2,290 matches
-
a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite de „călușari”, care se bucură de o mare popularitate în zona menționată. De asemenea, Simeon Florea Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899), care consta în aceea că în ziua de 24 februarie feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
martie, care constau în a aduna o anumită apă și a se spăla cu ea (o singură dată sau periodic pe parcursul anului), rostind, uneori, anumite „descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă apă de neauă (omăt, zăpadă) și cu apă de aceasta să se spele apoi peste tot anul, anume ca să se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese de Iosif Vulcan (expuse în articolul „Neaua de mărțișor”), fetele credeau că „neaua de mărțișor (...) este născută din surâsul zânelor” și „aduce pe pământ frumusețea lor”. Simeon Florea Marian menționează și „datina de a se face dragobete de dragoste”, care este tot un ritual benefic în planul iubirii, înfăptuit în felul următor: fetele mari căutau prin pădure floare de fragi și se spălau cu apa de pe ea rostind descântecul: „Floare de fragă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește sub diverse nume în toate tradițiile în formă mitologică cunoscute. Întâlnim urmele acestui cult preistoric al „Mamei Mari” în aproape toate regiunile muntoase ale țării; de exemplu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
concluzia că Dragobete este unul din numele sub care s-a păstrat în memoria populară dacicul „zeu al iubirii”, „divinitatea iubirii” din tradițiile de formă mitologică ale antichității, cu rădăcini în preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind scos la lumină de Eminescu prin versuri superbe: „Au mai știu povestitorii/ Ce sunt, oare, zburătorii?/ Vin din rumenirea serii/ Și
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
pe care poporul o perpetua în mod pasiv, având rolul unei „memorii colective”. În acest punct și în încheiere, trebuie evidențiate o serie de observații ale lui Simeon Florea Marian, privind forța cu care poporul român ținea la credințele și datinile moștenite dintr-un trecut greu de delimitat cronologic (poate tangent cu preistoria). Astfel, vorbind despre obiceiul de Dragobete din ziua de 24 februarie, scriitorul punctează următoarele: „Dacă în aparență acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt însă poporul ține
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
să dai peste însuși zeul Pan în carne și oase, tolănit undeva pe-o coasta. Cu puțin noroc, dacă se nimerește o zi de sărbătoare, muzica și dansurile populare vor surprinde prin unicitatea lor, neavând nicio asemănare cu obiceiurile și datinile de pe insulele-surori, aflate la o aruncătura de băț (mai bine spus, la o aruncătura de piatră, căci că numele Insulelor Baleare provine tocmai de la vestiții ei soldați din antichitate, numiți Balearides în greacă veche, cărora li se dusese vestea că
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
pește” Premiul II DORU CIOLACU TVR Craiova pentru reportajul: “Omul uniformă” din ciclul “Vedere cu olteni” Premiul III VIOLETA GORGOS TVR Iași pentru documentarul Identitate Basarabia- Octavian Ticu Premiul special al juriului. NICOLETA CORINA BABALIC Tele U Craiova pentru documentarul“Datini si obiceiuri de Craciun la Baia de Aramă” Premiul de excelență în jurnalism CONSTANTIN MIREANU Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale pentru reportajul„ Sulina, colț de rai” About the Author
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399391863.html [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
ei, Și se închină-n vechi potopul dorința foamei de trufii, Adânc ispită-n ploi carnale plăceri-n negru strigă mii, Și florile-n ram se sting, în luptă mor îngerii ce zbor, Copiii cei saraci colindă și zile-n datini duc fior, Se cerne raiul într-un iad și-n chinuri spirite frământă, Și pietre cad peste veșmânt și-n Dumnezeu patimi se-aruncă, Mor rude cu blestemu-n sânge, iubiri ce sau născut mor vii, Și teatrul n-a mai
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
prost de bun, idiot, cretin, tu de ce crezi că strămoșii voștri vă lăsau să așteptați pînă crăpau și nu vă dădeau nimica din viață? Pentru că trebuia mai întîi să-i moșteniți, să vă meritați averea, să-i îngropați, să țineți datinele, să dați de pomană pentru ei, că vă discuta lumea și vă scuipa, că nu sînteți buni creștini ... și așa a fost dintodeauna ... fiara aia din om, reptila aia nenorocită, îl transformă pe copil în călău ... ia dă-i tot
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
este domnitorul Țării Românești. El dă dovadă de modestie, după cum descrie poetul: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”. Deși știa că Baiazid a venit cu intenția de a-i cotropi țara, domnitorul i se adresează cuviincios, după datina străbună, dovedind ospitalitate și modestie, acestea fiind însușirile de seamă ale poporului român: „Orice gând ai împărate, și oricum vei fi sosit,/ Cât suntem încă pe pace eu îți zic: bine-ai venit!” Când este vorba însă de închinarea țării
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care autorul le împărtășește semenilor. Scrise în vers orchestrat amplu, poemele sunt adevărate fresce ale vieții religioase din zona Ardealului, oglindind totodată tradițiile și datinile care se mai păstrează la sat. Jianu Liviu Florian - poet de fibră religioasă își aduce darul său liric în această Antologie, exprimându-și simțămintele în sintagme interesante, alese cu grijă, care-i reflectă reverența adusă Creatorului. Autorul are și o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
pic serios, în civilie-militărie, cu trecerea de către personajul feminin a examenului „la prăjiturele”, examen datând de pe vremea când tinerii (astăzi, de mult bunici reîntorși în humă) veneau mândri de la „sântare”. Retras devreme din viața protejată matern de statornice rânduieli și datini, autorul cărții a optat în viață pentru un univers normat tot de ordine, dar o ordine mai puțin „idealistă”, în care își va asuma un rol patern (de oștean cu grad superior), după multe experiențe în care (un exemplu) badea
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
de date și cifre, de valori măsurate sau extrase și mereu comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, scriitoarea dr. Elena Armenescu ne-a vorbit despre Tradiții, obiceiuri, datini la români. Expunerea a fost însoțită de imagini semnificative, proiectate pe un mare ecran. La această ultimă serată a anului 2016 am avut privilegiul de a audia corul Symbol al Patriarhiei Române. Părintele profesor diacon Jean Lupu, dirijorul corului, un
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
și le-a adresat felicitări de Crăciun și de Anul Nou. La finalul seratei, ascultând urările adresate de membrii trupei Teatrul Nostrum, afiliat Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), toți cei prezenți au primit covrigi, mere și nuci, așa cum e datina la români. Serata „Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din decembrie 2016, un an fructuos. Este un an în care UZPR a reliefat în variate moduri, și din diverse perspective, anvergura personalității tutelare a culturii române. Pentru Eminescu presa
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
munților, pe văi sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul din moși strămoși și-l transmit, ca pe o ștafetă, mai departe urmașilor. Cu spiritul lor ospitalier și vesel și își duc cu mândrie existența în acest colț de rai. Vâlcea este județul cu numărul
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
și toate, Ne-așternem covorul roșu, lovindu-ne pe la spate, Ne pitim printre cuvinte, după măști, chiar și prin paie, Ne schimbăm felul de-a spune sau de-a fi, munții se-ndoaie Sub greutatea minciunii, rostită fără de teamă, Uităm datina, strămoșii, uităm chiar și cum ne cheamă. Lauda, trădarea, ura sunt pe primul loc în noi, Jubilăm privind durerea, când dăm aur la gunoi, Când lovim în tot ce zboară, tot ce mișcă și suspină. Lovim lacrima cu setea sugativei
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lupta_din_noi.html [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Ana ,,Alexiada’’,Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. ÎI C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane’’, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013 11 Popescu-Spineni, N. ,România în izvoarele geografice și cartografice,Editura Științifică și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase și mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărțișorul este agățat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele și deochiul. Tradițiile
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n poveste. An de an pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se-mbină în cununa din sulfină. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Din tradiții precreștine, La Nașterea Domnului, Obicei păgân revine Cu praznicul Ignatului. Iar prin tradiții creștinești Se practică ritualuri Ce vin din datini strămoșești, Să dăinuire peste vremuri. Se coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1450527508.html [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]