468 matches
-
încercări de unificare a lor (de exemplu, în 1939, prin propunerea unei limbi standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai mobilă și mai deschisă înnoirilor, căci în vreme ce suedeza și daneza urmează cu multă strictețe tradiția scrisului, avînd și complicate ortografii etimologizante, aceasta tinde spre o concordanță cu uzul și spre o ortografie fonetică. Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca a doua
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca a doua limbă de încă 40.000 dintre locuitorii din Finlanda (în această țară avînd statutul de a doua limbă oficială). Este mai apropiată de daneză prin origine, dar a devenit foarte apropiată de norvegiană, ca urmare a stăpînirii Norvegiei de către Suedia pe parcursul secolului al XIX-lea (1814-1905). Sitemul fonetic al limbii suedeze este foarte bogat, cu vocale numeroase, lungi și scurte, și cu consoane a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există numeroase desinențe, ca în germană (și în islandeză), și, tot ca în germană, desinențele sînt însoțite uneori de alternanțe fonetice (umlaut). Relațiile cazuale se exprimă analitic, cu ajutorul prepozițiilor, iar flexiunea adjectivală are două aspecte, tare și slabă, ca în daneză și în olandeză, însă cu forme mai puține decît în germană. Diateza pasivă se poate realiza analitic (cu auxiliarul blive), dar și sintetic (cu desinența -s). Ca atare, o formulare precum "eu sînt chemat" se poate reda prin jag kallas
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi prin textele juridice, este marcată de diferențieri dialectale. În timpul expansiunii vikingilor, daneza a fost vorbită în Normandia (Franța) și în Anglia. Normele unitare ale limbii literare au început să se fixeze după răspîndirea Reformei, în secolul al XVI-lea, cînd au început să pătrundă cuvinte din latină, din franceză și, mai ales
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să se fixeze după răspîndirea Reformei, în secolul al XVI-lea, cînd au început să pătrundă cuvinte din latină, din franceză și, mai ales, din germană, pentru ca în perioada actuală să prevaleze cele din engleză. O dezvoltare deosebită a cunoscut daneza literară în secolul al XIX-lea, un rol important în afirmarea ei avîndu-l scrierile lui Hans Christian Andersen, cunoscute în întreaga lume. Normele ortografice au fost stabilite în secolul al XVIII-lea, dar unele au fost schimbate ulterior (printre care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă are un număr apreciabil de posibilități gramaticale și textuale (printre care și unele desinențe atașate substantivului sau determinaților lui) pentru marcarea formală a genului, constituind din acest punct de vedere un tip aparte în cadrul familiei. Genul comun din neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci, la persoana a treia, există forme ale pronumelui personal diferențiate de gen, care disociază sub-stantivele pe care le pot înlocui (neer. hij [xei] "el", zij [zei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neerlandeza (de). În norvegiană, există o formă generală -ene pentru articolul hotărît plural, dar unele neutre primesc forma -a, în vreme ce suedeza uzează de -na, dar și de -ne la substantivele cu umlaut. Forma -ne reprezintă și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar și de -ne la substantivele cu umlaut. Forma -ne reprezintă și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a good man, a good woman, a good child, a good car, good boys. În limbile din a doua categorie, declinarea tare presupune existența a trei forme, una pentru genul comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
am: schlecht [(lext] "rău; prost", schlechter, am schlech-testen. Majoritatea limbilor germanice, îndeosebi cele nordice și engleza, pot uza în anumite condiții și de mijloace analitice pentru a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gav, gitt; dan. give, gav, har givet; sued. att ge, gav, har59givit ; neer. geven, gaf (gaven), gege-ven; germ. geben, gab gegeben; engl. to give, gave, given). În limbile germanice nordice, verbele slabe sînt clasificabile în mai multe subgrupe (două în daneză, patru în norvegiană și în suedeză), dar deosebirile dintre ele privesc mijloacele secundare prin care se realizează opozițiile, iar nu principiul după care se realizează. Aceleași limbi păstrează și un grup de verbe deponente, cu formă pasivă și cu înțeles
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul limbilor franceză și italiană din familia romanică, care uzează de aceleași auxiliare și la aceleași timpuri, acestea fiind și limbile neolatine ce atestă la nivelul lexicului o însemnată pondere a adstratului germanic. Pentru redarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceeași origine ca engl. sceal) "a plănui; a trebui" și å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele reflexive pot realiza și compuse cu -selv, respectiv -zelf și, ca atare, în daneză se întîlnește mig(selv) "eu însumi" și sig(selv) "el însuși", iar, în neerlandeză, me(zelf)/mij(zelf) "eu însumi", zich(zelf) "el însuși" etc. Pronumele reflexiv din engleză prezintă un tip aparte, mai întîi deoarece nu este omonim cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de fructe", norv. årstid "anotimp" (år "an" + tid "timp"). Deoarece într-un compus cuvîntul-bază, determinatul, este postpus determinantului, atunci cînd ordinea (topica) este schimbată, se schimbă și statutul elementelor, consecința fiind un alt compus, cu o altă semnificație. Astfel, în daneză, de exemplu, pot fi realizate două compuse din cuvintele sten [sten] "piatră" și bro [bro] "pod", avînd semnificații diferite: stenbro [΄stenbro] "pavaj de piatră" și brosten [΄brosten] "piatră pentru pavaj". Aceste situații au contribuit, desigur, la intensificarea caracterului fix al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
om de afaceri", sued. tjänsteman [΄çεn:stεman:] "funcționar", dan. kontormand [k(n΄to:rman] "funcționar" (cu sinonimul funktion(r [fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar (la sport)" (unde mål semnifică "gol") etc. Dacă în norvegiană și în daneză "om de zăpadă" este redat printr-un compus asemănător aceluia din engleză (norv. snømann [΄snöman], dan. snemand [΄sneman]), suedeza are compusul snöguble [΄snög(-b:ə], în care snö semnifică "zăpadă", iar guble [΄g(b:ə] "figură, chip". Limbile nordice folosesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neputincios. În limbile germanice există și prefixe negative, care corespund celor din limbile romanice, încît au posibilitatea nuanțării mai pronunțate a aspectelor contrarii sau contradictorii în raport cu o anumită realitate sau calitate. Astfel, pentru însușirea "nesfîrșit, infinit" se pot folosi în daneză gr(nseløs [΄gränsəlös], endeløs [΄änəlös] și, cu prefix, uendelig [u΄änəli] și, în mod similar, în celelalte limbi din familie. Limbile germanice au împrumutat, o dată cu numeroase cuvinte latino-romanice și unele afixe (de obicei cu originea în greacă sau în latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cazul limbilor romanice, ci mergînd spre limba-bază, căci aceasta, nefiind atestată, trebuie reconstituită. Dacă se iau cuvinte precum germ. Nacht [naxt], acht [axt], care conțin grupul [xt], se constată în neerlandeză forme similare, nacht [naxt] și acht [axt], în vreme ce în daneză, suedeză și norvegiană grupul sonor s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]