnav intră în agonie, întreaga familie se grăbește în jurul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
dansuri în plus, dar și unele diferențe legate de domeniul armonic. Compozitorul apelează la procedee tradiționale de înveșmântare armonică; excepție face cel de-al șaselea dans, intitulat Joc din Drîmboaie , în care acompaniamentul este realizat din combinația unei pedale pe cvintă, cu succesiunea a două acorduri de cvartă. Cei doi apreciați pianiști au reliefat cu sensibilitate și rafinament frumusețea melodică, ineditul limbajului armonic, pregnanța ritmică și caracterul dansant al pieselor, au valorificat plenar bogăția și diversitatea coloristică a discursului muzical care
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
anecdotă, fie ea cu biblice ecouri: "Strălucitor în moarte, sub fibre iată-un os/ Din care se'ntregește acest schelet de om,/ Îndepărtat din ceruri - îl leagă tot mai jos/ Păcatul îndărătnic și vipera din pom!" (Îngerul, în Ritual, o cvintă de strofe cu titluri separate). Zenitul, așadar, e punctul imposibilei întoarceri. În fine, în cîteva poezii, care se aleg de restul, Virgil Huzum găsește un culoar spre ceea ce, fără să mai fie - veche obișnuință! - ecoul nimănui, vocea lui are de
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
O, ce veste minunată!, Coborât-a, coborât-a, Asta-i casa cea frumoasă, Colind pentru suflet, Sus la vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din aceste sonorități transpar astfel, anumite elemente de limbaj și stilistică muzicală specifice secolului XX, noțiuni familiare pentru cei care au avut privilegiul de a-l avea ca îndrumător, fie și pentru scurt timp, pe maestrul Dan Voiculescu
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]