646 matches
-
argument, dac] lumea se îndreapt] c]tre o catastrof] ecologic], aceasta se datoreaz] mai mult ștric]ciunilor produse de națiunile bogate în procesul de „supradezvoltare” și consecințelor societ]ților de tip consumator decât efectelor subdezvolt]rii, precum erodarea solului și deșertificarea. F]r] îndoial] exist] o limit] pan] la care planetă poate suporta creșterea populației. Dar afirmația general] f]cut] de mulți este aceea c], în cazul în care națiunile bogate vor lua m]suri severe pentru reducerea consumului și deterior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
realului pare să demonstreze existența a prea mulți parametri în echilibru instabil pentru a putea propune o perspectivă credibilă. Mai mult, multe "progrese" bazate pe eficacitatea pe termen scurt au provocat o accelerare a dezechilibrelor la scară mare: încălzirea planetei, deșertificare, poluare etc. 8. Etnografii și antropologia științelor. Istoria și filosofia științelor există de mult timp, dar producției științifice și aplicațiilor sale tehnologice li s-a acordat o atenție etnografică și antropologică (adesea amestecată cu cercetări istorice) doar de douăzeci de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și din lungul unor râuri mari cu izvoarele în alte zone climatice, fie de exploatarea unor resurse ale subsolului (petrol, minereuri). În aceste condiții, echilibrul natural este și mai fragil, impactul antropic negativ putând antrena efecte ireversibile. În sensul acesta, deșertificarea unor sectoare a fost provocată de către om în perioada contemporană. e) Munții și platourile înalte se caracterizează prin condiții bio-pedoclimatice diferențiate altitudinal. Relieful acționează ca moderator climatic, determinând creșterea progresivă a cantității de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă, începută prin pășunat și continuată prin culturi cerealiere de maximă importanță pentru economia mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare de deșertificare (spre exemplu suprafețe vaste din Asia Centrală). d) În ținuturile cu climat temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sănătate; dezvoltare, etc.). Numai într-o mică măsură, de puțin timp și în forme încă predominant teoretice, sunt vizate structuri mai complexe ale geosistemului, pe baza P.N.U.E (spre exemplu, Programul Națiunilor Unite "Geosferă-Biosferă", Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării). 3.1.2.Domenii concrete de protecție a) Protecția aerului. Există și disfuncții naturale care pot produce degradarea temporară a unor caracteristici fizice și chimice ale aerului, dar cele mai grave forme de degradare se datoresc intervențiilor antropice. În felul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
antropică ecosistemelor. Este elocvent, în sensul acesta, consumul excesiv de lemn de foc în condițiile disfuncțiilor climatice, în mare măsură de origine antropică, combinat cu suprapășunatul, specific în Sahel, nord-estul Braziliei, unele regiuni din centrul și sudul Asiei ș.a., care provoacă deșertificarea unor mari suprafețe 19. Din ecosistemele forestiere tropicale se înlătură anual, prin despădurire, circa 10 milioane ha. Caracterul adesea selectiv al exploatărilor determină nu numai pierderea efectivă a unor suprafețe întinse de pădure, ci și reducerea puternică a biodiversității, o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de prevăzut care vor fi consecințele exploatării apelor subterane fosile din Sahara libiană prin amenajarea unui sistem de aducții subterane cu o lungime de circa 1000 km, care aprovizionează orașele de pe litoralul mediteranean. 19. De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind menționate eliminarea excesivă a vegetației arbustive în scopul obținerii de combustibil (31.8%din suprafețe), suprapășunatul (28.3%), suprasolicitarea solurilor prin practicarea monoculturii (25.4%), epuizarea resurselor de apă (8.3
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lor principale. Realizați o schemă care să cuprindă unitățile sistemice subordonate unui bazin hidrografic, pădurii sau unui oraș. Argumentați modul în care relieful influențează activitățile social-economice, amenajarea și utilizarea teritoriului, valorificarea solurilor, utilizarea ecosistemelor ș.a. ● Comparați semnificația termenilor secetă și deșertificare. Realizați un comentariu oral sau scris asupra disfuncțiilor din geosistem, folosind noțiunile : funcționalitate echilibrată, capacitate de autoreglare, utilizare excesivă a rezervelor din sistem. ● Analizați comparativ ponderea componentelor și interacțiunilor social-economice în cadrul unităților sistemice ale zonei climatice temperate. ● Explicați necesitatea protecției
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de prevăzut care vor fi consecințele exploatării apelor subterane fosile din Sahara libiană prin amenajarea unui sistem de aducții subterane cu o lungime de circa 1000 km, care aprovizionează orașele de pe litoralul mediteranean. 19 De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind menționate eliminarea excesivă a vegetației arbustive în scopul obținerii de combustibil (31.8%din suprafețe), suprapășunatul (28.3%), suprasolicitarea solurilor prin practicarea monoculturii (25.4%), epuizarea resurselor de apă (8.3
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Declarația ministerială de la Odessa, privind protecția Mării Negre (1993); * Convenția de la Washington, privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES, 1994); * Convenția de la Rio de Janeiro, privind diversitatea biologică (1994); * Convenția Națiunilor Unite, pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. România a devenit parte la o serie de programe ale căror prevederi impun luarea de măsuri concretizate prin acțiuni cuprinse
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de la Washington, privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES, 1994); * Convenția de la Rio de Janeiro, privind diversitatea biologică (1994); * Convenția Națiunilor Unite, pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. România a devenit parte la o serie de programe ale căror prevederi impun luarea de măsuri concretizate prin acțiuni cuprinse în programele naționale. În cursul anului 1996 au fost
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
22 Aprilie Ziua Pământului 22 Mai Ziua mondială a conservării diversității biologice 24 Mai Ziua europeană a parcurilor dendrologice 5 Iunie Ziua mondială a a mediului 8 Iunie Ziua internațională a mărilor și oceanelor 17 Iunie Ziua mondială pentru combaterea deșertificării 16 Septembrie Ziua internațională a protejării stratului de ozon 22 Septembrie În orașul meu o zi fără mașină 4 Octombrie Ziua internațională a protecției animalelor 31 Octombrie Ziua internațională a Mării Negre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la o reconsiderare a spațiului în relație cu funcțiile sale agricole. Spațiul rural s-a reconfigurat prin raportare la o serie de factori: dezvoltarea tehnologiilor în domeniu, schimbarea metodelor chimice de intervenție în agricultură, creșterea urbanizării sau riscul crescut al deșertificării generat de schimbările climatice. Cercetătorii aduc în discuție, în acest context, noțiunea de relocare a agriculturii în noua eră a schimbărilor majore la nivel socio-geo-economic, unde teritoriile hibride nasc noi modele agricole. Fig. 2. Prezentare sinoptică a relațiilor inter-pluri-trans-disciplinare, necesare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de resurse financiare semnificative, pun o presiune mare pe agricultorii români, astfel încât se intensifică procesul de preluare a terenurilor alocate producției de alimente către cea de energie. - Variabila 5 = În contextul unei creșteri masive a populației lumii, s-ar extinde deșertificarea și monopolul asupra unor terenuri agricole din România (cotată ca având potențial agricol ridicat, soluri unice în UE). V1 V2 V3 V4 V5 GRAD DE INFLUENȚĂ V1 0 3 1 1 1 6 V2 3 0 3 2 2 10
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
libertății. Totalitarismul, conform lui Hannah Arendt și așa cum ne amintește Miguel Abensour, are drept natură teroarea și drept principiu ideologia. El instituie un raport Între oameni și Între oameni și lume pe care Hannah Arendt Îl numește dezolare. Izolarea și deșertificarea legăturilor umane sunt În primul rând rezultatul lagărelor. Societatea totalitară este un univers concentraționar. Lagărele nu sunt un atribut contingent, ci se află În centrul acestui univers, constituind ceea ce distinge În mod radical aceste regimuri de toate celelalte care au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invocați pentru a explica delegitimarea și finalmente căderea Imperiului Roman, care au durat mai mult de două secole. Iată treisprezece dintre factorii invocați de-a lungul timpului: sistemul agrar (Weber), extinderea teritoriului (Montesquieu), slăbiciunea claselor mijlocii (Mommsen), declinul populației (Piganiol), deșertificarea (Simklovitch), declinul eocnomic (Rostotzeff), insuficiența mijloacelor militare (Luttwak), natalitatea scăzută în rândul aristocrației (Ferrero), saturnismul (Gilfillan), metabolismul social al elitelor (Pareto), metisajul (Nilsson), comerțul exterior (Rogowski), paludismul. Niciuna dintre aceste explicații monocauzale nu e suficientă, dar fiecare își aduce propria
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
perioada 1998-2000, următoarele proiecte sunt de importanță deosebită, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern: - reconstrucția ecologică a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industrială, în perimetrele Zlatna și Copsa Mică; - atenuarea fenomenelor de secetă și de deșertificare din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecție pentru ameliorarea condițiilor de mediu; - alimentarea cu apă pentru Odorhei - Copsa Mică; - Acumularea Azuga, județul Prahova; - Acumularea Ogrezeni, județul Giurgiu; - Canal Siret-Baragan, etapă I, județul Vrancea. Pentru diminuarea problemelor de mediu
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului aderarea României la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99
DECRET nr. 629 din 8 decembrie 1997 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a aderării României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121032_a_122361]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului aderarea României la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU
DECRET nr. 629 din 8 decembrie 1997 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a aderării României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121032_a_122361]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aderarea României la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 198 din 4 iunie 1998 privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121034_a_122363]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aderarea României la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, si se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 198 din 4 iunie 1998 privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121034_a_122363]
-
Articolul 1 România adera la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. Articolul 2 La propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, a Ministerului Agriculturii și Alimentației, a Academiei Române și a
LEGE nr. 111 din 5 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121033_a_122362]
-
Articolul 1 România adera la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau de deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. Articolul 2 La propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, a Ministerului Agriculturii și Alimentației, a Academiei Române și a Academiei de Stiinte Agricole și Silvice, Guvernul va stabili, în
LEGE nr. 111 din 5 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în ţările afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121033_a_122362]
-
rezultate scontate. Nu este boală la instalarea căreia să nu fi participat sedentarismul și nu este boală care să nu aibă în programul terapeutic exerciții de kinetoterapie. Sărăcirea spațiilor verzi Nu este multă vreme de când omenirea se confruntă cu fenomenul deșertificării unor regiuni care, nu cu multă vreme în urmă, erau propice recoltelor și își mențineau caracterul productiv. Privind fenomenul avansării deșerturilor în zilele noastre, observațiile sunt uluitoare. Mii de hectare de soluri productive s-au acoperit de nisipuri, cu soluri
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
avansării deșerturilor în zilele noastre, observațiile sunt uluitoare. Mii de hectare de soluri productive s-au acoperit de nisipuri, cu soluri neproductive. Descoperirile geografice din secolul al XVI-lea au produs distrugeri ale florei și faunei, iar în secolele următoare deșertificările s-au extins, ca urmare a impactului biosferei cu civilizația industrială - fenomen negativ, care se accentuează în zilele noastre. Experții FAO arată că între aceste consecințe se socotesc și desele secete și inundațiile catastrofale, evidente în regiunile în care se
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]