421 matches
-
reclamant dacă pârâtul a introdus cerere reconvențională ori acțiune de divorț și, în urma probelor administrate cererea principală a fost respinsă, iar cererea reconvențională ori acțiunea de divorț a pârâtului a fost admisă. Cind divorțul este cerut pentru alienație mintală ori debilitate mintală cronică sau pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanța urmează, ca și în cazul divorțului prin acord, să constate desfacerea căsătoriei fără a mai pronunța divorțul din vina soțului pârât. În cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din urmă prevedere nu se aplică copilului care a devenit major înainte de împlinirea vârstei de 18 ani prin efectul căsătoriei (art. 7, alin. 3 Decretul 31/1954), sau în cazul persoanelor majore lipsite de discernământ ca efect al alienației sau debilității mintale. În ceea ce privește a doua condiție, copilul să aibă locuința la părinții săi, în conformitate cu disp. art. 1000, alin. 2 C. civ., părinții răspund pentru copii minori ce locuiesc cu dânșii. Ceea ce interesează este locuința minorului care, de regulă, coincide cu domiciliul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în prealabil că au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei. II.3. Interdicția minorului Codul familiei reglementează în art. 142-151, interdicția judecătorească ca o formă de ocrotire a persoanelor fizice, minore sau majore, lipsite de discernământ datorită alienației sau debilității mintale. 338 Punerea lor sub interdicție a unei persoane fizice, deci și a minorului este condiționată de existența unei stări de tulburare mintală, cu caracter general și permanent, nu accidental. Ceea ce determină instituirea interdicției nu este boala în sine, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
va afla până la majorat sub protecția părinților săi, si la împlinirea vârstei de 18 ani, el va avea un tutore care să-i reprezinte interesele. 343 Interdicția este o instituție cu rolul de a ocroti persoana care datorită alienației sau debilității mintale nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesul său. Alienația sau debilitatea mintală trebuie dovedite cu un act medical, în care scop, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție a statuat în sensul că "în cauzele de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
el va avea un tutore care să-i reprezinte interesele. 343 Interdicția este o instituție cu rolul de a ocroti persoana care datorită alienației sau debilității mintale nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesul său. Alienația sau debilitatea mintală trebuie dovedite cu un act medical, în care scop, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție a statuat în sensul că "în cauzele de acest gen, este obligatoriu a se solicita părerea unei comisii de medici specialiști de la clinica
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cauzele de acest gen, este obligatoriu a se solicita părerea unei comisii de medici specialiști de la clinica de psihiatrie care urmează a se pronunța cu privire la faptul dacă persoana a cărei punere sub interdicție suferă de alienație mintală sau de debilitate mintală și dacă, din cauza bolii, nu are capacitatea de a se îngriji de interesele sale. sau de a-și administra bunurile". 344 Întrebări și teste a) Întrebări: 1. Care sunt formele și mijloacele prin care statul protejează copiii? 2. Ocrotirea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului c) administra bunurile minorului și de a-l reprezenta în actele civile 6. Interdicția minorului este dispusă pentru cel care: a) nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale b) din cauza alienației mintale c) persoana afectată de debilitate mintală 7. Curatela este instituită de autoritatea tutelară dacă: a) din cauza bătrâneții sau bolii, persoana, deși capabilă, nu poate, personal să-și administreze bunurile sau să-ți apere interesele b) din cauza bolii sau din alte motive o persoana, deși capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interdicție a unuia sau a ambilor părinți ai unui minor, dacă cel sau cei în cauză nu au discernământ pentru a îngriji de interesele lor și implicit n-ar putea îndeplini nici obligațiile față de copiii lor minori, din cauza alienației ori debilității mintale. Instanța poate pune sub interdicție un minor, atunci când acesta suferă de alienare mintală. Hotărârea de punere sub interdicție a minorilor se dă de către instanța de judecată. Există însă unele măsuri luate de instanța de judecată care au un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sex 39 b. Vârsta legală la căsătorie (matrimonială) 39 c. Comunicarea reciprocă a stării de sănătate 40 d. Consimțământul la căsătorie 40 I.3. Impedimente la căsătorie 41 a. Bigamia 41 b. Rudenia 42 c. Adopția 42 d. Alienația și debilitatea mintală 42 I.4. Condiții de formă la căsătorie 43 a) Faza prealabilă încheierii căsătoriei 43 b) Încheierea căsătoriei 44 I.5. Proba căsătoriei 45 Capitolul II EFECTELE CĂSĂTORIEI CU PRIVIRE LA RELAȚIILE 47 DINTRE SOȚI 47 II.1. Efectele căsătoriei asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
1997, aprobată și completată prin Legea nr.87/1998 privind regimul juridic al adopției; vezi și Ion P. Filipescu, op. cit. p.222 și urm. 99 În acest sens s-a decis că, "atunci când divorțul este cerut pentru alienație mintală sau debilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă și incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, nu s-ar putea reține în sarcina pârâtului nici o vină în legătură cu desfacerea căsătoriei. În asemenea situații, de divorț-remediu, este greșit modul de a proceda al unor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub interdicție a minorului, s-a opinat și în sensul că acesta este deja protejat prin părinți sau tutore în perioada minorității. încât nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și apoi Înghițit. 350 g de usturoi, pisat bine se amestecă cu sucul a 24 de lămâi și se lasă la macerat 24 de ore. Doza zilnică: o linguriță seara, cu o jumătate de pahar de apă caldă. Pentru combaterea debilității senile, anemiei și scăderea tonusului: 4 căței de usturoi pisați, 4 cepe proaspete de mărime obișnuită, 150 g de ovăz și 40 g de rădăcină de valeriană, se dau prin mașina de tocat, păstrând sucul. Toate se amestecă cu 700
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
distanțele de medie sunt mai importante la bărbați decât la femei (14,1 pentru o fată și 14,9 pentru un băiat 1). Ceea ce înseamnă concret că există mai mulți „Einsteini” în rândul bărbaților, dar și mai multe cazuri de debilitate profundă... Menționăm totuși că persoana cea mai inteligentă din lume ar fi o femeie jurnalistă care se numește „Marilyn Vos Savant”2 și al cărei IQ testat la vârsta de 10 ani se apropia de 230 (în realitate, psihologii o
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de incapacitate și inferioritate exprimată printr o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Se mai poate defini prin termeni ca: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie,alienare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55; d) Deficiența mintală ușoară IQ = 50/55-75; e) Intelectul
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Ei prezintă tulburări instrumentale marcante care nu pot fi recuperate la clasă, prin activitatea Învățătorului. Din nefericire mai sunt și astăzi părinți care insistă să-și Înscrie copilul În clasa I fără ca acesta să fie apt. Inteligența școlară sub limită - Debilitatea mintală Elevul din clasa a II-a care nu poate rezolva corect decât problemele școlare din programa clasei I poate fi considerat cu inteligență școlară sub limită. Debilii mintali se caracterizează prin blocarea ireversibilă a dezvoltării funcțiilor psihice. Debilul mintal
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
sunt dezvoltate sub limită, iar altele peste limita atinsă de copilul normal). Deficientul mintal este capabil numai de “operații concrete”; la el vorbim de plafonarea inteligenței, de o rigiditate a conduitei: vorbirea, tonul, privirea, mimica, comportamentul psihomotor relevă o inerție. Debilitatea mintală nu constă doar În tulburarea inteligenței, ci și a Întregii personalități Anxietatea Reacțiile de teamă generate de condiții educative neadecvate (părinți autoritari, profesori duri) se pot transforma Într-o tulburare de personalitate numită anxietate. Frica celui care nu știe
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
fundamentale (citit, scris, socotit), 64,8% prezintă lacune și insuccese grave la Învațătură și numai 14,7% dintre subiecți posedă cunoștințe și deprinderi școlare relativ normale. Tulburări de conduită apar frecvent pe fondul capacităților intelectuale slab dezvoltate (inteligența de limită, debilitate mintală). Specialistul psiholog Împreună cu Învățătorul trebuie să-l ajute pe elevul cu un comportament deviant, să-i ofere căile posibile și accesibile de ieșire din impas, să-i dezvolte capacitatea de colaborare, evitându-se “discursurile moralizatoare” și pedepsele aspre. Este
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
Hoffner. Autohémothérapie chez les malades mentaux. Noiembrie 1928, nr. 5. 102. Préda G. Hérédité et psychisme, 1934, nr. 6. 103. Préda G. Les contributions de al psychologie expérimentale à l'étude de la psychiatrie. 1934. 104. Dr. Preda. Un caz de debilitate fizică și psihică megalemanice și cu tulburări cerebeloase însoțite și de simptome de compresiune medulară, pag. 62. Dec. 1924. R 1. Racovitza G. Quatre cas d'aphasie postexanthématiques. Mai 1921, nr. 5-6. 2. Radovici A., Schachter N., Cohen E. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
are două forme: oboseala patologică acută, manifestată prin epuizare și supraîncordare; oboseala patologică cronică, manifestată prin surmenaj și supraantrenament. Epuizarea Se caracterizează prin istovire, extenuare, incapacitate de a continua efortul și se poate instala datorită prezenței unor stări predispozante ca: debilitate fizică, astenie, convalescență, tulburări glandulare etc., mai rar întâlnite la sportivi. Supraîncordarea nervoasă Se caracterizeză prin diminuarea, dincolo de limita normalului, a vitezei de mobilizare și distribuire a substanțelor energetice, consumul ̀ n efort depășind posibilitățile de asigurare a necesarului. în
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mai des tulburări ale sentimentului de sine, anxietate, idei de suicid, o depresie decât adolescenții martor fără tulburări de învățare. În ceea ce privește coeficientul de inteligență (QI) Manikam și colab. (1995) notează o corelație între acesta și frecvența depresiei în cazurile de debilitate ușoară (69 > QI > 55). Pe scările abilității sociale, adaptării sociale, psihopatologiei globale (Psychopathology Instrument for Mentally Retarded Adults: PIMRA), adolescenții care prezintă un retard mental lejer obțin rezultate care arată suferința lor și slaba lor adaptare, corelate cu scorurile scărilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
TS sau chiar mai mult..., adesea într-o manieră identică (tăierea venelor în mod repetat, ingerarea iterativă de medicamente), care prezintă în general tulburări grave de personalitate (impulsivitate majoră, depresie gravă de tip narcisiac sau de abandon, personalitate de limită, debilitate mentală etc.). Acești pacienți „folosesc” TS (tentativa de suicid) fie ca pe o modalitate relațională, pentru a face presiune asupra anturajului și a obține ceea ce doresc amenințând cu recidiva, fie ca pe un mod de a rezolva orice tensiune sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mica ființă umană constată cu durere — spune A. Adler — cât de puțin pregătită este, în comparație cu adulții, să răspundă adecvat cerințelor complexe ale mediului social. Acest sentiment al inferiorității proprii al copilului poate fi accentuat de o constituție fizică anormală (ex. debilitate accentuată, infirmități, boli congenitale etc.), de o situație economică și socială precară a familiei în care copilul trăiește, de o educație deficitară primită de copil etc. Depășirea „sentimentului de inferioritate” se realizează frecvent, se știe, prin mecanismul compensației. Dar trebuie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu acea perioadă. Dosarele de urmărire informativă În cazul Doina Cornea constituie un film al răutății și lașității umane venind din locuri șocante: de la rude și prieteni până la distinse cadre universitare și personalități ale vieții culturale. Bârfele josnice, acuzele de debilitate mentală și schizofrenie la adresa profesoarei clujene, răstălmăcirile, Înscenările, toate te fac să pleci din fața unor astfel de dosare cu Încrederea În oameni sfărâmată. Chiar și numai În calitate de cercetător, Îți trebuie multă putere și răbdare să parcurgi o astfel de pledoarie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
șansă. Doar că, spre deosebire de ceilalți din familie, Cioran constată, cu o anume dezamăgire, că el eșuează, chiar dacă vorbește de „temerile cumplite legate de antecedentele mele familiale: pe linie paternă, un bunic bețiv ai cărui urmași au suferit de o crasă debilitate; în partea mamei, și ea și cele șase surori ale ei au murit de arterioscleroză (sic!). Cu tensiunea 25, sora mea fuma 100 de țigări pe zi: sinucidere curată, sau aproape. Fiul ei s-a sinucis de altfel de-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nostalgia sihăstriei și a pustiului. Ba chiar a peșterii: „Vechea mea obsesie: s-o rup cu toată lumea, să mă retrag într-o peșteră... Ah! Dacă nu m-aș teme de frig, știu c-aș avea curajul să las totul baltă... Debilitatea mă face laș și mă silește la toate compromisurile” (I, 223). De reținut motivul neputinței acesteia, generate de metafizica propriului corp. Întrebarea e, însă, alta: cum va putea demonul să locuiască într-o sihăstrie? Apoi, este Cioran un demon veritabil
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]