232 matches
-
voința. Nu e nimic mai trist, mai cumplit de trist ca un bătrân care plânge. Vestea sosi a patra zi. Vremea se schimbase, cădea din când în când câte o ploaie violentă care îneca într-un minut curtea și bătea darabana pe frunzele încrețite ale dudului negru ca zece mii de bețe de tobă. Marta se ocupase de alcătuirea listei de lucruri care, în principiu, trebuiau duse în apartament, dar cu conștiința foarte clară, în fiecare clipă, a contradicției între două impulsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
după ce-am șters rachiul care-mi cursese pe piept, i-am zis încet, aproape în șoaptă: „Ești o cățea. Dar nu-i nimic, mie îmi plac cățelele”. M-am pomenit în întuneric, un întuneric lăptos, ascultând ploaia care bătea darabana pe un acoperiș de tablă. Eram la închisoare iarăși? Acolo ascultam uneori, astfel, ploaia. Sau visam? Neștiind unde mă aflam, mă temeam să fac vreo mișcare ca să nu mă dau de gol. Între timp ploaia curgea din ce în ce mai tare lovind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să-l trezească pe Fersen ca s-o Însoțească la jandarmerie. Da. Nu putea proceda altfel. Dar nu va scăpa prilejul de a-i aminti că, dacă Stéphane o chemase automat pe ea, era din cauză că În ea avea Încredere. Bătu darabana energic În ușa lui Fersen. Nici un răspuns. Stărui. Neprimind nici de data asta nici un semn de viață, deschise ușa pe care el n-o Încuiase. Făcu un pas Înăuntru și-l văzu pe Lucas ieșind gol pușcă din baie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spun ce vor... Apoi, brusc, îmi amintesc de dimineața de ieri. Trish mi-a făcut o ceașcă de ceai. Poate că azi se așteaptă să-i fac eu ei o ceașcă de ceai ! Poate că mă așteaptă sus, bătând nervoși darabana cu degetele, zicând „Unde naiba e nenorocitul ăla de ceai ?” Aprind iute la ceainic și îl umplu. Pun ceaiul pe o tavă, alături de cești și farfurioare și, după câteva clipe de reflecție, adaug și niște biscuiți. După care pornesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în mașina de spălat vase și șterg firimiturile de pe masă. După care mă așez iar și mă uit în jur. Mă întreb ce să fac în continuare. E prea devreme să ies din casă. Îmi dau seama brusc că bat darabana cu degetele pe masă. Mă opresc și mă uit o clipă la mâinile mele. E ridicol. Am prima mea zi cu adevărat liberă din ultimii zece ani. Ar trebui să fiu relaxată. Haide, nu se poate să nu găsesc ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
brusc extrem de liniște fără glasul răgușit al Freyei pe fundal de agitație indiană. Mă uit la ceas. Nouă patruzeci și cinci. Am timp să arunc o privire scurtă. Trei minute mai târziu mă aflu așezată la biroul lui Eddie, bătând darabana cu degetele în timp ce aștept ca internetul să se conecteze la site-ul firmei. Am întrebat-o pe Trish dacă aș putea să-i trimit un mesaj lui Lady Edgerly și ea mi-a deschis imediat ușa de la birou, făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Cu un mic țipăt de frustrare, rup foaia și o mototolesc. Ia-o de la capăt. Pune totul în ordine logică. Glazerbrooks a încasat banii. Third Union Bank și-a pierdut banii. BLLC Holdings a sărit în față la coadă... Bat darabana nervoasă pe foaie cu creionul. Și ce dacă ? Nu primesc înapoi decât banii pe care i-au împrumutat. Nu au nici un avantaj, nu obțin nici un profit, nu are nici un sens. În afară de cazul - dacă n-au plătit nici o garanție ? Gândul, apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
imaginase locuind mai departe de-o aruncătură de băț de Harvey Nichols. Dar viața la țară avea niște avantaje evidente, inclusiv faptul că o distanța de mahării industriei londoneze de presă. Care, așa cum îi știa, se apucaseră deja să bată darabana că Amanda Hardwick se accidentase spectaculos. Ei bine, puteau să se ducă dracului cu toții. Carierele- nu mai erau deloc la modă! Miza o reprezentau acum maternitatea și cuibul familial. Amanda și-a întins oasele - atât cât putea, date fiind restricțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de ce era asta o surpriză? Ea ar fi trebuit să știe, mai bine decât oricine, că stilurile de viață promovate de reviste erau doar niște închipuiri. Ce cretină nenorocită fusese! * * * Și Hugo se gândea tot la serviciu. Neil tot bătea darabana că-l voia înapoi la Dunn și Dustard. Concediul de paternitate al lui Hugo se apropia de sfârșit și agenția avea nevoie de el. Erau foarte aglomerați; se părea că, în mod neașteptat, în perioada de dinaintea Crăciunului aveau parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că iubesc ca o soră o fată care nu mi-e rudă. Pascalopol fu așa de izbit de această observație a lui Felix, încît tânărul se căi și-și dădu seama abia după ce vorbise de brutalitatea insinuării lui. Moșierul bătu darabana cu degetele, oftă, întoarse capul spre Otilia și zise, în sfârșit, în chip de închiere: - Domnișoara Otilia e singură în măsură să judece înaceastă materie. Suntem toți nimic altceva decât niște bieți oameni. Felix fu așa de mâhnit de ieșirea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt triști, mai mult poeți și moraliști decât spirite sarcastice. Ioanide însă nu mai era atent. Încă mai demult contemplase pe Ioana, întîi cu coada ochiului, apoi privind-o franc cu pupilele lui de un albastru turburător. Cu mâinile bătea darabana pe masă, ceea ce la el însemna, fiind la mijloc o femeie, interes acut și prevestire de furtună. Madam Farfara, femeie foarte experimentată și intuitivă, spuse, examinîndu-i ceașca: - La dumneata nu pot să citesc, ești om sucit, uite cum s-astrîns toată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
statura și nici nu i-o înclina din mijloc, ridică mâna Ioanei și o sărută, adăugând un compliment oral. Numai cine nu cunoștea bine pe Ioanide putea interpreta fuga lui ca indiferență. Cât stătuse pe scaun, arhitectul bătuse cu degetele darabana pe genunchi, semn grav. Ioana începuse a-l interesa din ce în ce mai mult. Luând masa la Erminia, a doua zi, deoarece acasă nu era încă nimeni, arhitectul deschise discuția asupra însușirilor pe care trebuie să le aibă femeia. La această aprinsă dezbatere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am dat zece, cât a fost tocmeala, ce mai vrei? . - Ia-ți plapuma și să fii sănătos! Se vede că m-a blestematvreun dușman să vând marfa în pierdere. Încă un client ca dumneata și mă scoate la mezat cu darabana. . Când clientul ieșea pe ușă, plăpumarul îi striga: . - Să nu spui și altuia, te rog din suflet măcar atât, cu cîtți-am dat-o, că mă dai de rîpă! Interesant era că mușteriul, departe de a fi plictisit de asemenea procedură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu e rost de petrecere, fiindcă nu este nici tutun, nici vodcă, nici lăutari și nici femei, de aceea se duce la iad. Aici petrece zgomotos, speriindu-i pe diavoli, care scapă de el dând larmă de război cu o darabană făcută după ideea Talpei Iadului. Închid poarta iadului în urma lui, astfel că Ivan se îndreaptă din nou spre rai. La intrare întâlnește Moartea, pe care o închide în turbincă, spunându-i că se duce să vadă ce poruncește Dumnezeu. Tălmăcește
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
facem, cum dregem, ne Întâlnim o dată pe săptămână și bem. O fi bine, o fi rău? Sandu Șpriț - eu nu beau sec nici mort, asta e damblaua mea, alta n-am! - Îi trage un ghiont lui Gicu, care moțăie bătând darabana cu degetele. Cucăi, cucăi, Gicule, nu mai ții la băutură... Mă, și-altădată ne duceai pe toți pe brațe, la neveste, și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În condiții un
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
eu cu mândra... Gore se Înfige În ibricul cu vin și umple cupele cu o dexteritate demnă de invidiat. Mai aruncă și un ochi pe fereastră și ridică din umeri, a pagubă. Vântul spulberă frunzele, iar picăturile de ploaie bat darabana cu o indiferență strigătoare la cer. Ce să faci tu la maiami bici, Sănducule, acolo nui de tine, ai restanță și la Întreținere... Și, una peste alta, ca s-o spunem pe șleau, fătuca asta de la pagina a cincea nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vine, n-ai reiting... 11.06.2011 Despre bacalaureat, Între două halbe și-o Tămâioasă Ehe, Sandule, cum era În vremea noastră... Câteva picături rebele stropesc alene ferestrele cârciumii, ca și cum ar dori să le trezească din lâncezeala de iulie, iar darabana lor molatecă Îl face pe Gicu să ridice ochii către acoperământul de pânză al umbrelelor de pe terasă și să devină melancolic. Plouă, plouă, plouă, vreme de beție... Băi, Sandule, să n-am parte de frumusețea toamnei care se apropie, dar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
apoi îndepărtați-le brusc (figura 4.18). Repetați de trei-patru ori. Apoi, apăsați palmele pe urechi și puneți degetele arătător și mijlociu la ceafă, în punctul „Perna de Jad”. Pocniți degetele arătătoare peste cele mijlocii astfel încât degetele arătătoare să bată darabana pe cutia craniană, provocând un sunet cu ecou puternic la interior. Beneficii: echilibrează presiunea aerului în trompele lui Eustachio și în canalele auditive. Îndepărtează zumzetul din urechi și ameliorează anumite tipuri de dureri de cap. Ajută la prevenirea leșinurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a amețelilor. Elimină qi-ul stagnant din punctul Perna de Jad. Figura 4.18. Apăsarea urechilor și bătăile ritmice pe cutia craniană: (stânga) degetele arătătoare încrucișate peste degetele mijlocii, gata să pocnească; (dreapta) degetele arătătoare pocnite peste cap pentru „a bate darabana pe cutia craniană” Scrâșnitul din dinți și din gingii Tehnică: șezând, stând în picioare sau întinși în pat. Închideți maxilarele, astfel încât dinții să fie strânși. Scrâșniți din dinți și deplasați-i astfel încât mușchii maxilarelor să se umfle la tâmple. Eliberați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
scoțiană de cia mai bună calitate. ⎯ Nema. ⎯ Mai ai ceva să ne povestești despre noaptea aia? Întreabă Drummond. Estelle se uită la Sylvia, apoi la Drummond. Sunt ignorat aici, ignorat de niște târfe și nu-mi place absolut deloc. Bat darabana În birou, dar parcă tot aș fi invizibil. Estelle Începe să vorbească afectat: — La club iera o femeie ciudată. Probabil nu-i nimic, dar arăta umpic cam bizar. A vorbit puțin cu băiatul de culoare, dar el a plecat de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
umărul meu la secretarul său anemic, care tocmai voia să Închidă ușa. Jeschonnek Îi zise: — Helmut! Un ibric cu cea mai bună cafea tare pe care o poți face, te rog. Două cești, fără Întârziere. Vorbi repede și precis, bătând darabana ca un profesor de elocință care bate măsura. Mă conduse la birou și la rubin, despre care mi-am Închipuit că era pus acolo ca să mă impresioneze pe mine, Întocmai cum numerele din Der Stürmer erau acolo ca să impresioneze clientela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Spuneți-mi de când o cunoșteați pe Betty Short. Madeleine Sprague se foi neliniștită. — De unde știi c-o cunosc? — Ieri seară, când o interogam pe barmaniță, ați șters-o englezește. Dar pe Linda Martin? O cunoașteți și pe ea? Madeleine bătu darabana pe volan cu unghiile ei roșii, lungi. — Ăsta-i ghimion curat. Le-am întâlnit pe Betty și Linda toamna trecută în La Verne’s. toamna trecută. Betty spunea că-i prima oară când vine aici. După aia, cred c-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mea. Lumina zilei i-a scos la iveală firele duse de la ciorapul de nailon și urmele de ac de seringă de pe brațe. Când a urcat în mașină, am remarcat că are ochii căprui, spălăciți, iar când a început să bată darabana pe torpedou, am văzut că trăsătură comună cea mai apropiată dintre ea și Betty e oja cojită de pe unghii. Era de-ajuns. Am mers spre El Nido și am urcat în cameră fără să schimbăm un singur cuvânt. Am deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
alb subțire Îi traversa nasul, acum tumefiat, iar sub ochi avea cercuri negre. Dacă aveau noroc, pungile acealea aveau să se transforme Într-o frumusețe de ochi vineți. Servieta Îi era așezată În mijlocul mesei, În fața lui, iar el bătea impacientat darabana cu degetele pe suprafața de piele, uitându-se Încruntat la Insch și la Logan când aceștia intrară. — Domnul „Far-Quar-Son“, spuse inspectorul. Ce mă bucur să vă văd din nou pe picioare. Sandy Șarpele se uită chiorâș la el. — I-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de telefon de la banca mea, deci nu înțeleg cum de... —Apelul dumneavoastră a fost transferat. La care sucursală ați sunat, domnule Thornton? —Ludlow Street, Victoria. —O clipă, vă rog. Un clic și apoi revenisem la un Für Elise electronic, bătând darabana cu degetele pe birou în tentativa de a-mi risipi enervarea și de a mă împiedica să închid. Surprinzător de repede, vocea reveni. —Sucursala de pe Ludlow Street s-a închis de ceva vreme, domnule Thornton. —Serios? Ce chestie - habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]