359 matches
-
Ellen că alegerea e bună. După ce a colindat New York-ul În lung și În lat, Într-o zi s-a oprit În fața imobilului lipit de clădirea „La Mamei“, pe East 4th Street, și a spus: „Am găsit !“. Dincolo de o ușă dărăpănată, am descoperit cu uimire un spațiu uriaș, În care ni s-a spus că fuseseră instalate cu ani În urmă studiourile de sunet ale companiei de televiziune ABC. Legenda mai povestește că aici și-a Înregistrat Judy Garland ultimul cântec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un port în viața lui, pentru a-și organiza fuga. Acolo, datorită unor colegi, vameși ca și el, care încă nu fuseseră concediați, a reușit să se strecoare pe o mică ambarcațiune cu cherestea. Era un vas mic, murdar și dărăpănat, pe care nimeni nu-l credea în stare să ajungă pînă la Istanbul. Era un vas angajat în secret de familia Nicolae Malaxa, pentru a scoate din țară pe soția și fiul său. S-a ascuns în cală lîngă mașini
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
i-a dat 10 dolari și a urcat-o în mașină spunîndu-i că are să îi comunice ceva foarte important. A pornit mașina și a condus-o pe fiica sa spre cel mai sărac cartier al orașului. Totul era cenușiu și dărăpănat. Nu se putea vedea nici un petec de verdeață, pentru că totul era numai din beton prăfuit. Atunci, el a întrebat-o unde preferă să locuiască: aici sau în cartierul îmbietor în care locuia familia lor. El i-a explicat atunci că
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Fără îndoială pe cineva care se ascunde; existau pe atunci oameni care încercau să scape de poliția politică ascunzându-se. Nu aveam noi, chiar în familia noastră, o rudă care trăise mai mulți ani într un fost chioșc de ziare dărăpănat, hrănit pe ascuns de minunata lui soție, care a fost ruptă în bătăi de Securitate, fără să trădeze vreodată ascunzătoarea bărbatului ei? Parcă puteai să știi pe cine pândesc? Ideea că am putea fi noi nici nu ne trecea prin
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
atunci că avea să dispară pe vremea demolărilor lui Ceaușescu. Îmi făcea plăcere să văd răsăritul soarelui deasupra caselor micuțe din vechiul București de altădată, care se iveau din întuneric; căsuțele acelea numai cu parter, mai mult sau mai puțin dărăpănate, cu verande și peristiluri cu ornamente baroce, în care visam să locuiesc, dacă aș fi putut scăpa din locuința lui Damian. Apoi, autobuzul mergea de-a lungul zidurilor 91 înalte ale cazărmii și închisorii Malmaison. După colț, încetinea. Mă aplecam
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
16,30. Vasul s-a oprit la Edfu pentru a vizita Templul lui Horus. Este îngrozitor ce mizerie este peste tot. Pe Liviu l-a scos puțin din starea de transă contactul cu străzile, fie prăfuite - cu locuințe (?) mizere și dărăpănate, fie înnoroiate, traversate de copii desculți, murdari și cerșetori, străbătute de calești, trăsuri în care turiștii albi, curați și frumos mirositori, contrastează cu realitatea continuă a acestor meleaguri. Bazarurile cu tarabe încărcate de vestigii (fabricate recent) ale trecutului sau cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care le-au imortalizat, căutând atmosfera despre care noi citisem în cărțile cu ajutorul cărora ne-am documentat, am ajuns în „centrul” Balcicului, bucurându-ne ca niște copii în fața clădirii roz, atât de des reprezentată în trecut și acum... atât de dărăpănată... Tot aici am aflat iluzia Cafenelei lui Mamut, unde se adunau toți cei care și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nostru pentru locuința dorită. Interesânduăne din om în om am aflat că pe strada Sfântul Andrei s ar găsi o gazdă, după cum doream noi. Mergem spre Palatul Administrativ, coborâm pe o cărare în strada Sfântul Andrei, văd o casă veche, dărăpănată, cu pereții exteriori din care tencuiala era căzută - de se vedea cărămida - clădirea avea două camere, iar în curte era o cișmea. Mă apropii de intrare, strig să iasă gazda, apare un bărbat slab-slăbuț, de statură mijlocie, cu niște pantaloni
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
am simțit nevoia să-ți fac un compliment. Cred că nu prea știu să-ți interpretez cuvintele, zise ea zâmbind ușor. — Nu-i nimic. O să te obișnuiești. Locuia în cartierul muncitoresc, un cartier de-a dreptul dezolant, cu clădiri cam dărăpănate, chiar în colțul sud-vestic al sectorului industrial. Pe vremuri trebuie să fi fost o zonă străbătută de canale frumoase pe care circulau bărci și șalupe. Ecluza nu mai era în stare de funcționare, iar albia secase pe alocuri. Mâlul uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să-i sărut mâna și m-a respins. Cu greu am reușit s-o fac să înțeleagă cine sunt. Până la urmă am reușit să descifrez pe chipul ei un zâmbet amar. Satul era pe ternimate. Casele erau puține și vechi, dărăpănate. Se programase desființarea satului Boarca. I-am vorbit despre recăpătarea vederii printr-o operație, dar a refuzar pe motiv că-i prea bătrână. O veche aducere aminte. Pe când eram preot începător, hărțuit de comunism, mi-a scris vărul Ghoerghe, la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La școala Lunca se făcea curățenie cu elevii, situație care era generalizată.” Lipsa spațiului de școlarizare a dusă la închiderea unor camere din locuințele lui Dumitru Borcea și Toader Boca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din ce acumulase prin lecturi și experiență de viață. Foștii lui elevi, plecați prin țară, veneau să-l vadă; oamenii din sat veneau la „Domnu’ ” pentru un sfat, o vorbă bună. Pot spune, după ce am văzut școala și locuința lui dărăpănată, parafrazând un mare scriitor: „Și aici, a trăit, altădată, un om.” Anexe: Directori ai Școlii Lunca - FilipeniVichenție Gavrilescu - 1877-1878; - Gheorghe Cârlănescu - 1879-1 dec. 1880; oct. 1881-22oct. 1888; - Gheoghe Mircea - 18881890; - Gheorghe Postoi - 1890-1931; - Ilie Pintilescu din 1938 până în 1945, alternativ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit nimenea să se îngrijească de casa părintească a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu-l știm), lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată, cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o procesiune la Ipotești, cu elevi, armată și destul popor, căci depărtarea satului de oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea, mormintele părinților și celor doi frați în complectă părăsire, cu ostrețele stricate și acoperite de buruieni. Într-un cerc de prieteni, fără nici o nuanță politică, am socotit, că o festivitate ca cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în care se va construi noua biserică a acestui sat, după planul tip aprobat de Sf. Mitropolie de Consiliul Central bisericesc 65. La acea dată, vechea bisericuță, după cum reiese din formularul tip completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în parte cu gard de scânduri, plantată cu arbori decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
toată puterea cuvântului se retrăseseră în alt spațiu și în alt timp, dincolo de orizontul care atrăgea ca un magnet lanurile de grâu. În ziua în care văzuse că poarta se deschidea singură, scârțâind a balamale neunse, mersese agale către magazia dărăpănată, tăiase o bucată de sârmă cu cleștele și apoi făcuse cale întoarsă. După ce legase poarta, moș Zgârci aruncase încă o privire, parcă pentru a-și verifica rezultatul muncii, apoi ridicase din umeri a nepăsare și își văzuse de ale lui
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cureaua clasică din talie să fie purtată la gât. Era o idee trăsnită care nu-i dădea pace. Desenă mai multe modele și cu mapa sub braț se prezentă la adresa cu pricina. Impresia dezastruoasă pe care i-o lăsă clădirea dărăpănată și firma strâmbă, agățată deasupra, îi tăie tot elanul. Patroana, doamna Alexina Alexe, era în ton cu tabla ruginită, pictată șui, pe care o spânzurase la intrare. Bătrână, durdulie, neîngrijită și prost îmbrăcată. O privi pe deasupra ochelarilor, fără să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din câte ținea ea minte. Până la sfârșitul emisiunii, cu toții mâncaseră pâine coaptă în cuptor de piatră, muiată în propriul lor ulei de măsline; cu toții stăruiseră că visul lor se împlinise. Poate că visul meu nu e să dețin o cocioabă dărăpănată, ci să devin director la InvestorCorp, își spuse ea netezindu-și fusta și întorcând-se la agentul imobiliar. Poate că în tot acest timp problema a fost că nu am înțeles care e visul meu cu adevărat. Tot drumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
un nume de familie. — Și care să fie acela? — Kinoshita, după tatăl meu. Dar numele mic mi-a fost schimbat În Tokichiro. — Kinoshita Tokichiro. — Întocmai. E un nume bun, nu crezi? Va trebui să mai suporți un timp casa asta dărăpănată și zdrențele de pe tine, dar Înveselește-te. Ești mama lui Kinoshita Tokichiro! — În viața mea n-am fost atât de fericită. Repetă aceste vorbe de mai multe ori, lăcrimînd cu fiecare cuvânt rostit de Tokichiro. Era foarte mulțumit să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Otsu, cu corabia. Petrecând o noapte În capitală, ajunseră la Castelul Takaradera a doua zi. Acesta era câmpul de luptă unde fusese Învins Mitsuhide În vara trecută. În locul unde Înainte nu fusese decât un sat sărăcăcios, cu un oficiu poștal dărăpănat, acum răsărea un oraș impozant. După ce mesagerii traversară Râul Yodo, putură vedea schelele care Înconjurau castelul. Drumul era brăzdat adânc de urmele boilor și ale cailor și tot ce vedeau indica energicele planuri ale lui Hideyoshi. Până și Inuchiyo Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În tabere separate. Astfel se pregătea tragica scenă pentru conflictele sângeroase, care aveau să izbucnească În sânul familiilor. Hideyoshi cunoștea greutățile amarnice pe care le prilejuia războiul. Lumea se afla În război de pe vremea copilăriei lui, când trăia În casa dărăpănată a mamei sale din Nakamura. La fel fusese și de-a lungul numeroșilor săi ani de rătăciri. Odată cu intrarea lui Nobunaga În scenă, suferințele societății deveniseră și mai drastice pentru o vreme, dar le Însoțise o anume veselie și bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
multă plăcere cu cât e mărginită de pomi fructiferi printre care domină cireșul. Câteva sate se arată pe coama dealurilor, cu locuința învățătorului în centru. Cum să dai numele de oraș unei adunături de barăci din lemn ce cad de dărăpănate ce sunt înainte de a fi fost terminate? Totuși, așa este Tecuci, capitala ținutului cu același nume. Nu stăm mult aici, chemăm cai și surugii pentru a pleca cât mai repede. Valea se îngustează la nord de Tecuci; culturile sunt frumoase
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
4); casă mică (4); copilărie (4); loc (4); singurătate (4); căruță (3); familie (3); iarbă (3); încăpere (3); oi (3); din paie (3); pămînt (3); refugiu (3); trib (3); vacanță (3); vilă (3); acasă (2); bătrîn (2); casa (2); casă dărăpănată (2); castel (2); culcuș (2); pe deal (2); grîu (2); lemne (2); liniște (2); oaie (2); papagal (2); pază (2); păsări (2); pustiu (2); relaxare (2); speranță (2); țară (2); țărănească (2); țigani (2); unchiul Tom (2); vară (2); adăpostire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]