205 matches
-
la rang de adevăr, chiar de lege, fatalismul dus la exces, ce provoacă la rându-i acel sarcasm care e capabil să Înjosească, să dezarmeze orice inițiativă, ajungându-se până acolo Încât naivitatea să treacă drept prostie, iar hoția drept deșteptăciune! Acest „balans”, cum l-am numit mai sus, Între emulii lui Eminescu și Cioran - balans care se apleacă Într-o parte și alta, după vremuri și stăpânitori, a fost nu o dată „corupt”, viciat de unii, precum Ceaușescu și ciracii săi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni "minunați" de ce-au văzut pe-afară) vine Th. Codreanu cu ultima carte Mitul Eminescu. Curajos, dar și pesimist de finețe, fără să fie ziarist în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu are, încă la această vârstă, acces la planul înalt al ideilor, oferind nu de puține ori formulări memorabile. Iată câteva: "Boala scrisului vindecă celelalte boli". Sau: " Fără iluzii suntem cadavre". Sau: " Unui om inteligent nu-i strică și puțină deșteptăciune". Încă două întru totul remarcabile: "Pentru ca să te aprecieze la justa valoare, oamenii așteaptă răbdători să pleci dintre ei" și atenție! "Proștii sunt pe cale de dispariție. Azi, toată lumea e deșteaptă". Oare noi, ceilalți, cum de n-am aflat asta?! "Pro Saeculum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
privește din nou printre gene, ca pe un gîndac sub lupă. Și ce este țuica, bre, Costică? De data asta mă ochește unde mă pricep. Îmi umflu pieptul și răspund: Alcool etilic, că de cel metilic orbești! Zîmbește, auzind atîta deșteptăciune. Și ce face alcoolul ăsta după ce îl înghiți? Cam arde măruntaiele și buimăcește creierul. Așa este, văd că ești capabil de discuții elevate. Dar de ce devii dependent de el? Este ca și tutunul. Se formează niște mișcurici în sînge, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găsesc de cuviință să-și piardă vremea. Două feluri de prostie Nu vreau să vorbesc strict în numele meu, pentru că nu vreau să fac pe deșteptul. (Cel mai adesea fac pe deștepții proștiiă) Prefer să-i citez pe alții, a căror deșteptăciune nu e pusă la îndoială de nimeni. Mai întâi, Paul Valéry: De câte ori (tot mai rar) mă uit la televizor și dau peste gazetari și politicieni în exercițiul funcțiunii, sunt uimit să constat că discursul autoironic e, în majoritatea cazurilor, absent
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și, prevăzătoare, Întregește vestimentația cu piesa pierdută de tânărul Goe („Și mam’mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.”). Îl răsfață pe Goe, Îi dă ciocolată, e Încântată de Înfățișarea nepotului și-i admiră deșteptăciunea („E lucru mare cât e de deștept! zice mam’mare.”). Ea are grija odorului: descoperă că lipsește de pe culoar, intră În panică, alarmează damele și hotărăște apoi să-i rămână alături, pe coridor, după ce puișorul e eliberat din captivitate. Și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Da, grea, domnule șef . Da’ ălalalt? Are circumferința abstract abdominală! Grea și asta? Grea, dom’ șef, grea de tot!... Mă, da’ deștept mai ești, a zis admirativ. Ce încântat mă simțeam. Nu-mi recunoscuse nimeni până atunci această performanță intelectuală, deșteptăciunea. Dar aici în închisoare ori deștept, ori prost, nu folosește la nimic! Așa-i mă, săracii de voi, a zis compătimitor. Și întorcându-se, a început să fluiere o sârbă-n vale, învârtindu-se cu o parteneră nevăzută. Cât timp
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a conserva, îndrepta și dezvolta puterile corporale și spirituale", acordînd însă prioritate unității și armoniei între puterile corpului și cele ale sufletului. În spirit rousseauist considera că unul dintre scopurile educației era de a deștepta și cultiva în copil toată deșteptăciunea și capacitatea ce-i este dată ca om și individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi din Émile a lui Jean-Jacques Rousseau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
paralegal prin care au fost interpretate prevederile Convenției de la Paris din 1858, care a permis alegerea aceluiași "hospodar" în ambele principate, a fost piatra de temelie pentru apariția conducătorului providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios pohta ce'am pohtit, va domina în filigran toată activitatea de conducere a țării de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o largă frescă socială. Lumânăraru Îl concurează pe Nae Gheorghidiu la cumpărarea unei fabrici, iar Nae Gheorghidiu, printr-o stratagemă bancară, Îl anihilează pe Lumânăraru și-l scoate din concurență, umilindu-l. Asociația lor este una banditească, pusă sub egida „deșteptăciunii” politice a lui Nae Gheorghidiu. Curând devin rechini ai războiului, făcând afaceri necurate cu dușmanul, În defavoarea țării. Cei doi asociați sunt tipuri balzaciene, dar autorul nu le dezvoltă până la capat; le reia Însă În romanul Patul lui Procust. G. CĂLINESCU
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pune har în vorbă, ceea ce face ca să fie o lucrare în folosul oamenilor care vin. La fel se întâmplă și la spovedanie cu lucrarea harului preoției: se întâmplă un ceva care e dincolo de tine. Nu-l ajuți pe om prin deșteptăciunea ta, prin cunoștințele tale psihologice sau chiar teologice, ci îl ajuți pe om pentru că faci efortul de a-l asculta și a-l înțelege, și în felul ăsta Dumnezeu face o lucrare a lui ca să poți să spui ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
pe munte: "Un șarpe mucalit, mai subțire și mai moale decât un fir de mătase, dormea încolăcit în singurul colțișor luminat ce era printre stânci. Era ca o brățară de argint, alb și strălucitor peste tot; ochișorii lui străluceau de deșteptăciune". Pădurea ce freamătă de ciripitul păsărilor o încântă și o înveselește: "Și cu cât râdea scatiul, cu atât se adunau mai multe pasări împrejur, căznindu-se fiecare să prindă câte-o picătură. Și atunci începu în mijlocul pădurii un concert mare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un personaj destul de ciudat. Într-o zi, după plecarea lui Orezeanu, ușa s-a deschis și au adus un tânăr: un student care suferea de astenie. Era fiul unui țăran foarte sărac din județul Vâlcea. Sclipitor de inteligent, cu o deșteptăciune înnăscută. În timpul războiului, terminase școala primară și plecase pe jos, singur singurel, la Sibiu, unde se înscrisese la un liceu tehnic de pe lângă un arsenal din localitate. Fusese găzduit de o femeie căreia i se făcuse milă de el. Apoi, a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Un om care n-a învățat mai nimic, are tendința în mintea lui primitivă de a se crede ,,buricul pămîntului” ; acest om are dorința permanentă (dar nemărturisită) de a fi lăudat, de a fi ,,slăvit” , de a i se recunoaște ,,deșteptăciunea “ în fața celorlalți. Dacă un astfel de om este lăudat de cineva, atunci acesta îi devine automat prieten, îl invită la un șpriț și îl îndeamnă : mai vorbește, mai spune, îmi place cum gîndești. Dacă însă îi spui în față un
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cît este mai prost, cu atît simte nevoia de a ieși în față să-i conducă el pe ceilalți, simte ,,dorința arzătoare” și ,,nevoia impetuoasă” de a da directive și indicații altora, și de ce nu, de a fi slăvit pentru ,,deșteptăciunea” sa ! Emblematic pentru regimul bolșevic, (și cu consecințe dezastruoase pentru țară chiar și în ziua de azi ), a reprezentat fenomenul prin care cei mai slab pregătiți oameni, văcarii satelor de pe întinsul patriei, au fost propulsați în funcții de conducere, de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
charismatică>> de care sînt în stare, vorbind tot felul de prostii, am ajuns și eu primarul capitalei. Poate că nu știu eu prea bine ce este un bisturiu, dar ce contează, m-am blindat cu hîrtii care să-mi <<certifice deșteptăciunea>> încă de la <<academia Ștefan Gheorghiu>>. Cine îndrăznește să mă verifice pe mine, eu care sînt blindat cu relații la <<brațul înarmat al poporului >> ?! - Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
mulți alții, prin comportamentul lor, nu au dreptul ! Acești indivizi care n-au făcut și care n- au înțeles mai nimic la viața lor, nu mă contrazic în argumente (nici n-ar avea capacitatea s-o facă) , ei, de la înălțimea ,,deșteptăciunii” lor îmi contestă dreptul de a scrie. îmi contestă dreptul de a-i deranja pe ticăloși. Iar pentru aceștia, replica mea este următoarea: - Cine crezi că ești tu cel care prin tot felul de mijloace obscure te-ai cățărat peste
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
lui Da Vinci ! Vine un moment în care apare un individ care vrea să facă vîlvă, să iasă în față ,,să facă praf” sau să dea cu bîta-n baltă, pentru ca ceilalți, tot naivi și slabi la minte, să-i admire ,,deșteptăciunea” . Tîmpiți și tîmpenii au fost și vor mai fi. Publicul vrea tîmpenii. Se face și publicitate bună la tîmpenii. O carte cu adevărat valoroasă nu are loc în prim plan. în prim plan (cel puțin în ultimul timp), stau tîmpiții
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
să vină în fața oamenilor și să le spună ei cum că omul este ,,cea mai importantă ființă din univers” , că Religia și Biserica sînt doar pentru oameni slab pregătiți (nu ca ei ) și reprezintă doar superstiții și povești. Cu ,,deșteptăciunea” lor, aceștia au mai ,,inventat” și niște vorbe de duh, de ,,adîncă politică înțeleaptă” : ,, Nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul în prostia și superficialitatea lui și-a creat propriile legende”. -Da, foarte ,,adînc” spus ! Fără discuție, orice
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
celui dintâi. Mă întreb, totuși, dacă - dincolo de turnătoriile unuia împotriva celuilalt - nu există și ceva comun între Vătămatu’ și Vătămătoru’. Dacă da, ce anume? Nerăspunzând unor asemenea întrebări, în loc să descifrăm resorturile unui mecanism, riscăm să ne trezim cu toții bolborosind dubioase deșteptăciuni în talk show-ul la care pare branșat permanent Vătămatu’. De ce i-am face jocul? (Cotidianul, 28 martie 2002) Factorul Vadim Stigmatizarea unei formațiuni politice ori demonizarea unui politician sunt exerciții de rutină pentru presa de pretutindeni. În România, o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mai face nici cât o ceapă degerata, iar la teatru nu mai calc o vreme, până-mi va dispărea greață. N-am să spun nimănui niciodată nimic, fii convins. Sunt oameni deștepți, dar ascultă-mă pe mine: Unde e multă deșteptăciune, e și multă prostie, zice o vorbă din bătrâni. Eu sunt foarte apopiată de nevastă lui I.C, și ea mai calcă strâmb uneori, știu de la un scriitor de la cenaclu căruia i-a fost amantă, dar e o femeie distinsa
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mi-aș pierde toată liniștea care îmi dă din cînd în cînd putere. Aș vrea să te știu învățînd, cred că poți intra la filologie! Nu e greu, dimpotrivă! Îți trebuie doar să fii dezinvolt, să faci chiar caz de deșteptăciunea ta, chiar dacă nu ești prea pe subiect. Aș vrea să te știu liniștit, mai mulțumit! Mă doare tot ce li se-ntîmplă rău poeților, deci mă dor mîhnirile tale. Cred că nu e nevoie să spun de ce mă dor! Eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fost dascăl și cânta foarte frumos. Și pe Costachi, tot dascăl. Și mai multe fete, eu nu cunosc decât pe Ruxandra lui Costachi a lui V. Petrea Rusu. Popa Costachi Ghiorghițanu a avut 3 feciori: pe Toader Gheorghițanu, om de deșteptăciune rară și foarte amarnic. Care s-a căsătorit cu Ilinca, vară cu marele scriitor Nicu Gane [15]. Ilinca a fost fată de mare boier de la Ciumulești Gane, dar pe cât era de bună și omenoasă, pe atâta era de rău Toader
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sa Maria, cu seminaristul Gh.Bîrliba din Vînători, Tg.Neamț și el era ficior de preot mirele. Și au cununat 2 nași cu față mare: Costinescu [32] de la Piatra Neamț, fost Ministru de finanțe numai cu 4 clase primare, dar cu deșteptăciune foarte mare și cu Inspectorul Școlar Cosmovici [33]. Și mirele a adus din Târgul Neamț 30 de domnișoare, care toate trebuiau dansate. Și eu aveam ordin de la tata meu: "La orice petrecere te-i duce măi Ghiorghi, să joci toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-a îmbolnăvit de cancer și a murit. Preotul Gh. Lateș a avut un fecior și două fete. Pe fecior l-a chemat Vasile, băiat de mare deșteptăciune și mare înțelepciune, care a învățat medicina la Paris. Și a eșit printre cei dintâi studenți. L-am cunoscut în 1915 când a dormit o noapte la școala din Bogata unde eu eram învățător director. Acum doarme somnul cel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]