294 matches
-
ale lui Geoffrey Chaucer. În primul rând, pentru cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu Vita Nuova a lui Dante care a reprezentat mereu un model pentru proza italiană. Ca și Vita Nuova este divizată în nouă părți, și povestește tot despre nașterea și dezvoltarea sentimentului iubirii. Dar Fiammetta este un revers al operei dantești. În timp ce dragostea lui Dante pentru Beatrice era sacră și înnălțătoare, Fiammetta povestește despre concupiscență și o dragoste adulterină distrugătoare. Întâlnim topoi familiari: Fiammetta stă în biserică în sâmbăta Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar pentru că aceaste opere portretizează admirabil viața umană, dintr-o perspectivă mai mult comică decât gravă, serioasă, ci mai ales pentru că reprezintă o antiteză la capodopera dantescă, Commedia Divina. Marele poem și lucrările citate din secolul al XIV-lea se opun ca o mască și antimască.573 „Divina Comedie a ieșit din rândul cărților vii și a fost interpretată ca o carte clasică, puțin citită, puțin înțeleasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost divină, dar n-a mai fost vie. Comedie este pentru Dante beatitudinea cerească. Comedie este pentru Boccaccio beatitudinea pământească.”574 Lumea Decameronului sau a Povestirilor din Canterbury nu este una inversată, ca cea a lui Aristofan. Nu răstoarnă universul dantesc cu susul în jos. Este de fapt aceeași lume care a reușit să supraviețuiască dintr-un alt unghi, neschimbată, dar privită concret. Dante abordase umanul în legătură strictă cu Dumnezeu, iar viața de pe pământ în strânsă legătură cu cea de după
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l determine pe poet să transceandă mundanul și să pătrundă, în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di riferimento: a cura di A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
d’Ameto devinind mai mult un exemplu de indulgență senzuală convertită, în ultimul moment, în acceptare a moralității, a salvării sufletului, în manieră creștină, decât o călătorie dinspre viciu spre virtute.612 Amorosa visione (1342-1343) este o replică la capodopera dantescă deoarece regăsim același vis alegoric: „Inspirația vine iar din viziunile literare moral-didactice ale tradiției toscane. <<Viziunea>>, ca modalitate de a elucida adevărurile transcedentale, provenea atât din sursele clasice, cât și din modelele creștine, dar, din nou, principalul model pentru Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Divina Comedie, a reînnoit complet acest gen. În imitarea lui Dante, Boccaccio folosește tehnica călătoriei pe parcursul căreia întâlnește figuri celebre. Utilizează de asemenea terțina, dar sub pana lui aceasta seamănă mai mult cu ottava narativă, inserând frecvent ecouri din poemul dantesc.”613 Amorosa visione este alcătuită din cincizeci de cântece, ce își propun să fie o viziune alegorică reprezentând salvarea sufletului. Primul cântec se deschide cu imaginea naratorului care, în vis, se găsește întrun decor asemănător cu cel din Divina Comedie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le ilustreze, a renunțat și a continuat să conceapă capodopera sa în dialectul toscan.4 Autorii asupra cărora ne îndreptăm atenția au preluat de la scriitorii latini date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au manifestat o atracție spre poezia franceză sau italiană din secolele XII-XIII, au admirat lirica trubadurilor sau a truverilor, maniera de a scrie a poeților din il dolce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale lui Geoffrey Chaucer. În primul rând, pentru cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu Vita Nuova a lui Dante care a reprezentat mereu un model pentru proza italiană. Ca și Vita Nuova este divizată în nouă părți, și povestește tot despre nașterea și dezvoltarea sentimentului iubirii. Dar Fiammetta este un revers al operei dantești. În timp ce dragostea lui Dante pentru Beatrice era sacră și înnălțătoare, Fiammetta povestește despre concupiscență și o dragoste adulterină distrugătoare. Întâlnim topoi familiari: Fiammetta stă în biserică în sâmbăta Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar pentru că aceaste opere portretizează admirabil viața umană, dintr-o perspectivă mai mult comică decât gravă, serioasă, ci mai ales pentru că reprezintă o antiteză la capodopera dantescă, Commedia Divina. Marele poem și lucrările citate din secolul al XIV-lea se opun ca o mască și antimască.573 „Divina Comedie a ieșit din rândul cărților vii și a fost interpretată ca o carte clasică, puțin citită, puțin înțeleasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fost divină, dar n-a mai fost vie. Comedie este pentru Dante beatitudinea cerească. Comedie este pentru Boccaccio beatitudinea pământească.”574 Lumea Decameronului sau a Povestirilor din Canterbury nu este una inversată, ca cea a lui Aristofan. Nu răstoarnă universul dantesc cu susul în jos. Este de fapt aceeași lume care a reușit să supraviețuiască dintr-un alt unghi, neschimbată, dar privită concret. Dante abordase umanul în legătură strictă cu Dumnezeu, iar viața de pe pământ în strânsă legătură cu cea de după
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l determine pe poet să transceandă mundanul și să pătrundă, în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di riferimento: a cura di A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
d’Ameto devinind mai mult un exemplu de indulgență senzuală convertită, în ultimul moment, în acceptare a moralității, a salvării sufletului, în manieră creștină, decât o călătorie dinspre viciu spre virtute.612 Amorosa visione (1342-1343) este o replică la capodopera dantescă deoarece regăsim același vis alegoric: „Inspirația vine iar din viziunile literare moral-didactice ale tradiției toscane. <<Viziunea>>, ca modalitate de a elucida adevărurile transcedentale, provenea atât din sursele clasice, cât și din modelele creștine, dar, din nou, principalul model pentru Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Divina Comedie, a reînnoit complet acest gen. În imitarea lui Dante, Boccaccio folosește tehnica călătoriei pe parcursul căreia întâlnește figuri celebre. Utilizează de asemenea terțina, dar sub pana lui aceasta seamănă mai mult cu ottava narativă, inserând frecvent ecouri din poemul dantesc.”613 Amorosa visione este alcătuită din cincizeci de cântece, ce își propun să fie o viziune alegorică reprezentând salvarea sufletului. Primul cântec se deschide cu imaginea naratorului care, în vis, se găsește întrun decor asemănător cu cel din Divina Comedie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de pedeapsa ulterioară morții. Observând că lectura lui Epicur îi "izbăvea" pe oameni de temerea de Apocalipsă, parodiștii (nu trebuie menționați numai cei italieni) își îndreaptă armele împotriva motivului Lumii de Apoi, multe din scrierile lor transformând ludic chiar Infernul dantesc. Cel puțin două episoade se cuvin menționate: cel al morții prin râs din Morgante a lui Luigi Pulci și Infernul-pe-dos, în care diavolul este depășit în răutate și viclenie de nevastă, din Belfagor Arhidiavolul sau Povestea dracului care și-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îl împinge pe Stamate ca, după ce "își îmbrățișă soția devotată și, după ce-i dădu în grabă o vopsea", s-o coase "într-un sac impermeabil, în scopul de a păstra mai departe, intactă, tradițiunea culturală a familiei". Cât despre coborîrea dantescă în cercurile infernale, ea capătă dimensiunea unei călătorii într-un "cărucior cu manivelă" spre "capul misterios al canalului"... Avem de-a face cu un roman care declară, prin rigurozitatea schemei compoziționale (patru "capitole", fiecare introducând în scenă câte o parte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
citat în studiul lui Toma Pavel. 229 "Lunga călătorie a lui Astolfo care pornește din Infern și ajunge în Lună pentru a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între oameni. (...) Tăișul fin al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
are un regim incredibil de blând, deoarece deținuții nu sunt înfometați sau obligați la munci epuizante. Asta face din ea doar "primul cerc" al infernului sau "anticamera" sa, rezervată intelectualilor omologii poeților și filosofilor Antichității din primul cerc al Infernului dantesc. Despre ultimul cerc al infernului concentraționar vorbește mai ales Varlam Șalamov în Povestirile din Kolîma, cel care într-o scrisoare adresată lui Soljenițîn afirmă că "lucrul cel mai teribil, cea mai mare osândă este aurul, munca la minele de aur
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Odiseea, cât și cu Divina comedie, cu deosebirea că această călătorie nu duce nici spre casă, nici spre paradis, ci spre degradare și spre ultimele cercuri ale infernului. Autorul își construiește traseul călătoriei în lumea infernului concentraționar după modelul periplului dantesc în infern, luându-și drept călăuză diferite personaje care guvernează această lume: "Acum, Virgiliul nostru va fi sârguincioasa discipolă a lui Vîșinski, Ida Averbah"231. În prezentarea pe care o face condițiilor în care s-a construit canalul Moscova Volga
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a noilor "sovietisme" și, de asemenea, a propriilor cuvinte nou formate. Sintaxa maleabilă și expresivă, utilizând avantajele gramaticii ruse, își permite uneori mari "libertăți", dar nu pierde niciodată naturalețea și nu trece în extravaganță 254. (trad. a.) În acest periplu dantesc prin infernul concentraționar este atras și cititorul. Soljenițîn alege să se adreseze în permanență cititorului, deoarece știe că toate cele povestite sunt foarte greu de înțeles și că este nevoie de implicare. Îl obligă să participe afectiv printr-un efort
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin lipsă de conținut"), pentru ca imediat după aceea poetul să citească fragmentul din Cântul V al Divinei Comedii, în care e vorba despre faimoasa poveste de dragoste dintre Francesca da Rimini și Paolo Malatesta. Dacă îmi amintesc bine, în poemul dantesc, Francesca și cumnatul ei, Paolo, căzuseră în păcat din cauza unei alte "povești" de amor adulterin (dintre Lancelot și Guinevere), funcționând ca "model" (pentru "dorința triunghiulară"), poveste a cărei lectură avusese efectul unui veritabil "filtru" de dragoste. S-ar părea deci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
religieux" (http://www.gutenberg.org/). 144 Vezi observațiile despre raportul dintre amintire și percepție din subcapitolul IV.1.1., "Percepție și amintire. Psihologia personajului un principiu de compoziție narativă". 145 Caius Dobrescu, op. cit., p. 126. 146 Nu doar în poema dantescă, dar și în cazul altor creații literare celebre (Don Quijotte, Dama cu camelii, Madame Bovary), comportamentul personajelor e influențat de lectură, fiind tributar unui model livresc. Vezi observațiile Ligiei Tudurachi, în op. cit., capitolul "Teroarea și violența citatului", pp. 65-75: "Între
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]