1,380 matches
-
așa zicând publice, accesibile, generaliste. Despre primul roman al Ioanei Pârvulescu, Viața începe vineri, am scris imediat după apariție. Îl găsisem remarcabil și îmi construisem interpretarea în jurul unor excelente găselnițe prozastice (legate de destinul ulterior al personajelor principale, de ingenioasa datare calendaristică a acțiunii ș.a.m.d.). Prins între asemenea calcule seci, lăsasem deoparte tocmai esențialul. Aveam să-mi dau seama de asta ceva mai târziu, când, rezumându-le apropiaților cartea, le-am vorbit despre cu totul alte lucruri decât cele
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
nu numai cetatea, care i-a inspirat lui Jules Verne romanul „Castelul din Carpați“, ci și capela-biserică „de colț“, situată pe malul stâng al Râușorului. Cercetările arheologice indică faptul că biserica a fost construită în jurul anului 1300, în sprijinul acestei datări timpurii invocându-se, de exemplu, turnul-locuință cu trei etaje, înălțat deasupra altarului, accesibil doar printr-o scară exterioară de lemn, care duce până la etajul I. Construită din piatră pe locul unei troițe de lemn, biserica de colț, cu o navă
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
limbi de circulație internațională a textului „monument istoric”, inscripționarea urmând să cuprindă succint principalele date din evoluția monumentului respectiv. Placa explicativă va cuprinde tipul monumentului (casă, biserică, cetate, necropolă așezare, tumul etc.), denumirea actuală și cea anterioară (dacă este cazul), datarea, codul în Lista monumentelor istorice și o scurtă descriere de circa 20 de cuvinte. În cazul monumentelor istorice situate în localitățile urbane sau rurale, marcarea se realizează lângă numerele poștale, pe suporturi modulate în funcție de proporțiile acestora din urmă. În extravilan
Agenda2005-13-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283527_a_284856]
-
se începuse în perioada comunistă? Tot la Grădinarii din Caraș-Severin există Podul Turcilor. Iată ce am găsit; http://www.welcometoromania.ro/DN57/DN57 Gradinari Podul r.htm Podul este înscris în Lista monumentelor istorice, sub numele de Podul turcesc, Podul Maria Thereza, cu datare: sec. XVIII. Toponimia populară, Podul turcesc, poate fi un indiciu al construcției acestuia înainte de 1718, chiar în secolul al XVII-lea. Denumirea Podul Maria Thereza, indică faptul că a fost reconstruit în perioada de după 1718, deci la intrarea Banatului în
RUINURI ISTORICE ABANDONATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384119_a_385448]
-
așa cum a găsit-o descrisă în savantele cărți ale lui Gh. Balș, mult admirat de el, a ajuns inevitabil să fie interesat și de pictura acestor biserici, pictură care era însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând din anul 1959, a consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
al locului. - Amintiți-ne vă rog ce cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? - Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. Arhanghelul de la Ribița (2001), Granițele Moldovei (2009), Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure (2012) și broșurile Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492 (2002), și Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
la pensie. Arhanghelul de la Ribița (2001), Granițele Moldovei (2009), Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure (2012) și broșurile Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492 (2002), și Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. - Om de o vastă cultură, profesorul Ullea a lăsat multe lucrări în manuscris pe care dvs. acum încercați să le
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
insolită am datorat-o norocului de a fi nimerit câteva lucrări ce purtau semnătura unor istorici a căror operă o cunoșteam foarte bine. Cel puțin așa credeam. Am fost nevoit să admit că mă supraevaluasem: dacă manuscrisele erau autentice, iar datarea lor exactă, mă aflam În fața unor texte absolut inedite, neincluse În nici o bibliografie a autorilor. Faptul era valabil și pentru ceilalți - filozofi, politologi, biologi, fizicieni etc. Mi-am dat seama de asta, deschizând - repet, din pură Întâmplare - un manuscris al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și biserici. De asemenea, din Dobrogea s-au ridicat câțiva părinți creștini (Ion Cassian, Dionisie cel Mică - Exiguu, Ion Maxentiu), episcopii de Tomisă -Constanța - Bretanion și Teotim care au scrisă opere religioase, au organizat viața mănăstirească și au folosit în datare era creștină (calculată de Dionisie cel Mic). Descoperirile arheologice situate în timp la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului al II-lea d.Hr., aparținând culturii Dridu și Răducăneni, vorbescă despre o populație în mare parte creștină, care păstrează legături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe reparații și adăugiri, până la sfârșitul secolului al XX-lea, când a fost înlocuită cu o biserică de zid. În jurul bisericii, pe dealul numit „Dealul bisericii” este și cimitirul, lărgit în timpurile din urmă, care nu ne poate ajuta la datarea bisericii, pentru că la români n-a fost obiceiul de a se face morminte și cruci de piatră cu inscripționarea numelui și prenumelui, anul nașterii și al morții. Se punea și se pune o cruce de lemn, nici măcar nu e din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore din câte se pare. -2- Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
îngrijit - în 1992 - de Doina Ciurea (cea dea doua soție a lui Nichita Stănescu, care l-a cunoscut cel mai bine din acea perioadă, după ce a divorțat de Magdalena Petrescu, „iubirea-i adolescentină “din 1952, și care certifică autenticitatea însemnărilor/datărilor din manuscrisele stănesciene editate). Argoticele lui Nichita Stănescu grăiesc peste timp tocmai despre „ucenicia “lui la focul nestins al operelor „interbelice “datorate marilor noștri lirici, de la Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga ș. a., la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu ș. a., despre căutarea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
calea aspirației românilor care crește și se canalizează pe coordonatele reciprocității „Monarhia salvează România” - „România salvează monarhia”! Raporturile țară-monarhie sunt indisolubile, iar prin aceasta, abordările de perspectivă nu pot fi dezlipite, nici simptomatice, cu trăsături de expresivitate politică voiajoare, oportunistă. Datarea precisă a restaurării monarhiei, a restaurării României este invariabil făcută de către jurnalista Marilena Rotaru: „Acum!”. Spune, distinsa realizatoare tv Marilena Rotaru, la emisiunea „Ora Regelui”, atât de necesară românilor, cu atât mai necesară cu cât rezultă din profesionalismul gazetăresc subsumat
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
oglinzii; Poezii dintr-un ierbar; La poarta sufletului; Poem neterminat;Identități artistice la Roman etc. În cadrul editurii a inițiat colecțiile: - Harisma - transcrierea operei lui Melchisedec Ștefănescu - Cronica Romanului și a Episcopiei de Roman; Închierea cronologiei picturii moldovenești, sec. XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure; - Harpha - Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul, Olinifonismul, Omnifonismul. Evoluția neîntreruptă a revistei și a editurii se datorează entuziasmului unui om curajos care a crezut în necesitatea apariției lor și care și-a asumat toate provocările
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
așa cum a găsit-o descrisă în savantele cărți ale lui Gh. Balș, mult admirat de el, a ajuns inevitabil să fie interesat și de pictura acestor biserici, pictură care era însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând din anul 1959, a consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Amintiți-ne vă rog ce cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? Simona IOANOVICI: Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. „Arhanghelul de la Ribița” (2001), „Granițele Moldovei” (2009), „Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure” (2012) și broșurile „Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492” (2002), și „Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița” (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
la pensie. „Arhanghelul de la Ribița” (2001), „Granițele Moldovei” (2009), „Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure” (2012) și broșurile „Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492” (2002), și „Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița” (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. Emilia ȚUȚUIANU: Om de o vastă cultură, profesorul Ullea a lăsat multe lucrări în manuscris pe care dvs. acum încercați
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
textele din al doilea volum ”Versete dumnezeiești”, apărut la scurt timp după primul. Nu s-a schimbat nimic nici în structura poemului: un titlu surprinzător sau incintant, versurile scurte, bine ritmate. O ultimă strofa cu valoare moralizatoare și în final datarea și localizarea textului, de exemplu în formula “Woodhaven, New York, 29 dec. 2007 , ora 4 dimineața”. Un lucru curios întâlnit aici: poetul închină un text criticului M.N. Rusu (aflat și el în exil) și nu criticul scrie o exegeza despre poet
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]