104,994 matches
-
ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi fac datoria la consultații, eu fac "Apostroful", ceea ce înseamnă reviste și cărți, și administrație, și o nebunie, fac bucătărie, gospodărie, fac cumpărături, plătesc facturile, spăl, din cînd în cînd chiar și calc, trebuie să mă duc s-
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi fac datoria la consultații, eu fac "Apostroful", ceea ce înseamnă reviste și cărți, și administrație, și o nebunie, fac bucătărie, gospodărie, fac cumpărături, plătesc facturile, spăl, din cînd în cînd chiar și calc, trebuie să mă duc s-o văd, din cînd în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
vedea oamenii ca niște vînători ce hăituiesc o fiara". O imagine a monarhului impasibil, daca nu chiar neputincios la zornăiala de argumente politice și religioase ale clipei, o imagine-simbol atît a inutilității oricărei poziții reclusive, cît și a abstragerii de la datoria ce incumba apărătorilor națiunii și ai lui Dumnezeu. Deși monarhist, apărător al lui Napoleon al III-lea, a cărui soție Eugenia era o adevărată discipolă, Mérimée sugerează că, deși ferit prin natura "machiavelismului pasiunii " un monarh ar fi trebuit să
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
original. Veritabil pentru că deține acea calitate aleasă a lucrurilor de a apărea așa cum sunt. Original pentru că se deosebește de alte elanuri prin ceea ce arată, asemuindu-se cu ele prin ceea ce ascunde. Dar mai presus de toate este onest, îndeplinind riguros datoriile impuse de deontologia profesională de la care Ioachimescu nu abdică niciodată. Așa cum grosul breslei muzicienilor noștri nu-și abandonează încrederea în performanțele sale tehnice și artistice. O încredere ca însemn de dreaptă răsplată a unui îndelung răstimp de probitate, de unde și
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
fi-r-ar mama lor a drr..., scuzaț, de americani, că la meciuri îmi mai pierd și eu cumpătul. Emoța crește, îmi zvâcnesc tâmplele în timp ce mă uit la inconștientul de Dorin care, cu un calm distrugător, spune că el și-a făcut datoria, adică s-a bătut pentru țara lui, România și familie... Auzi-l Lumea stă să dea în apoplexie și el... Adevărul e că nici arbitrii-judecători nu erau agitaț și, cu figurile lor de plăvani ( am vrut să zic rumegători imperturbabili
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Când eternii cârtitori nu se mai termină odată cu ei vor obiecta că nimic nu s-a schimbat, nici măcar timpul acordat reclamelor sau că, pe lângă taxele de pe popor, radioul, televiziunea vor primi mai departe fonduri de la buget, va trebui, este de datoria noastră să subliniem, că aspectul cel mai important al chestiunii îl reprezintă dreptul în sine cucerit de către noii și învigorații contribuabili. Și că suntem doar în fața unui fantastic început. Creșterea continuă a nivelului de trai, certificată prin prezența în fața fiecărui
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
dreptul și îi reamintesc că am venit la San José ca să scriem un scenariu. Mai adaug și că-mi displace atitudinea lui de macho, de fustangiu; Luis se supără și-mi răspunde că dacă îi zâmbește o femeie, e de datoria lui de cavaler să-i întoarcă zâmbetul. Indignat, mă ridic de la masă și mă duc în camera mea. Alcoriza se calmează, își termină desertul și se duce la frumoasa de la masa vecină. Se prezintă, beau împreună o cafea și sporovăiesc
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
unde analogia și polaritatea sunt forțe modelatoare ce tind să se integreze în armonii la un plan superior. Aceeași energie însuflețește fiece cuvînt, fiece propoziție sau frază. Nu vedem o contradicție între această afirmație și cele spuse mai înainte despre datoriile avute de autor în toate părțile. Emerson se lăsa sedus de un text (pe care îl transcria mai tîrziu în jurnal) în cursul unei lecturi animată ea însăși de același suflu care a dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
de măsură. Amărîtul care nu-și plătește întreținerea la bloc se simte mai bine cînd vede că demnitarul își declară o avere modică, uneori insignifiantă în raport cu funcția sa. Demnitatea omului sărac, care păcălește statul sau își înșeală vecinii, neplătindu-și datoriile la bloc, se vede brusc nepătată, cînd se confruntă cu declarațiile de avere ale demnitarilor. Ceea ce îmi place la demnitarul român e că, pus să-și declare averea, el își reamintește de condiția sa de om obișnuit. Astfel că, vila
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
un fel de solidaritate problematică, sumă de anxietăți, "vine o neliniște/ a fost și la tine/ acum e la mine? asociere de așteptări dominate de același sentiment de incertitudine, care se impune dincolo de imperativul învățării, ca pe un slogan, a datoriei de a comunica: "ține minte că faptele tale/ sunt legate de ale mele/ într-o rețea/ care ne poate salva/ sau ne poate mânca/ ești un frate al meu și împotriva voinței tale/ împotriva oricărei reguli drepte/ te țin în
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
capitol, intitulat Anexă, format din 43 de texte, cu prezentările lui Albert Schott, Despre originea basmelor și Clasificarea și interpretarea basmelor comunicate. Ediția de față adaugă textului inițial, prin intervenția bine cumpănită și sever aplicată științific a autoarei studiului O datorie imprescriptibilă. În felul acesta, traducătoarea Viorica Nișcov este și coautoare a ediției. Un Apendice, format din 23 de narațiuni publicate de Arthur Schott, între 1857-1859, în revista "Hausblätter" din Stuttgart, readuc la forma inițială dispunerea textelor, Viorica Nișcov motivând de ce
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
basmelor culese de aceștia, dar și o carte despre însemnările caucaziene ale lui Kunisch, traducerea întregii lucrări Basmele valahe găsește în Viorica Nișcov și un avizat om de știință. Este destul să citim în paralel Introducerea fraților Schott și O datorie imprescriptibilă, pentru a realiza cum localizează ea știința folclorului la istoria contemporană, pentru a-i aprecia rigoarea stilistică, pe lângă aceea de fond, precizia expunerii valorilor științifice și, în mod deosebit, cum nu își reprimă Viorica Nișcov judecățile de critic. Notele
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
matematicieni sau, în general, oameni ai științelor pozitive observînd că un critic literar poate pretinde doar să fie cît mai puțin vag; exactitatea n-ar fi în firea lucrurilor lui. Nimic mai neadevărat: precizia nu e pur și simplu o datorie a criticii, este politețea ei deopotrivă față de scriitor și față de cititor. Menirea criticii este de a judeca, așa dar de a discerne, lămuri, aprecia. Dar ce fel de apreciere este aceea care lasă loc dubiilor? Aproximația este întotdeauna dubioasă, prin
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
Unii au văzut însă la N. Breban mai degrabă o supărare personală pe critică, pe anumiți critici, mă rog, care azi nu-i mai acordă aceeași mare atenție ca în trecut. Purtându-se astfel ei nu-și mai fac, desigur, datoria. Polemismul îndeajuns de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează din titlul unei cărți) era de așteptat să genereze reacții, replici. I s-au reproșat, nu tocmai la obiect, fluctuațiile de atitudine din trecut
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
ci mai mult dorința de a preveni pe viitor acest declin, ca să mă mențin în bună stare pe măsură ce trec anii. Sora nu părea să dea prea mare atenție cuvintelor mele, poate nu le înțelegea; și - trebuie s-o spun - îndeplinirea datoriei ei profesionale a lăsat mult de dorit: m-a durut destul cînd mi-a băgat acul, chiar dacă m-am abținut să mă plîng, punînd toate astea pe socoteala nervozității vădite. Femeia a ieșit la fel de brusc pe cît intrase și eu
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
au votat strâmb. Și apoi rutina care a cuprins în mare parte corpul profesoral: sunt prea multe locurile unde orice încercare de a readuce lucrurile pe un făgaș european sunt blocate de cei care sunt incapabili de a-și îndeplini datoria de dascăl și rămân tributari unei rutine care-i face să păstreze stereotipuri ideologice socialiste. Cum a reacționat societatea civilă când s-a formulat acuzația, din nefericire îndreptățită, că tratatul de istorie publicat de Academia Română conține capitole plagiate? Așa ceva este
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
revăzută (444 p.) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii ^90 care n-au cruțat nici oamenii și nici societatea românească în general. Cartea este împlinirea unei datorii morale și sentimentale față de familie, părinți și tot ceea ce a însemnat mediu și peisaj românesc, pe scurt față de istoria unui om între oameni și a locurilor în care a locuit, călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
data aceasta, prietenul are dreptate, cel puțin în ce ne privește: ne bucurăm în tăcere că, datorită ,sirianului", îl vedem din nou la televiziune pe Domnul Președinte Traian Băsescu pălind nemilostiv cu măciuca prezidențială organele care nu și-au făcut datoria. Însă ne bucurăm la fel de mult și că Irina Loghin, îmbrățișată cu proaspătul său înfiat, permanent zâmbitorul Fuego, o fac pe soacra lui Haralampy să lăcrimeze abundent, iar pe ginere să emită un ,Hhhhm" - supărător, totuși, în liniștea sufrageriei noastre, chiar dacă
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
la talk-show-uri pentru ca, senini și importanți, să vorbească telespectatorilor despre chestiuni în ale căror hățișuri ei înșiși se pierd... Unii nu se mai găsesc până la sfârșitul, sau foarte rar, iar alții niciodată. Moment de reculegere. Desigur, în acest sens, avem datoria sacră și morală, credința și înțelegerea privitoare la posibilitățile și vrerea lui Dumnezeu, fiindcă are și el simpatiile, antipatiile și, cine știe ?, poate chiar limite ale nemărginitei sale bunătăți... Astfel că, din rațiuni care depășesc puterea de pricepere a telespectatorului
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
ce cere devoțiune benedictină. Norocul culturii române că mai există cîțiva editori de talia dumneavoastră și instituții precum Academia Română, că altfel edițiilor critice li s-ar fi cîntat cu totul prohodul. - Edițiile critice începute trebuie continuate și completate. Asta-i datoria noastră față de clasici. Iar față de contemporani, se impune să începem odată și să ne asumăm obligațiile pe care le are fiecare parte. Editorul să muncească și să facă o muncă nu totdeauna apreciată la valoarea ei, iar instituțiile respective, de
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
față de contemporani, se impune să începem odată și să ne asumăm obligațiile pe care le are fiecare parte. Editorul să muncească și să facă o muncă nu totdeauna apreciată la valoarea ei, iar instituțiile respective, de stat sau private, au datoria să înțeleagă ceea ce înainte, totuși, s-a mai înțeles, că o asemenea carte, o ediție, nu este rentabilă la modul imediat. Se poate face bugetul editurii cu cărți vandabile rapid și acoperi cheltuielile pentru edițiile critice. În toată lumea se subvenționează
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
ca pe un om care a străbătut un lung drum prin istoria românească, unul marcat de multe rupturi și prăbușiri, de pierdere a speranței binelui, cum vedeti ziua de mîine a românilor? - Bună, dacă fiecare dintre noi își va face datoria acolo unde lucrează.
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
cele mai negre perioade, când indivizi lipsiți de caracter și personalitate sunt propulsați în fruntea societății, nu "lipsesc și splendide exemple de conduită". Au fost și în comunism dascăli din generația de după război care și-au făcut în chip strălucit datoria. Dar, repet, acestea se produceau în pofida regimului: în fond, orice act de cultură autentică era un gest de frondă, căci, în concepția PCR, cultura era doar trompetă propagandistică, iar școala, un instrument de depersonalizare. Să revenim însă la subiectul propus
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
lui Eminescu. Textul pare să îl vizeze pe Constantin Noica și e datat prin anii '70. Așadar ar trebui să excludem ipoteza că securistul care a redactat textul a făcut-o cu gîndul că se prăbușește regimul și că are datoria de a mînji un intelectual în plus pentru a scoate Securitatea mai curată. În anii '70, Securitatea primise sarcina de recuperare a personalităților exilului, pentru a lustrui imaginea regimului Ceaușescu. Securitatea primise această sarcină pe linie de partid, nu acționa
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
zis: Cum te numești? Fericitul a spus: Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp. Proconsulul a spus: ÎȚi sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în timpurile de pe urmă pentru mântuirea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]