227 matches
-
masculin-feminin. Concluzia sa este că imaginarul cyborgic, departe de a explora un ideal postgender, cultivă crearea de corpuri puternic masculinizate. Acest punct de vedere al lui Judith Springer se întâlnește cu perspectiva Claudiei Springer (2000Ă. Aceasta din urmă, analizând reprezentarea cyborgului în cultura populară, observă faptul că limitele de „gen” sunt păstrate chiar dacă bariera dintre om și mașină este depășită. Pe de o parte, reprezentarea cyborgului feminin este masculinizată, ca în exemplul personajului Sarah Connor, „femeia falică” din filmul „Terminator”. Pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui Judith Springer se întâlnește cu perspectiva Claudiei Springer (2000Ă. Aceasta din urmă, analizând reprezentarea cyborgului în cultura populară, observă faptul că limitele de „gen” sunt păstrate chiar dacă bariera dintre om și mașină este depășită. Pe de o parte, reprezentarea cyborgului feminin este masculinizată, ca în exemplul personajului Sarah Connor, „femeia falică” din filmul „Terminator”. Pe de altă parte, cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reprezentarea cyborgului feminin este masculinizată, ca în exemplul personajului Sarah Connor, „femeia falică” din filmul „Terminator”. Pe de altă parte, cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
parte, cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul la o conduită cu tendințe umane sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul la o conduită cu tendințe umane sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea curentului cyberpunk (și implicit a feminismului cyborgică ar trebui tratată sub aspectul său rebel și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a extinde
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a extinde procesul de conștientizare a potențialului noilor tehnologii. Într-un alt sens, ideologia cyborgului necesită a se desfășura ca o credință politică în practicarea democratică a acelorași tehnologii. Astfel, imaginea cyborgului, deopotrivă ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a extinde procesul de conștientizare a potențialului noilor tehnologii. Într-un alt sens, ideologia cyborgului necesită a se desfășura ca o credință politică în practicarea democratică a acelorași tehnologii. Astfel, imaginea cyborgului, deopotrivă ca simptom și critică, trebuie manevrată subversiv în sensul economic-social al „împuternicirii” politice. Aderarea democratică are în vedere atenția atrasă asupra structurilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a extinde procesul de conștientizare a potențialului noilor tehnologii. Într-un alt sens, ideologia cyborgului necesită a se desfășura ca o credință politică în practicarea democratică a acelorași tehnologii. Astfel, imaginea cyborgului, deopotrivă ca simptom și critică, trebuie manevrată subversiv în sensul economic-social al „împuternicirii” politice. Aderarea democratică are în vedere atenția atrasă asupra structurilor de putere care sunt pasibile de a distruge afirmarea de sine și asupra potențialului de erodare a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin exagerarea feminității și a masculinității, pentru cele din urmă aceste problematici gender nu mai operează în spațiul virtual. Mai mult, dacă primele sunt, precum hackerii, „dușmanul din interior” (the enemy withină, propunând imaginea cyborgului bisexual pentru subminarea și revolta împotriva sistemului, ultimele acceptă promisiunea postgender, inclusiv posibilitatea de decorporalizare cyberspațială și de schimbare a identității după bunul plac (inclusiv în comunitățile feministe onlineă. Astfel de perspective iau în considerare felurile în care femeile se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conceptului de gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender în spațiul virtual, polaritățile de gen se pot întâlni la interfața numerică. În același timp în care se poate afirma că cyberspațiul este unul masculin prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă a materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
The Reinvention of Nature, New York, Routledge. Haraway, Donna (1992Ă, „The Promises of Monsters: A Regenerative Politics for Inappropriate/d Others”, în Lawrence Grossberg, Cary Nelson și Paula A. Treichler (ed.Ă, Cultural Studies, Londra, New York, Routledge. Haraway, Donna (1998Ă, „A Cyborg Manifesto”, în Paula Geyh, Fred G. Leebron, Andrew Levy (ed.Ă, Postmodern American Fiction: A Norton Anthology, New York, W.W.Norton & Company. Harcourt, Wendy (2000Ă, „World Wide Women and the Web”, în David Gauntlett (ed.Ă, Web Studies: Rewiring Media
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Inside the New Media, Londra și New York, Continuum. Hunt, Royden (2000Ă, „Being@ Installations: The Space-Time of Technoetics”, în Roy (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Jamison, P.K. (1994Ă, „Contradictory Spaces: Pleasure and the Seduction of the Cyborg Discourse”, http://www.infomotions.com/serials/aejvc/aejvc-v2n01-jamison-contradictory.txt. Jaros, Milan (2000Ă, „Geo-Aesthetics of Quasi-Objects”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Jimroglou, Krissi M. (2001Ă, „A Camera with a View: JenniCAM, Visual Representation
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
http://www.infomotions.com/serials/aejvc/aejvc-v2n01-jamison-contradictory.txt. Jaros, Milan (2000Ă, „Geo-Aesthetics of Quasi-Objects”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Jimroglou, Krissi M. (2001Ă, „A Camera with a View: JenniCAM, Visual Representation and Cyborg Subjectivity”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption and Identity, Londra, New York, Routledge. Jones, Amelia (2003Ă, „Survey”, în Tracey Warr și Amelia Jones (ed.Ă, The Artist’s Body, Phaidon Press. Jones, Stephen (2000Ă, „Towards
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prix archive/prix projekt.asp?iProjectID=11268 Krueger, Ted (2000Ă, „There is No Intelligence”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Kunzru, Hari (1997Ă, „Bad Girl Versus the Austronaut Christ: The Strange Political Journey of the Cyborg”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Kurzweil, Ray (2002Ă, „After the Singularity: A Talk with Ray Kurzweil”, http://www.kurzweilai.net/articles/art0451.html? printable=1. Kurzweil
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Povall, Richard (2000Ă, „Making Emotional Spaces in The Secret Project: Building Emotional Interactive Spaces”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Prophet, Jane și Hamlett, Sian (2000Ă, „Sordid Sites: The Internal Organs of a Cyborg”, în Cutting Edge (ed.Ă, Digital Desire: Language, Identity and New Technologies, Londra și New York, I.B. Tauris Publishers. Punt, Michael (2000Ă, „Not Science, or History: Post Digital Biological Art and a Distant Cousin”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Rucker, Rudy (1995Ă, Infinity and the Mind: The Sciece and Philosophy of the Infinite, Princeton, NJ, Princeton University Press. Sandoval, Chela (2000Ă, „New Science: Cyborg Feminism and the Methodology of the Oppressed”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Scarry, Elaine (1994Ă, „The Merging of Bodies and Artifacts in the Social Contract”, Gretchen Bender și Timothy Druckrey
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Thomas, Julia (ed.Ă (2000Ă, Reading Images, New York, Polgrave. Tiffin, John și Terashima, Nobuyoshi (ed.Ă (2001Ă, HyperReality: Paradigm for the Third Millenium, Londra, New York, Routledge. Tomas, David (1995Ă, „Feedback and Cybernetics: Reimaging the Body in the Age of the Cyborg”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Toy, Maggie (ed.Ă (1995Ă, Architects in Cyberspace, Londra, Architecture Design and Technology Press, Academy Group Ltd. Turkle, Sherry (1994Ă, „Constructions and Reconstructions
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
on Networking in Practice: The Case of Women on the Net”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption and Identity, Londra, New York, Routledge. tc "" Cuprinstc " Cuprins" Introducere 7 Rezumatul capitolelor 18 Capitolul 1. Corpul intermediar: cyborgul 25 1.1. Raportarea ființei umane la tehnologie 25 1.2. Destructurarea opozițiilor natural-artificial și subiect-obiect 35 1.3. Inteligența și viața artificiale (de la agenții cognitivi la virușii computaționaliă 43 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la construirea unei noi civilizații mai drepte, foloseau aceste intenții etice pentru a impune un nou mod de viață, un nou fel de a consuma care utilizează întregul echipament informatic, contribuind astfel la fabricarea unei lumi pline de vise despre cyborgi, despre realitatea virtuală, creierele și viața artificiale și despre autostrăzile informației, aflate foarte departe de adevărata comunicare umană, accesul la cea din urmă fiind mult mai dificil în prezent. Aceste construcții intelectuale, care nu erau pentru Platon decît un joc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un secret occhio artificiale) să evadeze în libertatea simulată a proiectului magic. Delirul volițional este singurul său reper consolator în apărarea vieții și a cosmosului epic, în contra cărora erau îndoctrinați și antrenați ceilalți, spre a se face din ei potențiali cyborg luciferieni. Dacă romanul "Fără pereche" (Editura Univers, 2000) impune pe scena narațiunii de azi figura fără de timp și spațiu a revoltatului oniric și tenebros, Jucăria este în primul rând o performanță de expresivitate a textului, un compendiu al tuturor stilurilor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
că de data asta a pus-o pe scaunul de lângă el. O vedeam doar noi. Maria s-a apropiat și ea cu scaunul, lejer, să nu se-observe. Clapele aurii au sărit cu un pocnet scurt, metalic, ca degetele unui cyborg. Tânărul Lupu și-a introdus mâna în deschizătură, de unde a scos o cutiuță de lemn, de forma și mărimea unui pachet de țigări. A așezat-o pe scaun în locul sacoșei. Apoi, cu un gest simplu, exact, a deschis și cutiuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca piesele de Lego, dezinvolt, între ele: dăduse Bordeiul unui escroc, și-acum îl vroia înapoi, la schimb cu jumate din depoul Victoria. Strivise Armeneasca sub o clădire de birouri, iar lângă Sfântu Iosif aprobase un building modern, robotic, ca cyborgul din Aviatorilor: 19 etaje, 75 de metri înălțime. Proiectul se numea, ironic, „Cathedral Plazza“. Despre Crețulescu, se-auzea că o s-o ascundă după un zgârie-nori, să arate civilizat, ca la New York. Avea ce-avea cu bisericile: tăia din grădini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu aparate de tortură. Îți închipuiai brațele prinse de niște clame de fier, corpul ridicat din pedală cu tot cu scaun, până-n tavan, bărbia strânsă de-o mână fermă, mentolată. Frizerul se transforma treptat într-o femeie de carne și metal, un cyborg cu părul negru, biciuitor și degetele învelite-n lame subțiri de brici. O priveam pe Maria de-aproape, aplecată ușor în față, lipită cu sexul de genunchii mei: lama briciului se plimba nestingherită pe-obraz, o simțeam rece pe pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]