158 matches
-
Rovensko 153, cu ultimul domiciliu din România în comuna Șopotu Nou, satul Ravensca nr. 16, județul Caraș-Severin. (334R/2007) Copii minori: Cotva Ana, născută la data de 27 octombrie 1992; Cotva Maria, născută la data de 2 februarie 1994. 5. Dăscălița Dinuța, fiica lui Șchiopu Ghiță și Apostoaiei Maria, născută la data de 20 ianuarie 1968 în localitatea Codăești, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Austria, 6500 Landeck, Kreuzbuhelgasse 7, cu ultimul domiciliu din România în București, Șos. Vergului nr.
ORDIN nr. 2.608/C din 13 octombrie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203587_a_204916]
-
1968 în localitatea Codăești, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Austria, 6500 Landeck, Kreuzbuhelgasse 7, cu ultimul domiciliu din România în București, Șos. Vergului nr. 33, bl. K.2, sc. A, ap. 12, sectorul 2. (312R/2007) Copii minori: Dăscălița Diana, născută la data de 30 mai 1993; Dăscălița Franziska, născută la data de 17 martie 1995. 6. Gross Izabella, fiica lui Varga Andrei și Izabella, născută la data de 6 iulie 1977 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu
ORDIN nr. 2.608/C din 13 octombrie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203587_a_204916]
-
actual în Austria, 6500 Landeck, Kreuzbuhelgasse 7, cu ultimul domiciliu din România în București, Șos. Vergului nr. 33, bl. K.2, sc. A, ap. 12, sectorul 2. (312R/2007) Copii minori: Dăscălița Diana, născută la data de 30 mai 1993; Dăscălița Franziska, născută la data de 17 martie 1995. 6. Gross Izabella, fiica lui Varga Andrei și Izabella, născută la data de 6 iulie 1977 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 80335 Munchen, Loristr. 6, cu
ORDIN nr. 2.608/C din 13 octombrie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203587_a_204916]
-
îndrăgostiți, lumea profesorilor și părinților care cred că pentru dragoste „nu e momentul”! Autorii comediei confruntă arhetipuri ca premiantul clasei, fata de origine modestă la concurență cu puștoaica de bani gata, băgăcioasă foc, profesorul ideal cu capul în nori sau dăscălița uscată și exactă ca științele pe care le predă, într-o comico-melodramă îmbibată de sentimentalism, dar și cu încercarea cinstită de a aborda mentalitatea ultimilor ani de liceu.”" Unii autori au menționat existența unor elemente propagandistice, fără ca filmul să devină
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
nouă și o icoană portativă pentru procesiuni, mai sunt cinci prapori, 2 cruci, un fesnic mare și cărțile cantorilor. Tinda muerilor e fără ferestri, de 3 metri lungă și de 5 metri largă, aicea e un scaun pentru preoteasă și dăscăliță. Pe lângă păreți sunt scaune plătite, o laviță pentru bătrâne și o mulțime de chipuri nouă. Chipuri vechi cu rame sunt numai 4. Domnul Isus, sf. Maria, Patriarchul Ioan, Arhangelul Găvrilă. Interesante sunt chipurile cele vechi de pe păreți: pe un părete
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
și corul. Care au fost primii dascăli nu se știe dar se știe că prin secolul al XIX-lea s-a învățat în limba magheară și ceva, pe lângă biserică, în linba română. Învățătoarea care și astăzi se amintește, a fost dăscălița Bujorica. Despre dânsa se spune că a fost strictă și exigentă dar capabilă. Se mai amintește și învățătorul Lungu. După iscălirea Convenției școlare între Regatul româno-iugoslav din anul 1933, în anul 1935 la Sărcia vine învățătorul contractual Ștefan Dumitrache apoi
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
la data de 21 februarie 1892 spunea: "am auzit de la moșul meu Savu Nicolae, zis și Pușcașu(pentru că deținea o armă) că a existat o biserică de lemn, pe locul numit "pe Râpă". Iar potecul ar fi fost prin grădina Dăscăliței Maria Opriș, pe la numărul 558, pe lângă casa lui Dumitru Mihu, actualul profesor Ciolan Dan". Opriș Ioan, de la Râpă: "de la bunicul meu Opriș Ioan, zis Văsâi, știu că a existat o biserică de lemn, deasupra curții lui Bogdan. În spatele grădinii lui
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
profetic și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]