6,546 matches
-
clasa băiatului meu, sunt prietenul celor cu care lucrez în fiecare zi, îi apar când greșesc( nu indolenta), dar sunt un răzvrătit și mă împotrivesc napasarii... Nu salariul contează, ci dorința de a lucra cu copiii, cum bine spui, responsabilitatea dascălilor fiind imensă față de viitorul celor pe care ii instruiesc. îți doresc succes! Săracă față!O înțeleg perfect pentru că și eu trec prin lucruri asemanatoare.Din păcate la mine nu este un oarecare profesor ci tatăl meu care ar trebui să
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
să nu mai intre nici unul din cei ce au mâinile pătate cu cerneala urii și a infamiei. Să nu mai pătrundă în lumea nobilă a tiparului, să nu mai scrie, să nu mai cugete cu glas tare, adică în public, dascălii crimelor, profesorii autorităților, învățătorii nelegiuirilor". După "eliberare", Eliade nu a avut drept de semnătură în România (între 24 august 1944 - 31 august 1967). Așa cum am menționat, în vara anului 1970, a intervenit o nouă măsură coercitivă al cărei "semnal" a
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de veac, că ți-a modificat viața, am simțit, după amar de ani și pornit și eu de-acum spre partea ultimă a vieții, că nu pot invoca nici un om care să-mi fi fost dat a-mi fi nu dascăl, ci hotărâtor de drum. Și nu numai mie. Câți mulți alții, crescuți și școliți ca mine într-un timp al falselor valori, nu ne-am putut bucura de astfel de întâlniri hotărâtoare de viață. Din astfel de revelații, venite când
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
revistă, îl cred, la rîndu-le, acolo, de cînd s-a pomenit. De altfel, nu mi-l amintesc absent (poate doar să-și fi luat un concediu, neapărat scurt) și, oricum, lipsa domniei sale ar fi rămas, vorba lui Călinescu despre marii dascăli, în veci nemotivată. Dacă am ajuns să vorbesc de profesori, s-a întîmplat ca domnul Dimisianu să nu fie unul dintre criticii ,de școală", de ale căror cărți aude, măcar, chiar și cine n-are mult de-a face cu
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
singură direcție. Nu te mai bîntuie nici o migrenă, lucrurile sînt lămurite o dată pentru totdeauna. Munți de volume și tone de broșuri răspîndesc cu hărnicie crezul. Presa îl exaltă în editorialul zilnic. Agitația verbală îl injectează în auz. Icoanele celor patru dascăli îți mîngîie vederea la tot pasul. Lenin a dus mai departe catehismul lui Marx și Engels, iar Stalin l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar, la puțin timp după moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
din facultate, definitiv cuceriți de talentul fermecătorului lor student îi va fi de mare ajutor, iar de mare folos... răscoala de la 1907. Paul Georgescu, temutul ideolog comunist și Dumitru Micu, ardelean cu sănătoasă ,,origine socială", îi apreciau, ca și ceilalți dascăli, mai mult virtuozitatea tehnică a versurilor, ca în acele splendide bijuterii stilistice, Propovedanii, cu sclipiri lexicale rare culese de pe la cursurile de lingvistică ale lui Byck sau Rosetti, decît "conținutul" lor. Paul Georgescu, ilegalist și redactor-șef adjunct al ,,Gazetei literare
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Junimea Literară", reînființată în 1924 și aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, funcții liberale. Curând, cei cinci vor atrage mulți alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca etc.), majoritatea tentați să scrie versuri, o "generație spontanee" (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o "constelație tinerească, vioaie, activă..." (E.Ar.Zaharia), o "grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
această lecție de esență, făcând un demers perfect onorabil și care cu certitudine va rămâne știut spre recunoaștere peste vreme, realizând această carte. „Cu credința că voi învinge” reprezintă confirmarea scrisă a unei vieți dăruite pe altarul excelenței meseriei de dascăl, dimpreună cu acea mai rară calitate de ctitor, de către Domnul Profesor Doctor Col.(r) Toma Leoveanu. „Să dăm muncii partea cea mai bună din viața noastră, cunoscând că munca este singura acțiune rodnică care creează, transformă și produce”. Am citat
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
activități didactice și manageriale. Iar trist, regretabil este faptul că acea recunoaștere a meritelor, chiar și după atât de multă vreme, încă se lasă așteptată. Este dificil și a te exprima despre cum cu greu există șansa de a avea dascăli adevărați, în plină epocă a încercării de întunecare a minții, în loc de deschidere înspre cât mai largi orizonturi. Fiind vorba despre anii ’50 când stalinismul făcea ravagii peste tot pe unde a călcat cizma bolșevică. Văd, din reproducerile aduse de către fiul
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
Fiind vorba despre anii ’50 când stalinismul făcea ravagii peste tot pe unde a călcat cizma bolșevică. Văd, din reproducerile aduse de către fiul autorului acestei cărți, lucruri destul de simple unele, dar indispensabile fenomenului educațional și educativ. Dovada valorii absolute ca dascăl a autorului acestei cărți o regăsiți în cuvântul adresat de domnia sa primei generații de absolvenți ai școlii, aflat între coperțile acestei cărți. Profesor Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Cu credința că voi învinge , autor Prof.Dir. dr. col.(r
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
2014, atent structurată, aduce în fața cititorului profilul bio-bibliografic al lui Grigore Pletosu, prezentând în detaliu viața și opera acestuia pentru ca, mai apoi, în capitolul Profilul spiritual al protoiereului Grigore Pletosu reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
sursă: cercetează arhive, consultă membri ai familiei. Este de subliniat bogăția și acuratețea notelor de subsol, care ele însele pot alcătui încă o lucrare documentară". Avem iată în față, o lucrare de înaltă ținută care vine să prezinte cititorilor modelul dascălului creștin-luminător de slova românească,al preotului purtător de Har, și sfânta slujire în Biserica lui Hristos, cât și a protoiereului ajutător fraților, ascultător față de ierarhul său și împlinitor fidel al învățăturilor dumnezeiești. ------------------------------------- Preot iconom. stavrofor Radu BOTIȘ Baia Mare, aprilie 2016
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
2014, atent structurată, aduce în fața cititorului profilul bio-bibliografic al lui Grigore Pletosu, prezentând în detaliu viața și opera acestuia pentru ca, mai apoi, în capitolul Profilul spiritual al protoiereului Grigore Pletosu reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
sursă: cercetează arhive, consultă membri ai familiei. Este de subliniat bogăția și acuratețea notelor de subsol, care ele însele pot alcătui încă o lucrare documentară". Avem iată în față, o lucrare de înaltă ținută care vine să prezinte cititorilor modelul dascălului creștin-luminător de slova românească,al preotului purtător de Har, și sfânta slujire în Biserica lui Hristos, cât și a protoiereului ajutător fraților, ascultător față de ierarhul său și împlinitor fidel al învățăturilor dumnezeiești. Referință Bibliografică: Restitutio Grigore Pletosu / Radu Botiș : Confluențe
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
Călărași, Tulcea, Timiș, Bistrița-Năsăud) au venit la Palatul Elisabeta pentru a fi felicitați personal de Principesa Maria. Prima ediție a programului a fost lansată în anul 2011, în 7 județe: Bistrița-Năsăud, Călărași, Hunedoara, Prahova, Teleorman, Timiș și Tulcea. Paisprezece dintre dascălii care s-au înscris atunci, la prima ediție, au revenit în program, an după an, alături de echipele școlilor lor, pentru a promova colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în comunitățile lor. Principesa Maria a înmânat trofee profesorilor
PRINCIPESA MARIA A PREMIAT PROFESORII ”VETERANI” AI PATRULEI DE RECICLARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380750_a_382079]
-
au propovăduit Evanghelia, convinși că Domnul era cu ei, așa cum le făgăduise[4]. Mântuitorul, Logosul întrupat, care își arăta lumii și mai înainte pedagogia Sa prin Lege și profeții, S-a făcut om pentru ca El Însuși să fie Profet și Dascăl între oameni. Datorită minunatelor mijloace educative întrebuințate de Mântuitorul, El a reușit să transforme pe acei pescari simpli din Galileea, în uriașe personalități religioase morale[5]. Mântuitorul a fost într-adevăr Marele Învățător al oamenilor dornici de mântuire, și acest
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]
-
știm. Mă gândesc cu groază la amintirile din școală și tresar oripilat la gândul că, dac-ar fi trăit în România ultimei sute de metri a tranziției spre capitalism, alături de lucrătorii de la vama Otopeni s-ar fi putut afla și dascălii din străvechimea vieții mele de elev: doamna Urmă, blânda mea educatoare, care ne ruga să-i aducem flori pentru camera fiului ei paralizat, domnul Minoiu, învățătorul meu din altă lume, căruia câțiva părinți îi procurau cu greu tutun pentru pipă
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Încredința bunurile poporului pe mâna dușmanilor săi”. Atunci profesorul Îmi propune să ne Îndreptăm pașii către sănătate, că, „acolo, poate lupta de clasă n-o fi așa de ascuțită”. Profesor Augustin Z.N.Pop, la vârsta când ne-a fost dascăl la Câmpulung Muscel Profesorul dorea să mă fac tehnician dentar, unde se lucrează cu aur și se câștigă mai bine, Însă eu, care aveam șurubelnița lipită de mână, am ales să fiu tehnician de aparatură medicală, radiologie și medicină nucleară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dragoste de mamă și Îmi povestea despre marele meu profesor, dar și despre Întâmplările din tinerețea lor. Colegul nostru de școală, Ioan Șușală, care a ajuns profesor de desen, a scris o carte cu amintiri de la Câmpulung Muscel, În care dascălii noștri erau prezentați cu toții, Între care excela Augustin Z. N. Pop, prin cea mai caldă și frumoasă prezentare. În anul 1970, când am ajuns la Cluj, ca inginer șef al Clinicilor, cu aparatura medicală, profesorul se arată Încântat să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bilă mare și albă. Un țăran din localitatea Vâlcele, unui reporter tv: "- După aviara lui Fluture, va veni "vaca nebună" și suntem domni... l Vicepremierul Gheorghe Pogea la Jurnalul TVR1 din 02.06): - Noi avem scenarii pregătite, apropo de greva dascălilor... Haralampy: - Iar scenarii ?! N-ați văzut ce s-a întâmplat din '89 încoace ? l 30 mai, la emisiunea "100%" (Realitatea Tv), ministrul Sebastian Vlădescu: "- De-abia aștept să nu mai fiu ministru..." Haralampy: - Și noi! Și noi! Poetul Haralampy pe
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea nimic
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
martie". Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e recunoscută de guvernul sovietic, căci în Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim că această provincie reprezintă o șesime din
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]