419 matches
-
copilului c) administra bunurile minorului și de a-l reprezenta în actele civile 6. Interdicția minorului este dispusă pentru cel care: a) nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale b) din cauza alienației mintale c) persoana afectată de debilitate mintală 7. Curatela este instituită de autoritatea tutelară dacă: a) din cauza bătrâneții sau bolii, persoana, deși capabilă, nu poate, personal să-și administreze bunurile sau să-ți apere interesele b) din cauza bolii sau din alte motive o persoana, deși capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interdicție a unuia sau a ambilor părinți ai unui minor, dacă cel sau cei în cauză nu au discernământ pentru a îngriji de interesele lor și implicit n-ar putea îndeplini nici obligațiile față de copiii lor minori, din cauza alienației ori debilității mintale. Instanța poate pune sub interdicție un minor, atunci când acesta suferă de alienare mintală. Hotărârea de punere sub interdicție a minorilor se dă de către instanța de judecată. Există însă unele măsuri luate de instanța de judecată care au un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sex 39 b. Vârsta legală la căsătorie (matrimonială) 39 c. Comunicarea reciprocă a stării de sănătate 40 d. Consimțământul la căsătorie 40 I.3. Impedimente la căsătorie 41 a. Bigamia 41 b. Rudenia 42 c. Adopția 42 d. Alienația și debilitatea mintală 42 I.4. Condiții de formă la căsătorie 43 a) Faza prealabilă încheierii căsătoriei 43 b) Încheierea căsătoriei 44 I.5. Proba căsătoriei 45 Capitolul II EFECTELE CĂSĂTORIEI CU PRIVIRE LA RELAȚIILE 47 DINTRE SOȚI 47 II.1. Efectele căsătoriei asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
1997, aprobată și completată prin Legea nr.87/1998 privind regimul juridic al adopției; vezi și Ion P. Filipescu, op. cit. p.222 și urm. 99 În acest sens s-a decis că, "atunci când divorțul este cerut pentru alienație mintală sau debilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, nu s-ar putea reține în sarcina pârâtului nici o vină în legătură cu desfacerea căsătoriei. În asemenea situații, de divorț-remediu, este greșit modul de a proceda al unor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub interdicție a minorului, s-a opinat și în sensul că acesta este deja protejat prin părinți sau tutore în perioada minorității. încât nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
simtă insignifiant în fața masivității lui Sadoveanu, cel care tipărea în mod obișnuit trei volume într-un an. ("Uitați-vă cum scrie, parcă ar curge din el!", ar fi exclamat într-un cerc de intimi, cu referire strictă la autorul Baltagului). Debilitatea fizică se agravează o dată cu instalarea surdității: Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Aseară trebuia să vorbesc cu Ventura în foaier la teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
unor sarcini incluse în actul de învățare, ca urmare a inadaptării acestor sarcini la specificul și potențialul real al copilului). Majoritatea anumitor termeni utilizați în sinonimie cu deficiența mintală e utilizată în psihiatrie: oligofrenie, întârziere / înapoiere mintală, arierare mintală, insuficiență / debilitate mintală, retard / handicap mintal, etc. Spre exemplu, Mircea Lăzărescu, în a sa Psihopatologie clinică (2, pp. 49-50), asociază retardarea mintală cu oligofrenia, clasificând-o în următoarele trei tablouri clinice: Idioția - (oligofrenia de gradul al III-lea), care corespunde nivelului mental
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deși vorbirea lor e agramaticală, iar vocabularul este restrâns. Având un comportament frecvent aberant, cu crize explozive sau, dimpotrivă, unul liniștit, legat de nevoia de securitate, pot prezenta și tulburări de motricitate, care la persoanele din categoria anterioară sunt caracteristice. Debilitatea mintală (oligofrenia de gradul I) corespunde vârstei mintale aflate între 8 și 12 ani, cu un IQ situat între 50-70 și se caracterizează prin posibilitatea achizițiilor a patru clase primare. Copiii pot învăța citit-scrisul și calculul elementar doar după o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere mintală cu nivel neprecizat. b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: IQ= 68-83 întârziere mintală de graniță (la limită); IQ= 52-67 - întârziere mintală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în “Limba și literatura română”, nr. 3, 1979, p. 4-6. [87] HRISTEA THEODOR, Pseudo-adjectivarea adverbului în limba română contemporană, în “Limbă și literatură”, nr. 3, 1979, p. 323-333. [88] IAGĂR, LETIȚIA, Forme ale tulburărilor de limbaj întîlnite la copiii cu debilitate mintală [cu bibl.]. în: PMD, 1979, p. 100-109. [89] ILIESCU MARIA, NEDELCU CARMEN, Sistematizare gramaticală a vocabularului fundamental (VF), în LR, 28, nr. 2, martie-aprilie, 1979, p. 129-142. [90] ILIESCU, ADA, Aspecte metodice ale predării conjunctivului prezent la studenții străini
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
șansă. Doar că, spre deosebire de ceilalți din familie, Cioran constată, cu o anume dezamăgire, că el eșuează, chiar dacă vorbește de „temerile cumplite legate de antecedentele mele familiale: pe linie paternă, un bunic bețiv ai cărui urmași au suferit de o crasă debilitate; în partea mamei, și ea și cele șase surori ale ei au murit de arterioscleroză (sic!). Cu tensiunea 25, sora mea fuma 100 de țigări pe zi: sinucidere curată, sau aproape. Fiul ei s-a sinucis de altfel de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nostalgia sihăstriei și a pustiului. Ba chiar a peșterii: „Vechea mea obsesie: s-o rup cu toată lumea, să mă retrag într-o peșteră... Ah! Dacă nu m-aș teme de frig, știu c-aș avea curajul să las totul baltă... Debilitatea mă face laș și mă silește la toate compromisurile” (I, 223). De reținut motivul neputinței acesteia, generate de metafizica propriului corp. Întrebarea e, însă, alta: cum va putea demonul să locuiască într-o sihăstrie? Apoi, este Cioran un demon veritabil
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
limite de adaptare și învățare. Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna deficiența mintală, dintre care cei mai frecvenți sunt: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie, arierare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teorii au existat mai multe curente: Ed. Seguin caracteriza deficientul mintal ca fiind un subiect lipsit de voință, curentul intelectualist accentua insuficiența mintală, nivelul mintal redus în definirea deficienței mintale, iar K. Lewin și L.S. Vîgotski formulează teoria dinamică a debilității mintale, integrând deficiența mintală în sistemul complex al proceselor și fenomenelor psihice, cu toate consecințele asupra dezvoltării și evoluției personalității subiectului; c) teoria sindroamelor specifice - este susținută de o serie de teze1: teza heterocroniei (R. Zazzo), a eterogenității (H. Pieron
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nevrotic, alte opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au relevat o relație între diverse tipuri de deficiențe mintale și epilepsie). Între toate aceste categorii diagnostice, pseudodeficiența mintală (pseudodebilitatea mintală, pseudoarierarea mintală, falsa debilitate mintală, debilitatea camuflată, deficiența mintală atipică) reprezintă un reper frecvent întâlnit în evaluările subiecților de vârstă școlară. În general, este considerată ca fiind un deficit aparent și reversibil al inteligenței care apare la subiecții cu potențial intelectual normal, sesizabilă atât
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au relevat o relație între diverse tipuri de deficiențe mintale și epilepsie). Între toate aceste categorii diagnostice, pseudodeficiența mintală (pseudodebilitatea mintală, pseudoarierarea mintală, falsa debilitate mintală, debilitatea camuflată, deficiența mintală atipică) reprezintă un reper frecvent întâlnit în evaluările subiecților de vârstă școlară. În general, este considerată ca fiind un deficit aparent și reversibil al inteligenței care apare la subiecții cu potențial intelectual normal, sesizabilă atât la probele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
55; - deficiența mintală ușoară - IQ = 50/55‑75; - intelectul de limită sau liminar - IQ = 75‑85. În funcție de codificarea medicală a deficiențelor mintale, putem opera următoarele clasificări: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): - IQ = 50‑70 - întârziere (înapoiere) mintală ușoară, debilitate mintală (aproximativ 85% din segmentul populațional care prezintă deficiențe mintale); - IQ = 35‑49 - întârziere (înapoiere) mintală medie (aproximativ 10% din întreaga populație cu deficiențe mintale); - IQ = 20‑34 - întârziere (înapoiere) mintală gravă (aproximativ 3‑4% din totalul persoanelor deficiente mintal
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
viața școlară, în profesie și în viața socială, subiecții cu intelect liminar reușesc să se integreze destul de bine, ștergându-se, relativ, diferențele dintre ei și subiecții cu intelect normal). Deficiența mintală de gradul I (deficiența mintală ușoară), concept sinonim cu debilitatea mintală (în context psihiatric) și insuficiența mintală, introdus în literatura de specialitate în 1909 de Dupré, are un înțeles ce acoperă intervalul cuprins între intelectul liminar și deficiența mintală moderată. Psihometric, se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
logoree, atitudini dezordonate; - deficientul mintal dizarmonic emotiv, cu caracteristici similare celor întâlnite la tipul instabil, dar cu o instabilitate afectivă mai pronunțată și cu un nivel intelectual sensibil superior acestuia; reacțiile sunt exagerate, oscilând între exuberanță excesivă și inhibiție accentuată; - „debilitatea Chaslin” se caracterizează printr‑o bună capacitate mnezică; copilul este lipsit de interes, credul, vanitos, extrem de sugestibil, de un manierism exagerat, lipsit de spirit critic sau autocritic, cu randamente școlare mediocre, incapabil de efort susținut; - ”leneșul”, caracterizat de A. Binet
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ceanoze, endeme, prin subdezvoltare la vârsta copilăriei (copii mici și slabi, lipsiți de energie, care nu se adaptează la eforturi fizice, obosesc repede etc.); deficiențe și tulburări ale aparatului digestiv și ale funcțiilor de nutriție (abdomenul proeminent, ptoza organelor interne, debilitatea fizică sau obezitatea etc.); deficiențe ale sistemului endocrin care se manifestă prin tulburări de creștere și dezvoltare (nanism hipofizar, gigantism, obezitate cu insuficiența dezvoltare a glandelor și organelor genitale etc.); deficiențe ale organelor de simț (deficiențe prin tulburări de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
People with severe learning dizabilities. The S.T.A.R. Approach, Chapman & Hall, London. Zazzo, R. (1960), „Une recherche d’équipe sur la débilité mentale”, Enfance, nr. 4‑5. Zazzo, R. (1965), „Les débilités mentales”, Esprit nr. 33 (apărut în românește, Debilitățile mintale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979). Zazzo, R. (1979), Debilitățile mintale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (1994), Introducere în psihologie, Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L., București. Zörgö, B. (1976), „Examinările psihologice”, în Îndrumător psihodiagnostic, vol
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Hall, London. Zazzo, R. (1960), „Une recherche d’équipe sur la débilité mentale”, Enfance, nr. 4‑5. Zazzo, R. (1965), „Les débilités mentales”, Esprit nr. 33 (apărut în românește, Debilitățile mintale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979). Zazzo, R. (1979), Debilitățile mintale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (1994), Introducere în psihologie, Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L., București. Zörgö, B. (1976), „Examinările psihologice”, în Îndrumător psihodiagnostic, vol. II, Universitatea „Babeș‑Bolyai”, Cluj‑Napoca. *** (1995), Cerințe speciale în clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de multe ori, nu au o cauză organică mintală, ci scăderea IQ se datorește factorilor sociali (frustrare afectivă, autoritarism excesiv, atitudini de protecție excesivă). La copil starea este trecătoare, dar dacă cauzele nu încetează, copilul se poate stabiliza în categoria debilitate mintală. * Debilitate mintală, ce corespunde unui IQ cuprins între 55 și 70. Se caracterizează prin dificultăți de învățare și gândire inferioară. Cauzele debilității mintale cu cauză mintală: în timpul sarcinii: boli, traumatisme, substanțe interzise, temperaturi de peste 40oC; la naștere: traumatisme, hipoxia
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ori, nu au o cauză organică mintală, ci scăderea IQ se datorește factorilor sociali (frustrare afectivă, autoritarism excesiv, atitudini de protecție excesivă). La copil starea este trecătoare, dar dacă cauzele nu încetează, copilul se poate stabiliza în categoria debilitate mintală. * Debilitate mintală, ce corespunde unui IQ cuprins între 55 și 70. Se caracterizează prin dificultăți de învățare și gândire inferioară. Cauzele debilității mintale cu cauză mintală: în timpul sarcinii: boli, traumatisme, substanțe interzise, temperaturi de peste 40oC; la naștere: traumatisme, hipoxia, asfixia cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
excesivă). La copil starea este trecătoare, dar dacă cauzele nu încetează, copilul se poate stabiliza în categoria debilitate mintală. * Debilitate mintală, ce corespunde unui IQ cuprins între 55 și 70. Se caracterizează prin dificultăți de învățare și gândire inferioară. Cauzele debilității mintale cu cauză mintală: în timpul sarcinii: boli, traumatisme, substanțe interzise, temperaturi de peste 40oC; la naștere: traumatisme, hipoxia, asfixia cu cordonul ombilical; în copilărie: meningită, encefalită, intoxicații cu plumb, îndepărtare de mamă, carențe educaționale. * Imbecilitate, ce corespunde unui IQ cuprins între
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]