6,703 matches
-
deșerturi de căldură umană sufocant camerele de hotel copii după marii maeștri pe Fifth avenue muzee galerii licitații un van Gogh 50 de milioane de dolari 60 70 80 pasărea măiastră a lui Brâncuși hrănește cu ouăle ei de bronz deșertul Africii constantinopolele printre zgârie-nori catedralele și piticii în pantaloni scurți din cușcă unghiul se îngustează noaptea se aprinde cu făclii de beton cu splendoarea de artificii de 4 Iulie totul pentru ochi pentru curbura înnebunită de flash-urile din ficare
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
cu neoane efemere cu grupaje de ziar și montaje gândesc pentru tine te conving în zile de sărbătaore cu steaguri frenetice celulele roșii extatice în veghea șoimului ațâțat de mirosul de sânge de mirosul de petrol tancuri asediatoare prin mirodeniile deșertului copii și femei îngropați de vii sub pretexte de celofan cowboy ai spațiului și firului de nisip cu lasouri de napalm „căutat pentru 25 de milioane” boschetele cu venele tăiate sângerează în magma trădării totul cu finețe din turnul de
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
Rebreanu se distanțează politicos dar ferm de “păcatele” naturaliste ale înaintașului, reala lui vocație a povestirii și-a găsit demult propriul făgaș epic. După Cel din urmă rapsod și alte povestiri și Nimic nou după cortina de fier, este rândul Deșertului roșu să amplifice audiența acestui scriitor format, ce știe să selecteze din realitate exact atât cât să devină literatură. A acestui scriitor, pur și simplu. A doua zi cei doi frați se sculară devreme și ieșiră în oraș împreună, făcând
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
Concesiv și prudent, Aronică ridică din umeri și declară senin că așa ceva nu intra în domeniul său de activitate și-i depășea competențele. Câteva clipe mai târziu, discuția suspendată mai devreme reîncepu cu și mai multă însuflețire. (fragment din romanul Deșertul roșu)
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
nu îl vezi, însă./ n-ai cum îl auzi/ pune bine urechea”. Sunt vagi irizații blagiene la mijloc, dimpreună cu un soi de romantism abstractizat. Alte poeme însă dezvoltă aceleași simboluri cu aceleași efecte sugestive: „pielea/verbul/cortul omului/în deșert.” Superbe, două poeme într-un vers, cu imagini la fel de blagiene, salvate însă de stilizarea extremă: „pădurea, hoață, pândea casa. Fremăta./ casa neclintită.” Al treilea fel de poezii Al treilea volum selectat pentru azi este pe jumătate o pastișă după Cărtărescu
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
ce crește în tine trufia de a crede că îți poți struni mințile încă o zi...) îmi car amintirile ca pe niște piei grele pe o plajă cu milioane de scoici crăpate de soare - să nu-ți iei memoria în deșert, parcă aud - orice urmă lasă o rană, simt pe pielea mea rănile memoriei supurând, straturi nesfârșite de piei amare, coji sub care eu continuu să scad, piei crescute unele peste altele sub altele în altele, desfăcute mi-ar sfâșia carnea
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic uleiul canibal fierbând în tubele monumentale trupurile răvășite în spațiul cartezian nebunia își plimba ciolanele și ciclurile obsedante de acizi prin academiile ciupercilor căra după ea genți pline cu nisip îngroșând deșertul pe străzile plăpânde oarbe ca gelatina cu becuri fumurii și sori preistorici în limbile frunzelor pipete pasteur picurau cucuta zilei alunecau formulele delirului prin pâlnii ruginite într-o chimie organică crescând monștrii în eprubete într-o chimie anorganică procreând taifunuri
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
pojghiță ca un iaz în care peștii au murit ți se dăruiesc somnifere tu îmi dăruiești insomnii ți se dau vitamine tu îmi surâzi cu buzele ofilite de razele roentgen apoi între noi se așterne absența ca un far în deșert apoi bate miezul nopții și oasele scârțâie în gipsul fosforescent într-o moară părăsită sari să astupi găurile de șarpe cu tifoane și bandaje dar tot se mai aud vaiete prin țevile caloriferelor părăsite înghețate în creier ceață de cadavre
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
într-o moară părăsită sari să astupi găurile de șarpe cu tifoane și bandaje dar tot se mai aud vaiete prin țevile caloriferelor părăsite înghețate în creier ceață de cadavre după o bătălie uscată bolnavii stau îngrămădiți încearcă să golească deșertul de vid să-l transforme într-o pâlnie ocultă tu îmi arăți coapsele pline de pecingine eu îți arăt inima care ți se va transplanta mâine tu mă rogi măcar să fie de om eu îți spun că nu am nici un
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
tancurilor asediatoare hărți vechi mută țări în capul altor țări popoare dispar în neguri uitarea își cască gura de balaur ca pe o scenă gândită rămâne imaginea avortonului și a mamei moarte de septicemie ca un ceas solar peste memoria deșertului ca un ocean acoperind tot uscatul rămas
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
scoica urechii de mai-nainte de-a se naște. O unduire molcomă care-i îndulcea și cele mai crunte furtuni. Pentru el, singurul cîntec de leagăn fusese clipocitul apei. De cîte ori plec den preajma ei; devin chiar eu vreun deșert..." Și chiar atunci cînd sorț potrivnici îl trăgeau în interiorul uscatului, Thalassa avea mare grijă să-i trimeată epistole indescifrabile celorlalț. Semne vagi ca nește sărutări zvîrlite peste umăr. O dată. În mijlocul unei epuizări. Se fanase tot sub ticăloșia lumii. Ereau călduri
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
a gîndirii colective pe cale să-ngroape individualismul, cartea unui adept al umanismului lui Gabriel Marcel și Emmanuel Mounier, dar nu și al lui Sartre. Împotriva otrăvii ideologice, Ionescu încearcă să-și apere, în primul rînd, sinele profund - el strigă în deșert nu numai pentru a da seamă de adevărul propriu, dar și pentru a-și auzi glasul și a se convinge că e acolo, e viu și are forța de a spune "nu". Publicistica lui Eugen Ionescu e o temă cu
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
piatra filozofală Războiului sfîrșitului lumii?! Țara lui Gilghamesh-zeul-om care și-a înfruntat destinul! Piatra neagră și sacră de la Mecca! Lumea virtuală, lumea viitorului, Lumea Mileniului III e o imensă sală de clasă - mereu cu noi elevi și învățături. Din inima deșertului - Steaua ta va străluci, din nou - Bagdad, Bagdad Zbor, zbor, zbor! 2. Cît nisip și deșertăciune vor trebui curățate din ochii soldaților americani. Lacrimi de stea cad pe creștete de copii, bandajate, strigîndu-și Durerea, veșnicia, istoria. Tancurile timpului și ale
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
morții, ale războaielor, ale Armaghedonului Pot fi oprite doar cu sufletul. Cu trandafirul alb al sufletului. Adus, în zbor, de Prometeu! O imagine contrast: Prin fum, foc și explozii un om, un irakian Sădește și culege pe pămîntul roșiatic al deșertului, Apă, Soare, Atomi și Adami! 3. Lunetistul științelor din Lună n-a adormit - niciodată! El - musafirul din Stele - ne monitorizează istoria, de milenii?! Avioane sinucigașe bombardînd orașele lumii - Trec, în valuri ale morții și minții în ruină. Poate, sigur - poeții
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
nici un 11 Septembrie sau Trade-Center! John ori George - soldați americani din Vietnam, Afganistan ori Iraq nu credeți că a Sosit timpul întoarcerii acasă?! Petrolul pămîntului ajunge pentru noi toți! Picioarele noastre trebuie să se scuture de praful războiului, să transforme Deșerturile planetei în cîmpii bogate și verzi! Americanule de rînd, ție îți scriu aceste rînduri-gînduri, scrisori americane Într-o Scrisoare a Păcii Universale. Nimeni nu are dreptul să ne închidă cutia poștală a simțirii și rațiunii În numele sinuciderii colective. Planetă Terra
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea să poată În
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea să poată În libertate număra moștenirea arabă: 1,2,3,4,5,6,7,8,89,10! 5. Omule, te întrebi - aceasta să fie Calea?! În deșert ziarele scriu că din cauza căldurii soldații străini au halucinații Îngrozitoare văzînd cum din pămînt Ies orașele și civilizațiile Vechiului Pămînt! Ale Sumerului! În linia întîia a frontului omenirii o rachetă "Apollo" Ducîndu-ne în Stelele originare ne mai poate salva! Căruțe
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
Unde să-mi încep veșnicia. * * * Un urlet de sunete și culori cutreieră orașul dimineața. Alungați tot mai des Din pădurea interzisă, Cu ochii scoși Poeții cântă în neștire. Niște închipuiți hrănindu-se Cu starea metafizică a materiei, Ce ucenicie în deșert Pentru slujitorii speranței...
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
din Roma Micul Christ a murit sufocat De avalanșa de plicuri rugăminți și lacrimi. Cei slabi scriu celor puternici Petiții, cereri, memorii, Pe care le risipește vântul, Vântul cu gust de uraniu din Kosovo. Lampa de măslin E aprinsă-n deșert Lampa de măslin De veghe pentru pelerinii rătăciți din orașele betonate, De veghe pentru prizonierii Legați cu fibre optice Și circuite electronice digitale. Undeva departe De mulțimile strivite Sub roțile multicolore ale reclamelor Pâlpâie neștiută Flacăra lămpii de măslin. Lăcrimează
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
strivite Sub roțile multicolore ale reclamelor Pâlpâie neștiută Flacăra lămpii de măslin. Lăcrimează calm Lăcrimează și strălucește. Puțini știu Că-i un pumnal Înfipt în blana neagră și fosforescentă A Fiarei. O mie de sori Dragoste-poveste ca un foc în deșert, Ca un rug aprins Din vremi neștiute. Dragoste-poveste Din nopțile Sheherezadei În orașul pradă farsorilor Și întunericului. Strângerea de mână, Șuvița de vânt, Degetele muzicale Pe arcușul coapsei. Dragoste-poveste, Baladă, cântec șoptit, Sub vălul de mireasă al zorilor Când inima
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
de statuie Suind în sânge și obrazul Mi se-nvechia pe foaia mută, Și dacă nu-mi suiam privirea Spre cer către un cârd de berze Care vâsleau atunci spre soare-apune, N-aș fi descoperit ce-i nemurirea. Penitență Mă apăsau deșertul nopții, Cetatea în paragină, muțenia, Când L-am văzut pe treapta scării La care nu puteam ajunge. ' Cum vii cu mintea dezbrăcată Ca să-mi aduci în dar nimicnicia, După atâta vreme de zăbavă ? Întoarce-te și pregătește-mi Înfățișarea ta
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Patriarhiei să-l așeze în rândul sfinților pe singurul politician român care nu și-a mâncat covrigul aurei în timpul vieții. Fiindcă nu am primit până acum niciun răspuns, îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și lăcustele din Periprava ar fi stânjenit întrucâtva pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și băieții lui de mingi de pe la noi i-
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
dinadins pentru a induce confuzie în rândul jurnaliștilor. Am un mic tabiet de weekend care implică un Grande Cappuccino, o conversatie intimă cu Mac-ul meu și puțin wireless. Pentru că sâmbătă e ziua în care am voie să mănânc câte deșerturi vreau, mi-a dat prin cap următoarea năstrușnicie: ce-ar fi să pun un pliculeț de zahar brun în cappuccino? N-am mai pus zahăr în cafea de ani de zile, dar adevărată cafea rămâne pentru mine espresso-ul ristretto
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
am mai pus zahăr în cafea de ani de zile, dar adevărată cafea rămâne pentru mine espresso-ul ristretto, în care și un cristal de zahar e o blasfemie. Cappuccino-ul mi se pare un hibrid, ceva între cafea și deșert, așa că, deșert fiind, n-are cum să-i strice puțin zahăr, mi-am zis... Cu cană de capuccino într-o mână și o farfurie cu biscuitul meu preferat în cealaltă, îmi luăm la revedere de la un prieten, cănd Zeul Cafelei
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
pus zahăr în cafea de ani de zile, dar adevărată cafea rămâne pentru mine espresso-ul ristretto, în care și un cristal de zahar e o blasfemie. Cappuccino-ul mi se pare un hibrid, ceva între cafea și deșert, așa că, deșert fiind, n-are cum să-i strice puțin zahăr, mi-am zis... Cu cană de capuccino într-o mână și o farfurie cu biscuitul meu preferat în cealaltă, îmi luăm la revedere de la un prieten, cănd Zeul Cafelei și-a
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]