1,989 matches
-
Articolele Autorului Se-ntreabă orișicine, cult, incult Ce-nseamnă să iubești, nu e prea mult, E când în firea celuilalt te oglindești și plin de bunătate te zărești. Când arde a privire ce săgeată Să fugi de ea, e patimă deșartă, Un ochi înduioșat și inimos Căldură își revarsă generos. Sunt mulți care consideră iubire Doar cea dintre-o mireasă și un mire. Iubirea e liant universal Nu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterică, suavă, Înconjurată
PRIMUM NON NOCERE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1442167026.html [Corola-blog/BlogPost/384418_a_385747]
-
priviri singurătatea-i șopti nu stau mult dar ai risipă de cuvinte nestrânse-n poeme ai poeme ce-așteaptă odihna în cărți întortocheate ca niște hărți gândurile ți-s toate împrăștiate-n dorinți în vise în trăiri și-n speranțe deșarte când toate astea fi-vor ales rânduite voi pleca mai departe Poetul ar fi vrut să-i spună să plece însă prezența ei îl tot atrăgea ca o dulce ispită ca un dor neștiut ca un dor ce-i lipsea
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1447758997.html [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
Dar acest greu,ca în orice operă omenească, este de a clădi și întemeia instituții solide, de a formma caracterul național. Nici caracterul național nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate”. 2 1. MIHAI EMINESCU -„PATOLOGIA SOCIETĂȚII NOASTRE” TIMPUL 20.05.1881 2. MIHAI EMINESCU - „DESPRE PATRIE ȘI PATRIOTISM” TIMPUL 20.05.1881 CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Judecători cinstiți Numai la noi îi găsiți. Noi suntem judecători, Advocați și
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
de Arte Frumoase din București, pe care o va absolvi (cu brio) în anul 1938... Despre Belle-Arte: foaia matricolă a studentului Zian Boca... Principala „lovitură” pe care Lidia Stăniloae o aduce memoriei Părintelui Arsenie Boca constă în insinuarea de „slavă deșartă”. Astfel, în formularea autoarei, Părintele Arsenie ar fi căzut pradă unor „atitudini extravagante, câtuși de puțin în spiritul dreptei credințe”, care l-au condus la „spectaculozități ieftine și exaltări discutabile”. Legăturile cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae au încetat ca urmare
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
care... obștea încropită în anul 1949 și transformată în mănăstire de maici în luna aprilie anul 1950, le-a respectat cu sfințenie... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de slavă deșartă, este un fapt că Părintele Arsenie Boca nu era nici pe departe tânărul neexperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei Stăniloae, ci un om al cărui discernământ ajunsese la maturitate. Ne-o dovedesc, printre altele, însemnările din acea perioadă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej și de Teohari Georgescu ... care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. (Singura explicație pentru „ratarea” acestei oportunități, nu poate fi decât... fuga de slavă deșartă!) Mai mult, conform mărturiei IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, după anul 1948, însuși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: „Știu cu siguranță că Patriarhul se gândea
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
gând să elimine subiectul de examen privitor la acesta. Nu doar la atât se rezuma vina lui. Pe parcursul ultimelor seminarii făcuse promisiunea că, datorită împlicării în desfășurarea lor, Sabina va obține nota zece fără a mai intra în examen. Promisiune deșartă care, în final, nu putea decât să creeze o stare confuză. Cât timp a durat examinarea Sabinei, Albert și-a revăzut expunerea găsind ușoare adăugiri menite să capteze atenția examinatorului. A fost cu totul pe dinafară în momentul în care
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
În altă ordine de idei, zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
cine vrea să ne despartă Grâul de pâine, lacrima de Dor? Doamne, cine vrea să nu mai fie România precum Tu o vrei? Dacă ne-ai dat această geografie, Să locuim în veșnicia ei! Joaca lor eu simt că e deșartă, Iartă-i, Doamne, că nu știu ce vor Tot desenând cu degetul pe hartă Ținuturi care încă ne mai dor!... Referință Bibliografică: Geografie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Geografie_.html [Corola-blog/BlogPost/356459_a_357788]
-
Articolele Autorului se-ntorc poveștile tiptil în noaptea-n care n-am dormit eram un crai, eram copil mă scufundam mereu în mit. ieșeam adesea noptea-n drum rugându-mi steaua să mă poarte prin apa somnului de scrum prin amintirile deșarte. strig timpul care se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rod aș vrea să pier pe căi astrale și
DE TINE MAMĂ IAR MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_tine_mama_iar_mi_e_dor_ion_ionescu_bucovu_1352023040.html [Corola-blog/BlogPost/351267_a_352596]
-
Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Razboiul_perpetuu_ion_untaru_1361247588.html [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
aduceți, de la orice Olimpiadă Sunt și pentru cârcotași, o imbatabilă dovadă! Că-i atât de necesară, ora de Religie, Se vede unde Țara are, Morala ca Efigie! Păstrați Religia în Școală! să aibă și urmașii-Un DUMNEZEU Nu ascultați povățuiri deșarte de la vre-un semidoct ateu! Având Învățătura Bună, cu care nimeni n-a dat greș, Veți izbândi în viață și în lume, cum faceți astăzi, la " Drumeș "! Cuvântul lui DUMNEZEU, ce în Școală învățați, Să-L duceți în societate, și
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1448655426.html [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
rămâne totdeauna acolo în adâncul oceanului de licori savuroase, servite în local. Cine dorea să ajungă în palatul de cleștar al misterioasei sirene, acela trebuia să soarbă oceanul de băuturi fine și extrafine din restaurant. Și tocmai pe această ambiție deșartă a clienților se baza marketingul ingeniosului Bucă. În acest moment trebuie să spunem că proprietarul localului era chiar dom’ director Buhăianu., care avusese grijă să arunce câteva procente din acțiuni celor trei tinere angajate și un zece la sută doamnei
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1446221872.html [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
de aripi ciunte, Îngeri decăzuți din drepturi Trec peste alaiuri frânte În vâltorile de cețuri. Tot înaltul și pământul Se cufundă-n întuneric, Într-o clipă tot cuvântul Amuțeste luciferic! Tânguiri tresar în noapte Căutând zori de lumină, Scrâșnetele sunt deșarte În pustiul din retină! Rând pe rând din neființa Hăului deschis sub zare, Cucerindu-și neputința Alte lumi ies din uitare, Iar pe margini de abisuri Unde haosul domnește Se trezesc la viață visuri Înălțându-se spre creste! Referință Bibliografică
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
Ioan al Munților este unul din ierarhii de vârf ai bisericii și ai țării, un model de slujitor valoros, modest, apropiat de popor, care nu și-a lăsat mintea și ambițiile omenești călăuzite și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu-i întotdeauna în consonanță cu fapta, adică da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută în climatul de adâncă evlavie al unei familii preoțești
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1411541746.html [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
Să nu-mi vezi brațu-ntins spre tine, Cum cată-n aer trupul tău. Eu voi rămâne în neștire, Călcând pe urmele-ți de pași Și-am să aștept, mereu, o știre, În spinii de la flori - rămași. Și dacă-n nopțile deșarte Ai să regreți plecarea ta, Adu-ți aminte că-ntr-o carte, Ai scris că nu mă vei uita. Referință Bibliografică: Dac-ai să pleci... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi
DAC-AI SĂ PLECI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Dac_ai_sa_pleci.html [Corola-blog/BlogPost/361507_a_362836]
-
si curată: pentru viața asta toată, „Iartă, tata!” îți spun ție; spune și tu „Iartă, tata!” - Și așa, din tată-n tata, spovedania asta, sus, Va urca, cu vină toată, drept pe crucea lui Iisus - Fără de cuvinte multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „Iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz: „Iartă
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iarta_tata_jianu_liviu_1334039954.html [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
si curată: pentru viața asta toată, „Iartă, tata!” îți spun ție; spune și tu „Iartă, tata!” - Și așa, din tata-n tata, spovedania asta, sus, Va urca, cu vină toată, drept pe crucea lui Iisus - Fără de cuvinte multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz: „Iarta
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iarta_tata_jianu_liviu_1334039954.html [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
Articolele Autorului Arzând ca o torță Departe de trupul tău pe malul mării Mă simt ca Orfeu rătăcitor pe ape Și nici o liră nu vibrează pe coarda zării Să mă îmblânzească simțindu-te aproape. Nu-ți mai simt căpșunile buzelor deșarte Și nici sânii piersice coapte, Marea sublimă la picioare mă desparte De tine și-n scoici mi-aduce șoapte. Mă simt un vârtej de flăcări pustiit Și-aș vrea din lut să-ți modelez cu forță Trupul tău de bambus
ARZÂND CA O TORŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Arzand_ca_o_torta.html [Corola-blog/BlogPost/373129_a_374458]
-
dimineața, plecăm de-acasă triști, îmi spui: ”încă puțin, iubito!”, În amurgul însângerat, s-au tot lăsat atâtea căderi. Aștept, aștept, aștept până la deschiderea pragului destinului. Nu există deținuți ai sorții, aici toți sunt drepți, cu inimile pure, fără sentimente deșarte, fără dureri. Nu suntem prizonieri ai timpului! Liberi suntem, ne-am luat aripi primordiale și-am pornit pe calea umblată de îngeri. MĂ VEI PIERDE Mă vei pierde, din limita iubirii, Deși am devenit o amintire neștearsă, luminând a ta
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
acesta sunt spectaculare sublimizări ale lui cogito,ce trec prin procese evolutive,de rafinare,nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei,ci implică o angajare a speranței deșarte,ca privire spre real,asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
sufletului meu Cu slove-nlăcrimate, Am scris întreg numele tău Pe file noi, curate. Cartea sufletului tău Cu slovele topite, Te va învinui mereu Că nu ai avut minte. Cartea sufletului meu Cu slove neschimbate Mă va învinui mereu Pentru iubiri deșarte. Referință Bibliografică: DEZAMĂGIRE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DEZAMĂGIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455738368.html [Corola-blog/BlogPost/382932_a_384261]
-
Atâta căutai să am în viață: Luceferi de carton, roi de păcate, Până mi-a spus Iisus în dimineață: „Ai totul cât nu ai nimic din toate”. Și-acum, uitat de îngeri de faianță, De zei de tinichea cu firi deșarte, Mi-s renăscut, și cânt, și-n preasperanță Am totul cât nu am nimic din toate! Cântul îndatorării nesfârșite Cuvântul Tău, Iisus, sfințită neauă, Cu mâini smerite-n inimă-l păstrez. Eu nimănui nu datorez vreo steauă, Doar Ție, Doamne
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
țânțarii. Fără comentarii ! Încercam să mă aleg cu ceva din vizita aceea gratuită la Karachi. Erau shop-uri nenumărate în incinta aeroportului. Nu aveam bani de umblat prin shop-uri, doar atât vroiam, să ne clătim ochii. Doar sădeam speranțe deșarte în vânzătorii de schimb de noapte din acele magazine ticsite cu bijuterii de aur, podoabe, și câte și mai câte lucruri de artizanat. Noi ne uitam, apoi plecam. Unii vânzători, mai experimentați, știau că românii n-au bani să cumpere
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Domnul veșniciei cu-o vorbă m-a creat Credeam că voi rămâne de-a pururea curat Dar omul s-a schimbat și anii au trecut Și orice transformare pe mine m-a durut... În goana lor nebună spre-o glorie deșartă Ei au uitat că-s tină -din palma mea luată- Și m-au privit de sus luându-mi bogăția Ce Domnul mi-a lăsat-o cu toată bucuria... Acuma sunt sărac...izvoarele-s puține Și codrii mei bătrâni au devenit
RUGĂCIUNEA PĂMÂNTULUI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1434861289.html [Corola-blog/BlogPost/379703_a_381032]