495 matches
-
după ce la referendumul pt constituția româniei (de prin 2004) strigă în gura mare k nu se poate.. k s-a fraudat, k nu au participat 50% și tb totul anulat... mai să fie... ce ți-e și cu politichia asta dâmbovițeana! în concluzie: get used to it! Păi de ce se bucură Guvernul că poporul și-a dat demisia: La demisie nu se plătește șomaj. Să nu te duci la vot este cea mai proastă formă de protest posibilă, să o și
Demisia poporului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82911_a_84236]
-
nu vezi, însă, ca în cele două mandate, performanța Președintelui s-a îmbunătățit considerabil și neașteptat. Comisariatul European pentru Agricultură, ca să dau un singur exemplu, e unul dintre succesele notabile ale domniei sale. Au fost momente, nu multe, în interminabilele scandaluri dâmbovițene, când cei doi lideri ai Opoziției au părut, prin ton și discurs, niște Cațavenci, iar Traian Băsescu a dat dovadă că știe cum trebuie să se poarte un Președinte. Singurul său merit în aceste încleștări a fost experiență funcției, nimic
Buna guvernare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82412_a_83737]
-
tumefiați, dar sub vânătăile căreia mai poți ghici că a fost cândva frumoasă. Asta e orașul meu.” Colegul meu a vrut să știe cine a desfigurat-o pe biată femeie și, după ce am incercat zadarnic să-i descâlcesc haosul urbanistic dâmbovițean în căutarea unui vinovat, m-am lăsat păgubaș. “Adevărații vinovați suntem noi, i-am spus în cele din urmă, cei care am stat cu mâinile în sân și am lăsat să se întâmple toate astea. Dacă o hahalera cotonogește o
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
o sticlă de scotch costă cât un salariu minim pe economie, toalete mai murdare decât cele din Vama Veche și n-am întâlnit pe nimeni care să strâmbe din nas. Am văzut bodyguarzi bruscând mitocănește oameni dispuși să plătească standarde dâmbovițene la prețuri de Ibiza și nici măcar o sprânceană nu s-a ridicat în semn de protest. Organizatorii de evenimente din România par să acrediteze ideea că, acolo unde Dumnezeu este DJ, civilizația devine un moft. La un mega-eveniment, în lipsa unor
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
discuție calea de urmat, după ce Victor Ponta a devenit suspect în dosarul lui Dan Șova, iar președintele Klaus Iohannis i-a cerut să demisioneze pentru a evita o criză politică. Care sunt scenariile luate în calcul de liderii PSD Parlamentarii dâmbovițeni, spre exemplu, consideră că acuzațiile aduse lui Victor Ponta sunt "forțate și suspecte, în contextul în care acestea vin exact în ziua depunerii moțiunii de cenzură de către PNL". "Victor Ponta este cel mai bun premier pe care l-a avut
Victor Ponta i-a chemat pe liderii de organizații PSD la București by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103555_a_104847]
-
premier pe care l-a avut România în ultimii 25 de ani! Guvernul Ponta a îndreptat greșelile și a reparat nedreptățile aduse de ante-guvernantii săi, a adus creștere economică și un trai mai bun românilor", se arătă în comunicatul parlamentarilor dâmbovițeni. La rândul său, președintele interimar PSD Vâlcea, Constantin Rădulescu, a ținut să arate ca Victor Ponta trebuie să rămână în fruntea Guvernului, în lumina rezultatelor obținute în mandatul său. "Totodată, Guvernul este rezultatul votului dat de cetățenii români în anul
Victor Ponta i-a chemat pe liderii de organizații PSD la București by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103555_a_104847]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRȚAN Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ultimul drum al lui Badea Cârțan reface Via Dolorosa la Ipotești de la spitalul de nebuni dâmbovițean o udre blondă Elena proclamă o falsă frunză verde fără copaci peste mânăstirile din nordul Bucovinei niște samsari transnaționali în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ultimul_drum_al_lui_badea_car_radu_liviu_dan_1387446089.html [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
9. Olga Kandert - Societatea Comercială "Frankol Funghi" - S.R.L., Cristuru Secuiesc, județul Harghita; 10. Mike Csaba-Zoltan - Societatea Comercială "Căpșunica" Halmeu, județul Satu Mare; 11. Ioan Moț - Societatea Comercială "Paradisul Legumelor - Curtici amp; Macea" - S.R.L., județul Arad; 12. Ilie Vasile-Ion Oprea - Asociația Pomicultorilor Dâmbovițeni, Voinești, județul Dâmbovița; 13. Mihai Petrosu - Societatea Comercială "Petrosu" - S.A., județul Brăila; 14. Ioan Viorel Rați - Societatea Comercială "Fructex" - S.A., județul Bacău; 15. Cristian Rusu - Societatea Comercială "Berser" - S.A., București; 16. Sorin Emil Tomuțiu - Societatea Agricolă a Producătorilor de Mere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173498_a_174827]
-
care au făcut parte din plasa Pucioasa. Ele au rămas comune separate, și au primit, pentru dezambiguizare, nume diferite: fosta comună prahoveană s-a numit Valea Lungă-Cricov (având satele Băcești, Gheboasa, Șerbăneasca, Valea lui Dan și Valea Lungă-Cricov), în vreme ce comuna dâmbovițeană s-a numit Valea Lungă-Gorgota (cu satele Gorgota-Valea Lungă, Ogrea, Moșia Mică, Strâmbu, Ștubeele, Tisa și Valea Lungă de Vârfuri). În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
de activități economice independente. "Desigur, mai există enigme: nu se știe, de pildă, ce culoare aveau ciorapii purtați de László Tőkés în 16 decembrie 1989. În linii mari însă, credem istoria revoluției din Timișoara cunoscută. Se pare însă că presa dîmbovițeană post-revoluționară este de altă părere și va continua să dezbată cele două mari enigme pe care le-a născocit: enigma începutului revoluției și enigma găinii care a născut pui vii" "După 30 de ani, când se vor deschide arhivele, vom
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
Opoziția democratică deține 41 de mandate - PL-15, PLDM-15, AMN-11 - liderii acestora, Mihai Ghimpu, Vlad Filat și respectiv Serafim Urechean au declarat de numeroase ori că nu vor vota un președinte propus de comuniști nici chiar dacă acesta ar "ar avea accent dâmbovițean" (declarația îi aparține lui Vlad Filat și face aluzie la Marian Lupu, fostul președinte la Parlamentului între 2005 și 2009). Vladimir Voronin este căsătorit și are doi copii. Soția sa, Taisia Mihailovna, care este de origine ucraineană, este casnică. Fiul
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
este o echipă de fotbal din orașul dâmbovițean Fieni, ce evoluează curent în liga Liga a IV-a Dâmbovița din România. Fotbalul a fost adus la Fieni încă din 1929 de către un grup de entuziaști, format din tineri funcționari și copii ai proprietarilor fabricii de ciment care jucau
Atletic Fieni () [Corola-website/Science/323195_a_324524]
-
mandate), care ulterior au format Alianța pentru Integrare Europeană. Liderii acestor partide, Mihai Ghimpu, Vlad Filat și respectiv Serafim Urechean, au declarat de numeroase ori că nu vor vota un președinte propus de comuniști, nici chiar dacă acesta „ar avea accent dâmbovițean” (declarația îi aparține lui Vlad Filat și face aluzie la Marian Lupu, fost președinte la Parlamentului între 2005 și 2009). La 11 septembrie 2009 Vladimir Voronin și-a dat oficial demisia din funcția de președinte interimar. La alegerile parlamentare anticipate
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/298580_a_299909]
-
este un muzeu județean din Vulcana-Pandele. Muzeul, ce poartă denumirea generica Casa-Atelier "Gabriel Popescu", este situat în satul Gură Vulcanii (comună Vulcana Pândele), locul de naștere al artistului, o zonă colinara de o frumusețe mirifica. Lăcașul cultural dâmbovițean a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866 - 1937), amenajarea fiind posibilă datorită donațiilor familiei acestuia. Tot familia sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu a creat
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului". La Dragăești există un alt mare proprietar pe nume Generalul Petrescu, care deținea cele mai fertile suprafețe de pământ din vatra satului, iar locuitorii exploatați crâncen au îmbrățișat, în majoritatea lor, de timpuriu, meseria de olari
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
și farmece țigănești. Lipsesc „doar” aura poetică, fabulosul și miticul. Nici un fior de parfum moldav, numai lentoare pustie cu pretenții de „atmosferă” și „interesante” compoziții în dominantă albă ale operatorului Florin Mihăilescu. Personajele se exprimă în cel mai curent idiom dâmbovițean. Singura care are curajul să pună culoare locală și diversitate în rostire e Vicoveanca, și de aceea e și cea mai credibilă. Mulți cineaști l-au lipsit pe Sadoveanu de savoare, dar un asemenea grad de absență a afinității a
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
Văcăreștilor" care se desfășoară anual, din 1969, la Târgoviște. Este creatorul Bienalei de Artă Plastică "Gheorghe Petrașcu" (1992), cu zece ediții realizate sub coordonarea sa până în 2010. A condus, alături de poetul Ion Rușet, cenaclul literar "Luceafărul" (1980-1989) al tinerilor scriitori dâmbovițeni. A fost inițiatorul revistei de cultură "Longitudini" și redactorul ei șef. În 2012, a devenit redactorul șef al revistei "Târgoviștea Literară" A debutat publicistic cu eseul "Poezia lui Mihail Celarianu" (1967) în suplimentul "Pentru literatură". Colaborează constant cu eseuri, cronici
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
poezie la "Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară" A îngrijit antologia de poezie tânără "Prima verba"(1998) și ediția critică Marin Bucur, "I. L. Caragiale: lumea operei", vol. III(2001). Ca istoric literar este preocupat de restituirea
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară" A îngrijit antologia de poezie tânără "Prima verba"(1998) și ediția critică Marin Bucur, "I. L. Caragiale: lumea operei", vol. III(2001). Ca istoric literar este preocupat de restituirea, în cadrul canonului național, a moștenirii literare a unor scriitori importanți
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
19-22 octombrie 1995). Rodica Bujor a cântat până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se pensionase cam devreme pentru o solistă de muzică populară. A murit la 2 noiembrie 1995 în București, dar a fost înmormântată în cimitirul din satul dâmbovițean Voinești. A fost decorată cu medalia Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a în anul 1968 și o chema Rodica Georgescu (probabil că se căsătorise).
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
la Drumul oaselor: aceleași comploturi, intrigi și personaje machiavelice, recuzită de roman foileton rămasă în urmă cu jumătate de secol, împodobită cu poligloție franco-germană, știind că pot conta pe cele 5 milioane de clienți ai serialului. Piersic este un Eastwood dâmbovițean, admirabil în deghizări, scump la vorbă, neprecupețit în lovituri, când nu i se atribuie, preț de vreo zece minute, un panegiric al Stambulului de-a dreptul ridicol. Apar, în sfârșit, armele, după care aleargă toată lumea, fără să se înțeleagă la
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
introducerii limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare. El este dâmbovițean, „"ot Târgoviște"”, cu rădăcini adânci „în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”, scrie prof. Mihai Gabriel Popescu despre cel care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare Cărturar, tipograf și editor din secolul al XVI-lea, diaconul Coresi a făcut obiectul a sute de studii, printre care și cele ale profesorului dâmbovițean Mihai Gabriel Popescu. Ele au privit originea și biografia sa: “Unii l-au considerat grec (n.n. - Al. Odobescu, Nicolae Iorga), alții armean, macedo-român, român (Stoica Nicolaescu, P.P. Panaitescu). Personal credem că onomasticul acesta derivă din latinescu Nicolas (Nicolae), Necora, Nicor
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
1532-1535 semnate “păcătosul și cel mai mic Coresi care am scris această carte. Eu, Coresi logofătul am scris în scaunul orașului Târgoviște (...). Coresi scriitorul sau simplu Coresi”. În studii documentate, prof. M.G. Popescu ajunge la concluzia: „Permanența familiei pe meleagurile dâmbovițene - Cucuteni - Târgoviște - Cucuteni, de peste 150 de ani (atestată documentar, este mult mai mare în timp) a familiei Coresi ne îndreptățește să credem că ilustrul tipograf, diaconul Coresi, care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
este mult mai mare în timp) a familiei Coresi ne îndreptățește să credem că ilustrul tipograf, diaconul Coresi, care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare, este dâmbovițean, ot Târgoviște, cu rădăcini adânci în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”. Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]