160 matches
-
războaielor napoleoniene, din aventurieri și mercenari. Sunt fel de fel de oameni, cea mai mare parte englezi. Unul din aceștia, Doyle, excentric și fanfaron (O. Martins) proclamă că trebuie să se facă ceva pentru eliberarea "acelor nenorociți de indigeni" (those damn'd natives). Indigenii erau portughezii terorizați de Don Miguel. În Londra apăreau afișe cu următorul text: Se caută de către o companie comercială și colonială, bărbați activi și inteligenți, pentru a lucra ca fermieri în Brazilia sau aiurea". Oamenii se înrolează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Spirit care ne dă, cu porția, câte o linguriță de limpezime, atent clipă de clipă să nu se deconspire, cu disprețul atoateștiutorului. Am ajuns să ne învinovățim de lucruri care nu ne stau în putere, am ajuns să ne con damnăm pe noi înșine pentru minciuna în care ni se spune că suntem ținuți în viață prin grija pe care ne-o poartă, de parcă, vrând să trăim, am atenta la integritatea și la pacea lui - atât de meschine, dacă, în fond
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lipită/ Pe partea interioară a cuvintelor, ca-ntr-un album.../ Nu știu eu oare desparte sau nici nu se poate desparte/ Lumea de lumea cuvintelor mele de-acum?" (Darul) Trăind într-un univers al cuvintelor, poetul se simte, însă, uneori damnat de virtualul care sălășluiește în acestea, cuvântul poetului neavând puterea Logosului divin, dătător de viață si creator de lumi: "Amân mereu să trec precum moartea-n cuvinte,/ (...) O, de-aș avea riscanta credință a dacilor,/ Orice secundă să simt că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
taina în moscheie,/ Ca jertfa răsărind blând pe altare. // Tăcerea rănii clipa ți-o supune, / Te-nchidă-n rouă și-n blestem curat./ Bruma se-aprinde-n iederă și-apune/ Când lacrimile reci te-au fulgerat. // Pe trupul tău înzăpezit de teamă/ Damnat mă las jertfit de-atâtea ori./ Emoții crude precum umbra-n ramă/ Ne regăsesc în tainicii fiori.// Se-aprinde bruma-n palme și-n orbire/ Pe trupul tău sfios se-ncheagă-un mire". În totul, prin urmare, un poet "din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mă atașez vreunei femei, mi-e imposibil să mă abandonez ei. N-am găsit-o pe nici una suficient de frumoasă. Destul de frumoasă interior sau exterior. Am sacrificat totul unei idei nebunești despre frumusețe”. Un personaj demonic, așadar, un posedat, un damnat din familia marilor romantici. Nu lipsește din repertoriul său - ba chiar prisosește - terifianta problemă a morții. Anul 1940 Începe sub dublul semn al frustrării artistului și al spaimei individului prins În plasa fără ieșire a presiunii Însumate a creației și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului. Binecuvântând anii de recluziune, V. se simte înălțat în eternitatea clipei, trăiește esențial și semnificativ, deși damnat la uitare. Cu volumul Călătorie de taină scriitorul recuperează alt tărâm care îi fusese interzis de timpul istoric: iubirea. Putere consolatoare într-un destin rău, ca un „vis târziu de toamnă”, dragostea se ivește ca „să-i înflorească amurgul” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
românii sunt, se simt, se comportă ca stigmatizați explică multe, într-un fel, dar nu rezolvă de fapt mai nimic. Cum poți să fii român? întrebarea înseamnă că, în realitate, nu poți să fii nimic, în nici o ipoteză. Că ești damnat în eternitate să nu exiști în nici un fel. Că România este echivalentul neantului pur, absolut etc. etc. Să mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Calvin, teologul reformației franceze, a denunțat doctrina Bisericii, a salvării prin lucrări bune, confesie și iertarea de păcate. Dumnezeu nu poate fi influențat pentru un loc În Rai, a spus Calvin. Reformiștii credeau că fiecare ființă umană este izbăvită sau damnată din naștere și că, făcând lucrări bune nu poate să le schimbe soarta. Întrebarea care rămânea, pentru fiecare creștin, era cum vom ști dacă am fost salvați prin grația lui Dumnezeu. În timp ce nimeni nu poate să știe vreodată, Calvin credea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
captive în blocul care servește drept piedestal. În primul caz, figura eminesciană se detașa prin forța gândirii ca simbol al cunoașterii, Sfinxul, dar și ca geniu apoteozat malefic, Zeul Războiului. Pe filiera comentariului dantesc rodinian, geniul apare în dimensiunea sa damnată către care deschide Poarta Infernului. Figurile din piedestal, menite să reflecte travaliul creator, îl apropie la limită de exacțiunile damnaților, geniul singur este capabil să se situeze deasupra acestui nod inform într-o seninătate sceptic-detașată, pe care o evocă versurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intervenției sociale, nu ar fi putut depăși statutul de excluși. Deși dezvoltarea economică este, fără îndoială, un deziderat continuu: se pune totuși întrebarea ce fel de dezvoltare și cât de durabilă e aceea în care o parte a populației este damnată să trăiască fără a beneficia de minime atribute ale civilizației și modernității, rezultate tocmai ale acestei dezvoltări? Primul raport asupra situației sociale în lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]