805 matches
-
și că statul ungar nu suprimase încă autonomiile locale, iar românii din Transilvania nu erau excluși din drepturi. Limba latină similară cu limba română, așezarea geografică a românilor, i-a determinat pe autorii care au studiat textele latine despre războaiele daco-romane să confere originea română a poporului român. Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmă originea latină a poporului român și continuitatea elementului român în țările române, și a argumentat latinitatea limbii latine cu probele culese direct din spațiul românesc
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
sat) datând din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de la „Stația de pompare” ( nord-vest de Heleșteni); și movilele din Halstattul târziu aflat la vest-nord-vest de biserica satului Movileni. Situl de la Bâra cuprinde așezări din secolele al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Situl de la stația de pompare conține urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolele
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea unui stat întregit național pentru toți vorbitorii limbii Daco-Romane care locuiau în principatele Moldova și Țara Românească, cât și în imperiile Austro-Ungaria, Otoman și Rus, mai precis în Transilvania, Bucovina, Dobrogea și Basarabia. Această mișcare se înscria în procesul european de constituire a națiunilor moderne, care s-a concretizat
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite în acest loc au dus la concluzia existenței aici a unei așezări daco-romane în secolele II-III. Se presupune că în secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit nici un document care să dateze din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
la Roma. Pentru a-și proteja micile avuții, romanii rămași și amestecați cu băștinașii traco-daci le ascundeau la marginea castrelor și a așezărilor fortificate. Așa s-a întâmplat, foarte probabil, și la Dobridor. C. Nicolaescu-Plopșor a găsit urme de locuințe daco-romane la Moțăței la Măgura Zarafului de pe Valea Coțobâțului care se află la numai 0,5 km de vatra satului Dobridor. Este posibil ca așezarea de la Dobridor să fie însă chiar mai veche decât sălășuirea romano-dacică. Aproximativ în același spațiu geografic
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Chițcani, lângă Thighina) până la Prut (orașul Leova), traversând actualele raioane Căușeni, Cimișlia și Leova. Construit de romani la hotarul veacurilor I - II, era menit să apere legiunile lui Traian de cavaleria sarmaților, aliații dacilor, în timpul celui de-al doilea război daco-roman. În secolele III -IV valul a fost folosit pentru apărare de romani, șanțul din partea de nord fiind acoperit, iar dinspre sud fiind săpat un nou șanț. Se pare că în sec. IV (anul 379), goții lui Greuthungi l-au întărit
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele și Bragadiru. Bogăția descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai tarziu au format Principatul Țară Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor (primele organizări statale) în secolele XII-XIV. Încă de la întemeire, la sfârșitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe așezări și orașe au prins viața
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 1878, la 4 km. de sat în dealul "Cracu Otar", s-a descoperit o așezare preistorică, aparținând culturii "Coțofeni". Pe Valea Mare, în punctele "Arie" și "Comorâșnița" s-au descoperit vestigii daco-romane cu ziduri și ceramică romană, iar în punctul "Sebeșanu", pe Dealul Țânțara s-a descoperit un castel medieval. De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile Evului Mediu românesc în Țara Hațegului (1988) a făcut o descriere detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor rustice găsite (la Râu Alb și Ohaba Ponor). De asemenea în lucrarea scrisă de I.Lazăr (5) sunt analizate formele de organizare ale populației daco-romane care s-au constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului II și anume de obști teritoriale libere (existente pe întreg cuprinsul Transilvaniei). Aceași autori descriu tehnicile întâlnite în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km². Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană. În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea; situl de pe dealul Hiliței, aflat la 1 km vest-nord-vest de satul Hilița, conține așezări din secolele al V-lea-al III-lea Latène-ul timpuriu), secolele al II-lea-al IV-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
S. Pușcariu. Acesta a publicat, între 1906 și 1944, literele A-C și F-L din "Dicționarul limbii române", lucrare cu caracter istoric, etimologic, explicativ și normativ. Printre dicționarele limbii române lucrate în afara Academiei, mai importante sunt: "Dictionnaire d’étymologie daco-romane" al lui A. Cihac (2 vol., 1870, vol. 1; 1879, vol. 2), care constituie o replică dată exagerărilor latiniste; "Nouveau dictionnaire roumain-français" al lui Frédéric Damé (1893-1895), cel dintâi dicționar bilingv apărut la noi cu sensurile ilustrate prin citate din
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
din lucrarea inițială ), reface, de pe poziții filoromane, istoria Cetății Eterne de la începuturile mitice până în secolul al II-lea, tratând și istoria popoarelor cucerite, în ordinea subjugării lor (samniți, gali, cartaginezi, macedoneni etc). Cartea a 23-a, considerată pierdută, prezența războaiele daco-romane. Abordînd criteriul etnografic în abordarea prezentării evenimentelor, Appianus este totodată adeptul unui stil sobru, influențat de mijloacele de expresie specifice celei de-a doua sofistici, curent retoric dominant în acea vreme la Romă. Lucrarea să, bazată pe un material documentar
Appian () [Corola-website/Science/317951_a_319280]
-
în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile Trandafir, Petcu, Nicola ), evrei ( familiile Luță , Stan - care la origini era Stein, Țană - care inițial era Zahner ) și bineînțeles daco-romani. De menționat că tentativele etnicilor rromi de a se așeza în Palilula au fost zădărnicite de-a lungul timpului prin referendumuri locale, totuși au fost acceptați să se așeze la periferiile satului foarte puțini țigani nevorbitori de limba rromani care
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă. La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfășurat bătălia decisivă dintre daci și romani în timpul primului război daco-roman. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din tot șirul de lupte dintre cele două armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutați de Jupiter. Totodată, este singura scenă unde apar soldați romani răniți, iar Traian însuși
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orașului roman acoperea practic aproape toată depresiunea Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman (102) După retragerea romană în 271, timp de aproape o mie de ani, nu există izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și situării sale geografice centrale, Țara Hațegului a parcurs principalele etape de dezvoltare istorică a societății daco-romane și apoi românești”. Și alți istorici opinează că Țara Hațegului a fost una din „pepinierele” din care s-a dezvoltat societatea medievală românească. De altfel, la Streisângeorgiu, acum cartier al orașului Călan, în zona de influență a Țării Hațegului, se
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu); așezarea din secolul al IX-lea aflată la 2 km vest de Puieni spre satul Pietrele; și așezarea medievală timpurie de la marginea de sud a satului Puieni. Celălalt obiectiv
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
Eparhiei Aradului: Acest moment vine dupa 303 ani de smerită, statornică și bogată activitate de apărare a credinței neîntrerupte și de cultivare a vieții creștine. Ne aflăm, la Arad, într-o cetate a credinței. În părțile acestea au existat sfinți daco-romani, episcopi și mărturisitori ai credinței care acum se roagă în ceruri. E o tripla bucurie, pentru că Episcopia se înalță la rangul de Arhiepiscopie, episcopul Timotei primește rangul de arhiepiscop, și, totodată, PS Timotei împlinește 25 de ani de când a fost
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul al XVII-lea. Situl de la „Movila lui Ștefan cel Mare” ( sud-est de satul Oțeleni) conține o așezare și o cetate din perioada
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua epoci a fierului, La Tene, și perioadei clasice a istoriei care se confundă cu existența civilizației geto-dace. Tezaurele monetare geto-dace, macedonene și romane atestă mai mult decât schimburi comerciale. Războaiele daco-romane, dar mai ales viața de după cucerire, secolele II - IV, sunt ilustrate prin diverse obiecte descoperite la Cătunu, Mătăsaru și Mogoșani, iar secolele V - VII, prin descoperiri de la Băleni. Un obiect de o valoare deosebită este cazanul hunic (secolul V) descoperit
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
decât să fie capturat. Un apropiat al său, Bicilis, l-a trădat și i-a lăsat pe români să descopere tezaurul dac estimat la 165.500 de kilograme de aur și 331 000 de kilograme de argint. Al Doilea Război Daco-Roman se încheie la Porolissum în vara 106. Regatul dac a fost desființat și pe cea mai mare parte a teritoriului este formată provincia română "Dacia". Din ordinul împăratului, a fost clădita o columna la Romă, în Forul lui Traian, în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de metri și conține 18 blocuri de marmură de Carrara, cântărind fiecare 40 de tone. Inițial, în vârful columnei, se află statuia lui Traian, fiind înlocuită în secolul XVI cu statuia Sfanțului Petru. Basorelieful prezintă scene de luptă din războaiele daco-romane din 101-102 și 105-106, precum și scenele din viețile dacilor și românilor, din timpul pregătirii războaielor , plecarea românilor către Dacia, din portul Anconă, armatele române în zona cetăților dacice, tehnicile de luptă, asaltul cetăților dacice, luptele, victoriile obținute și scene postbelice
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]