40,130 matches
-
singurătatea și o oarecare formă de melancolie. Dar nu cred că și-au dat seama de lucrul ăsta. În adolescență și mai târziu s-a purtat cu o mare delicatețe; nu intra în măruntaiele mele sufletești. - Dar, la un moment dat, n-ați simțit nevoia să o facă? - Deloc. Fizic, am moștenit structura mamei; tata mă considera coleric. Nu-mi plăcea să se amestece cineva în socotelile mele. Aveam aventuri sentimentale dezastruoase pe care tata le cam știa și era înspăimântat
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
un vânzător voia să-l pună pe tejghea era amenințat că va fi înjunghiat de către cel care conducea mafia difuzorilor de presă din gară. - Era vremea când din trenuri se aruncau în plin câmp publicațiile neconvenabile guvernanților. - La un moment dat, Petre Stoica s-a retras din redacție, a avut o ieșire ca urmare a epuizării la care ajunsese. Eu am rămas și pe vremea când a fost director Radu Vasile. Pe urmă, în timpul venirii la putere a PNȚCD am fost
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
dau nici un semn de viață, voi fi căutat?" Ei bine, în cei patru ani în care s-a aflat la putere, nu am primit nici un semn de viață de la PNȚCD. Așa a fost situația: nu-i judec. La un moment dat, influențat de amicul meu Nicolae Balotă - foarte apropiat de Boilă - am intrat în noul partid înființat de Ciorbea. Boilă era scandalizat de corupția puterii de atunci. Apoi, Ciorbea a reintrat în PNȚCD iar eu consider că am ajuns la o
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
secreți, fie ei români, fie ei cehi. Au urmat alte zile, cu vizite și mese stropite copios cu bere Budvar, și a sosit ziua plecării. Ne-am îmbarcat cu toții într-un autorcar și ne îndreptam spre gară. La un moment dat a plecat de pe scaunul său de lângă șofer și a venit lângă mine. "Piața Venceslav!" mi-a spus, și am fost mirat cât era de circulată, de centrală. Mai țin minte o statuie - nu știu a cui - dar pe un soclu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
-i puteam refuza rugămintea de a-i aranja ba ore de muzică, ba de teatru, ba de balet, cu tot atîtea cunoștințe ce străluceau în aceste domenii. Evident, nu avea vocație nici pentru unul. S-a oprit, la un moment dat, la modelul Isadora Duncan, cea care murise ștrangulată de eșarfa-i prinsă în roata mașinii și, împinsă parcă de demonul morții, în timp ce zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
hazul e de prea multe ori forțat și fără clorofilă, protagoniștii nu au anvergura necesară în materie de farmec. Totuși, dialogul și construcția scenariului (Jay Sherick și David Ronn) sînt uneori de o inteligență scăpărătoare. De pildă, la un moment dat, portărelul și soția tradusă ajung la o fermă, noaptea; nu vor intra, pentru că, îi explică Ea - Lui, " Dacă intri într-o fermă noaptea, pățești două lucruri: 1. calci în rahat de vacă și 2: ești împușcat". În secvența imediat următoare
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
acest fapt a putut fi unanim verificat de sute și sute de ani, el este încă privit cu enervare și neîncredere: oamenii, bieții de ei, continuă să-și arunce vina unul asupra altuia dacă literatura, artele, gîndirea la un moment dat decad. Miracolul apariției unui mare scriitor nu este încă asimilat de mentalul uman. El n-a fost încă integrat categoriei convenabile, adică Miracolului, cu majusculă. Cel mai strălucit secol de civilizație franceză, secolul al XVIII-lea, singurul în care Franța
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
s-au adaptat și au curățat cărțile de elementele care păreau inoportune, care supărau. Le-au luat acea patină de ascuțime. Astfel, literatura noastră de după război până în 1990 se compune din opere care au devenit suportabile, chiar dacă la un moment dat n-au fost. Nu știu să fi rămas alt fel de cărți la sertar și să fi fost date ulterior publicității. Puținele cărți de sertar nu au adus nimic nou, răscolitor în viața noastră literară; a fost o modă, câțiva
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
nu mai fim șocați de apropierea temporală sau chiar suprapunerea unei muzici baroce cu una techno, a unui citat "după ureche" din Borodin cu gâfâiturile erotice pe un ritm funky. Ele devin asemănătoare pentru noi, ba chiar - la un moment dat - nu mai sesizăm nici o diferență între situările lor muzicale. În acest fel, universuri sonore altădată incomensurabile, devin astăzi apropiate, înrudite. Sensibilitatea noastră a câștigat în întindere și toleranță, dar a pierdut în adâncime și rafinament. Ea s-a fragmentat. Cine
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
trăi? Să fie de vină incapacitatea de-a renunța la �excepționalismul românesc", la poziția de victime absolute și de eroi absoluți? Să fie vorba de-o deturnată nostalgie după Ceaușescu, al cărui nume nu-l pot rosti cu toată gura, dat fiind dezastrul încă vizibil lăsat de nea Pingelică? Nu-mi dau seama. Dar când lipsa de realism, de fler politic continuă să domine viața publică românească, nu prea văd cum o să fim capabili de o reală integrare în Europa. Dacă
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
scris Moartea unui critic în tinerețe, victima satirei ar fi fost un fost nazist - afirmă unul din cronicarii romanului, azi. Martin Walser nu a întreținut niciodată relații prea bune cu mass-media. Romanul care face atîta vîlvă acum este o ripostă dată atotputerniciei presei, de un autor iritat, prost-dispus, agasat. Într-un interviu acordat revistei "Der Spiegel", Walser critica dimensiunile grotești ale reacției lui Schirrmacher față de manuscrisul pe care i-l încredințase atît de confidențial. Realitatea întrece satira - afirma Walser referindu-se la
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
electorală, romanul lui Martin Walser a putut declanșa un scandal lipsit de prece dent în istoria postbelică a republicii federale. Că autorul este el însuși un provocator, cu sau fără voie, este un fapt discutabil. Dar mai îngrijorătoare pentru contextul dat este simultaneitatea scandalului literar cu un scandal politic. Jurgen Mollemann, vicepreședintele partidului liber-democrat care mai are la activul său cîteva gafe, a enunțat, referindu-se la antisemitism, cîteva opinii care au declanșat o dispută politică de proporții, reflectată și amplificată
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
la antipodul unei poetici a crizei, Adrian Popescu își reduce intensitățile afective la o gamă adaptată, cu fericită umilință, armoniei fundamentale la care a acces. Nu doar sentimentele tulburi, acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante al lui Osip Mandelstam, tradus de Livia Cotorcea și apărut în Editura Universității "Al.I. Cuza" din Iași în 2001. Dat fiind felul în care se distribuie cartea astăzi la noi, nu e de mirare că habar n-am avut de apariția de la Iași. Și cînd te gîndești că Osip Mandelstam cel ucis în Gulag e, poate, cel mai mare poet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
în scris) a acestora, iar școlii și profesorilor le revenea un rol central în propagarea �exprimării îngrijite", atît prin instruire, cît și prin exemplu personal. În răspîndirea variantei literare, ponderea principală a avut-o (cel puțin pînă la un moment dat) nu atît frecvența de utilizare în comunicarea socială, cît aureola de prestigiu datorată asocierii ei cu un statut social superior. În etapa actuală de evoluție a societății românești, factorul preponderent în propagarea unor modalități de exprimare este reprezentat de frecvența
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
de-a doua, care preia sintagma dintr-un vers ( Am doar o uitare de texte" ) sugerează ce înseamnă pentru mine o antologie-două antologii. După O uitare de texte ați publicat o carte nouă, Tratat de oboseală (Ed. Clusium, 1999), care, dat fiind faptul că e o carte care se deosebește de cele de până acum, poate însemna o nouă perioadă în creația dv. Lucrați la o altă carte? în ce direcție vă duce ea, fiindcă după Tratat de oboseală cititorii dv.
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
materiale, cu ajutorul ipotezelor antropologiei structurale. Iată, așadar, perspectiva teoretică cu care am început aceste investigații - deci a fost vorba, la început, de niște încercări tatonante. Ați dat cărții Dv. un subtitlu: "România milenară. O privire interioară". Dar, la un moment dat, citind cartea, am întîlnit și expresia "o privire de departe". V-aș ruga să vorbiți puțin despre acest pasaj, despre această relație - ce presupune, bănuiesc, și o angajare metodologică - între privirea de departe și privirea interioară... Privirea mea era o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
în cunoașterea structurilor fundamentale care-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la primele Dv. concluzii privind starea de fapt, situația tradițiilor populare, raporturile pe care le aveau oamenii de astăzi, adică cei de prin 1970, cu propriile tradiții? Mă gândesc și la experiența pe care ați avut-o în Balcani, fiindcă
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Cronicar Dialog În publicația cu acest nume pe care o scoate dl Ion Solacolu la München de ani buni (avîndu-l, la un moment dat, coredactor pe Ion Negoițescu), au apărut, în ultimele numere sosite (unele, cu întîrziere) la redacție cîteva lucruri foarte interesante. Ca de obicei, DIALOG face numere așa-zicînd tematice, pe o problemă sau un autor. Numărul din dec.-iulie 1999, de exemplu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
de atestări și statutul actual a cuvîntului exclud o motivare tradițională și populară, balcanic medievală. Mi se pare mult mai probabilă explicația printr-o inovație familiar-argotică - eventual bazată pe o metonimie, poate pe o imagine care circula la un moment dat. Evocarea istorică a eroului balcanic, dar și o divizie militară germană din al doilea război mondial ("SS Skanderbeg") și nu în ultimul rînd o băutură alcoolică albaneză foarte prezentă pe piața românească în anii '80 ("Brandy Skanderbeg") pot candida la
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
Nicolae Manolescu În "romanul biografic" pe care i-l consacră lui Shakespeare, Anthony Burgess descrie, la un moment dat, Londra de la sfîrșitul secolului al XVI-lea, cînd dramaturgul se stabilea în Capitală. "Un sat supraîncărcat", zice Brugess. Se circula mai mult pe Tamisa decît pe drumuri, rîul însuși fiind trecut cu barca, căci exista un singur pod, ridicat și
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
altminteri interesantă, ci s-o privesc mai îndeaproape, într-un anume punct al ei, care cere unele precizări. Spun din capul locului că mi s-a părut utilă distincția pe care dna Sanda Cordoș a introdus-o, la un moment dat, în dezbatere. Dna Cordoș crede (și eu îi dau dreptate) că este o greșeală să contăm pe "instrumente" postmoderniste în critica de întîmpinare. Într-adevăr, ce poate fi aceea o recenzie ori o cronică postmodernă? Există, desigur, o factură postmodernă
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
românesc va fi repede bagatelizată de unele dintre argumentele dialogului dintre Ravelstein și prietenul său Chick: portretul savantului român s-ar compune dintr-o sumă dezacordată de gesturi minore, desuet cavalerești, balcanic franțuzite după o modă întârziată - care, în contextul dat, sugerează ceva reprobabil (nu e clar ce) cu privire la fibra sa morală. Cât despre acel trecut incriminator, referințele sunt frustrant de inconsistente și aduc mai degrabă cu o colportare masivă de bârfe dintre Abe și Chick. Nu cred, contrar unora dintre
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
a lui Chick, respectiv a lui Bellow. În genere, începând cu etalarea unor cunoștințe filosofice, istorice, economice, antropologice, biografice etc., uneori adecvate, dar alteori emfatice și desperecheate, și sfârșind cu aceste trimiteri pasager futile la Eliade (și, la un moment dat, la suspecta moarte a lui Culianu), autorul pare într-o criză febrilă de evenimente și de conflicte literare. Dacă romanul în sine nu demonstrează decât slabe virtuți în această privință - cartea de la Polirom, pe ansamblu și în rama problemelor amintite
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Fii ai satului, îi cultivau cu osîrdie nostalgia în paralel cu repulsia pentru "cetatea blestemată", în care se sting visele "curate", se destramă idealurile unei lumi patriarhale. Motivul acesta al meleagului rustic părăsit (ce e drept, întețit, la un moment dat, prin traducerile din Esenin, semnate de Zaharia Stancu și George Lesnea) a căzut un timp în desuetudine, deoarece atît poeții noștri de seamă din interbelic, cît și șaizeciștii "expresioniști" au ajuns la o cosmicizare a crizei afective, la o viziune
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]