387 matches
-
dori să-i fie clipa fericită, repetabilă... Minunea aceasta se întâmplă când, pe la curbura inimii mele, mă tresaltă, mă urcă și mă coboară, vorba mângâioasă, rostită clar, cu unduieri fabulos strunite, din glasul FLOAREI CALOTĂ. FLOAREA CALOTĂ are o voce, dăltuită de Cel de Sus, cu mare artă în străluciri diamantine. Cântecul ei nu e doar cântec. Este o zicere dumnezeită cu știința izbucnirii tunătoare în fulguieri de fulger. Este o cântare ca o picătură de apă pe buza crăpată de
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
fără de ace - al lumii? - ...toate-s acum - îngeri refugiați - sinistrați - în ceruri...aici - unde - din voi - ăștia - bombănitorii cei ne-constelați - nici ciolanele nu vă este scris să v-ajungă...” -“...stai așa - à propos de scris: o epopee ți-am dăltuit - în foiletoane - Or-Ioane - pe patru-nsângerate piroane - confundând numele tău cu numele lui Ion al meu...și nimic! - n-ai grijă - constelatule - că tot în hățișuri ți-e scris să -amurgești...” -“mi-ai scris și nu ți-am răspuns?” -“îhî
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
din stâncă apa a țâșnit. Ba și mai și: urcând pe munte ca Legea Ta să o primesc, la-ntoarcere m-am îngrozit văzându-i cum Te prețuiesc. Căci țopăiau cu-nverșunare și se-nchinau unui vițel, pe care-l dăltuiră-n aur dup-al Egiptului model. Atunci, cuprins de grea mânie, pe toți ai vrut să-i prăpădești! Dar i-ai iertat la ruga mea, făcând astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb ani
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
făptuitori ai României Mari, întregite, ai României independente, demne și libere! Ai Marii, demnei, prosperei și liberei Românii ! Nemiloasele mâhniri ale Reginei Chipul Reginei Maria a României a fost și va dăinui atât de luminos încât nu-i poate fi dăltuită forma și nu i se poate descătușa izvorul strălucirii, decât într-o piatră mai rară decât oricare dintre acelea trecute prin mâna șlefuitorului de diamante. Regina Maria a fost uimitoare în toată înfățișarea și purtarea sa, distinsă, elegantă, sensibilă, frumoasă
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
e violetul crepuscular/ Purtat la curte de curtezanele defuncte./ ( ... ) E un violet specific, cu totul nou/ pe care-l poartă cu multă prestanță/ doar calul meu./ Un violet cum numai caii verzi îl pot purta ... ” (citat din memorie). Din cerul dăltuit cu cenușă se auzea un tropot cadențat izbindu-se de vaierul copacilor, de geamătul surd al calului devorând bucătură cu bucătură, zariștea asimetrică. Tremurul visceral al pământului nu îngăduia alternativă. Tocmai trecusem prin răscrucea de ani a sfertului de veac
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
încă n-are semn-/ și crucea-ntinde brațe de osândă/ cu umbre vechi, ce spânzură pe lemn.(Înviere). Andrei Ciurunga a înmănunchiat în sine miile de trupuri schingiuite și le-a-ndurat veninul din mustul suferinței. Din cătușe și zăvoare și-a dăltuit glasul de-aramă să-mplinească vrerile divine. Cu fiecare lacrimă de sânge a scrijelit pe inimile zdrobite Balada devenirii prin jertfă. Din pecetea îndurărilor și-a făcut trâmbiță și-n fiecare cuib de lumină a odrăslit mugure al Învierii, în
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
un orb. Cu tine ziua mi-o încep mereu, Tu ești în gândul meu cea mai de seamă, Și în genunchi îl rog pe Dumnezeu Să-ți facă moartea mai ușoară, mamă. UNEORI În clipele pustii și reci Te-am dăltuit în trupul meu, Precum o aură de veci Pusă pe fruntea unui zeu. Te-am strâns din spații siderale, Te-am scrijelit cu mâinile în vers. Iubirea ta, nu poftele banale, E unică și azi în univers. Te port în
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Amintind de-un alt potop Cu ciocanul și cu dalta Parcă-alergi dup-o statuie Care e și parcă nu e În muzeul de la Malta Bine potrivită-n cuie Într-un bloc amorf de piatră L-am văzut pe sculptor orb Dăltuindu-și un alt corp Pe când câinii nopții latră Zborul fiecărui corb Fulgerele se țin lanț Iar cioplitul e o taină Armonia, doar o haină fericită. Un bilanț Pe o frescă din Bizanț Referință Bibliografică: Sculptorul orb / Ion Untaru : Confluențe Literare
SCULPTORUL ORB de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359261_a_360590]
-
aceiași dată Alți domnitori, alți autori...) Istoria se scrie, astăzi cu fierul, Poporul, sufletul și cerul Istoria unei zile, anume, Se scrie-n cărți sub un alt nume. În Romă, Caligula este ucis în noapte An 41, atunci istoria se dăltuia cu șoapte, Iar mai tarziu , pește Ungaria Apare-un mare rege ce a schimbat istoria. E Mateiaș fiul lui Iancu Același ce întemnițează pe Vlad Dracul, Și iar trec anii peste a noastră glie Se naște prin unire-o Românie
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
dintotdeauna. „Sunt un băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe pieptul salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
de o vocație a scrisului. Este un scris meșteșugit atunci când potrivești cuvintele. Dacă le găsești o înțelepciune înseamnă că au tâlc. Când lași cuvintele să se hârjonească într-o minte haotică, devin urme pe nisip. Când slujești Creației, cuvintele se dăltuiesc armonios înălțându-se ca o grandioasă statuie. Dacă primești harul de Sus pentru a slăvi Cuvântul și Neamul, cuvintele capătă sens, devin inspirate, împodobindu-se în Ode, în Balade, în Doine, în Imne sau Psalmi. O parte din Mărturisitorii credinței
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
care macină, care șterge faptele fără ecou. Pot spune, fără a exagera, că prima întâlnire a poetei Maria Diana Popescu cu cititorii din Rm. Vâlcea s-a constituit într-un debut cu pronunțate nuanțe sufletești, cu acorduri inedite. Versurile sale, dăltuite într-o marmură cu acorduri luminoase de un viguros și talentat sculptor de metafore, ne-au surprins pe toți și ne-au înflăcărat. Chiar numai prin această carte - „... Restul este legendă” - Maria Diana Popescu se dovedește un talent autentic. Mai
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
dintotdeauna. „Sunt un băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe pieptul salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
-se.\ O inimă și-a trimis căldura-n cuvinte,\ sorbindu-ne,\ dintr-o înghițitură,\ pe mine și pe lacrimă.\ Erai Tu,\ Îndrăgostit...” („Cel din inimă"). Dar când iubirea însăși e un cântec, muzicalitatea pare a curge de la sine: „Să îmi dăltuiești în noapte sărutări pe sâni, în șoapte, să-mi fii prinț și unic mire în năvalnică iubire” („Ochi în ochi") sau : „Îmi curg în suflet ploile din tine,/ Stropi dulci, închiși într-un sărut/ Cuvintele-ți m-ating cu șoapte
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
pe cei ce nu încetează să cheme numele Lui cel sfânt.”(Cuvânt despre Liniște..., op. cit., p.163) Vasile Țepordei (1908-2002), preot basarabean-publicist-deținut politic-mărturisitor-supraviețuitor al Siberiei de gheață. Părintele Vasile Țepordei supranumit de pr. Gheorghe Cunescu: steagul Basarabiei românești și-a dăltuit sufletul, inima, gândirea, curajul, credința, ruga, nădejdea, fapta, timpul, viața cu neprecupețirea dragostei de Dumnezeu și de Neam. „S-a învrednicit să fie inima, spune Mitropolitul Antonie Plămădeală, mintea și condeiul Moldovei românești de la hotarul de răsărit al Țării. Iar
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
capăt, pe unde-ai plutit ca într-un miraculos zbor, urmează, într-un capăt de osie polară, o culme, dincolo de care nu se mai poate trece. E Mănăstirea Putna. Cu piatra ei untoasă, în striații aurii, Putna, mănăstirea cu biserica dăltuită cu vrăjita inspirațiune ca un diamant cu multe carate, arhondaricul și zidul de cetate, te întâmpină cu măreție și severitate. E o atmosferă de reculegere cuvioasă, măsurată, pe care însuși ctitorul a gândit-o, pe semne, știind că aici îi
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
primul stareț al mănăstirii. Este vorba de acel schimnic cu numele Daniil retras la Putna ca pustnic, într-o zonă împădurită ascunsă și greu accesibilă, înspre munte, pe malul râului Vițău, în apropierea vărsării acestuia în râul Putna, unde a dăltuit un paraclis și o chilie-n stâncă. La el a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni. Atunci i-a proorocit că va deveni, nu peste mult timp, domnitor al
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
prin cuvânt, un modus vivendi asemuit cu vârfurile perfecțiunii în arte: “Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare. / E melodia cântată / pe strunele viorii Stradivarius. / E culoarea și lumina / dintr-un tablou a lui Rembrandt./ E marmoră de Carara / dăltuită de Michelangelo./ E o piruetă a Anei Pavlova.” (Poesis) Câtă dreptate aveți, distinsă doamnă Vavila! Subscriu, fără absolut nicio umbră de ezitare. Poemele adunate în acest volum nu sunt degeaba numite “Scrisori de departe”... Poeta este într-un dialog continuu
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
XX. în 1919 se numea Transiordania. Urmele familiei regale Abdullah care a creat-o, fiul lui Hussein, tînărul și instruitul rege actual merg înapoi cu 1400 de ani către profetul Mahomed. Petra - cel mai impresionant loc din Iordania, orașul trandafiriu dăltuit acum 2200 de ani in rozul natural al munților apărători este considerat de mulți ca fiind a opta minune a lumii, orașul cel mai dăruit din lume. Petra se identifică cu Sela - capitala aflată în mijlocul vechiului regat biblic Edom, un
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PE PAGINA INIMII Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului PE PAGINA INIMII Pe pagina inimii am dăltuit frumos Numele sfânt, ,, mama”, atât de prețios Cu chipul ei duios ce n-are asemănare Pe drumul vieții este o dulce alinare. În sufletu-mi ca crinul ce mereu înflorește Imaginea-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu
PE PAGINA INIMII de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342803_a_344132]
-
de la Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
-i enigma vei găsi toate răspunsurile pe care ... omenirea le caută încă din zorii vieții. În trupul ei stă ascunsă, ca într-un sanctuar, sămânța vieții, în ochii ei frumusețea lumii, în spiritul ei-nemurirea!Trupu-i, ca o amforă ,a fost dăltuit în marmură, cântat pe muzica diafană a îngerilor, descris de poeți celebri, unii dintre ei dându-și viața din dragoste pentru ea, pentru femeia - matricea vieții. Conștientă de propria-i frumusețe, pășește în viață, plutind precum zeițele care,uneori,au
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343573_a_344902]
-
de la Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
și feruginoase, ale nămolului de turbă vegetalo-mineralo-rășinos, ori ale aerosolilor bogați din acest colț de rai pământesc. . ." - Petru Țăranu, citat din "Memoria Dornelor" ediția a III-a. Defileul Mureșului, luat ca întreg între Toplița și Deda, prezintă frumusețea unui traseu dăltuit de râul Mureș printre Munții Călimani și Gurghiu, defileu amenajat în paralel pentru transportul auto și cel feroviar. S-a constituit ca rezervație peisagistică și prezintă o serie de atracții precum: Schitul Carmelit de Maici Sfânta Cruce din com. Stânceni
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]