449 matches
-
Acelui profit îi erau asociate alte notabile foloase, mai întâi, pentru locuitorii moșiilor mănăstirești care ar fi găsit zilnic un bogat câștig la fabrică și, apoi, pentru mănăstire, ale cărei produse cerealiere și animaliere și-ar fi aflat un bun debușeu printre coloniști. Este însă puțin probabil ca administrației mănăstirilor în cauză să-i fi parvenit textul proiectului de contract, după cum la fel de improbabilă este și cunoașterea de către destinatar a cuprinsului memoriului însoțitor, de vreme ce nici un alt document din epocă, oficial sau neoficial
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care a contribuit fundamental la configurarea categoriei economice de întreprinzător, Joseph Schumpeter. El a insistat asupra rolului de inovator al întreprinzătorului, ce decurge din introducerea unor noi metode tehnice și organizaționale, promovarea unor noi produse pentru piață, cucerirea unor noi debușee sau surse de materii prime etc. La începuturile capitalismului, ca și astăzi în cazul firmelor mici, întreprinzătorul individual conduce întreprinderea, fiind proprietarul întregului capital sau al unei bune părți a acestuia. Pe măsură ce firmele s-au mărit, capitalurile au crescut, proprietatea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fapt împrumuturi publice pe termen lung. 15.5.3. Determinantele deciziei de a investi Pentru a lua o decizie optimă în privința unei investiții, trebuie analizate și apreciate evoluțiile următorilor parametri: a) nivelul anticipat al cererii. Întreprinderile investesc dacă ele anticipează debușee suficiente; b) profitabilitatea investițiilor este egală cu diferența între rata scontată a profitului și rata reală a dobînzii. Întreprinderea va investi dacă profitul pe care-l scontează este superior costului împrumutului; c) rata utilizării capacităților productive. Dacă cererea crește, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
muncii (poate că e și cel mai neștiințific criteriu, dar cu siguranță cel mai dificl de realizat). 15.8. CRIZA ECONOMICĂ În perioada preindustrială, criza economică era o criză de subproducție agricolă. În perioada industrială ea este o criză a debușeelor pentru producția globală. Astăzi, se consideră de toți mai mulți specialiști că o criză economică înseamnă o reacție de corecție declanșată de eșafodajul pieței față de excesele statului de a finanța investiții prin expansiunea banilor ieftini și prin acordarea de credite
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi să judecăm în termenii marilor etape, ai marilor mișcări economice, observabilă este deocamdată doar vremea unei rapace acumulări primitive de capital, pe orice cale și cu orice mijloace și o firavă activare a lichidităților Vestului în căutare de noi debușee. Libertatea este o armă pentru cei puternici; pentru cei slabi și lipsiți de exercițiul ei, libertatea poate deveni cel puțin la începuturile manifestării și conștientizării sale o piedică avînd un efect de bumerang. Liberalismul economic, piața definită ca regulator al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dar în 1973-1974 teorema Somenschein-Mantel-Debreu arată că, dacă toate aceste condiții sînt reunite, nimic nu garantează faptul că mecanismele de piață permit atingerea și menținerea unui echilibru general. 17.1.1. Existența unui echilibru general 17.1.1.1. Legea debușeelor a lui J.-B. Say În 1803, Jean-Baptiste Say (1767-1832) a enunțat legea debușeelor, încercînd să demonstreze imposibilitatea unui dezechilibru între cerere și oferta globală. Ea poate fi rezumată astfel: Valoarea bunurilor și serviciilor oferite se transformă într-un venit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu garantează faptul că mecanismele de piață permit atingerea și menținerea unui echilibru general. 17.1.1. Existența unui echilibru general 17.1.1.1. Legea debușeelor a lui J.-B. Say În 1803, Jean-Baptiste Say (1767-1832) a enunțat legea debușeelor, încercînd să demonstreze imposibilitatea unui dezechilibru între cerere și oferta globală. Ea poate fi rezumată astfel: Valoarea bunurilor și serviciilor oferite se transformă într-un venit care este integral cheltuit pentru cumpărarea de bunuri și servicii; în consecință, în economie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
neutilizate, o parte a venitului obținut prin vînzarea de bunuri și servicii. Întregul venit este deci bine utilizat pentru solicitarea de bunuri și servicii; cererea globală este echivalentă cu oferta globală. În consecință, toate bunurile oferite în economie au un debușeu, o supraproducție generalizată fiind de neconceput. Pot exista doar dezechilibre sectoriale, între oferta și cererea de pe o anume piață particulară, dar autorul are încredere în ajustările de prețuri pentru restabilirea rapidă a echilibrului pe diferitele piețe. Vom reveni curînd asupra
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și care face ca, progresiv, marea majoritate a națiunilor lumii să adopte principiile economiei de piață descentralizate. Unii vorbesc, în acest sens, despre "sfîrșitul istoriei" (F. Fukuyama). Concepte de bază: * echilibru relativ, dinamic, tendențial; * dezechilibru funcțional și dezechilibru structural; * legea debușeelor a lui J.-B. Say; * legea lui L. Walras; * teorema lui Arrow-Debreu; * tatonarea walrasiană; * critica keynesiană a tatonării walrasiene (teoria dezechilibrului); * teorema Somenchein-Mantel-Debreu; * ipoteza substituabilității brute; * optimul paretian; * rata marginală de substituție; * rata marginală de substituție tehnică și rata marginală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
discutat: * Care este proveniența etimologică a termenului de "echilibru"? * Cum definesc echilibrul economic N. Dobrotă și E. Malinvaud? * Economia poate atinge un echilibru absolut? * Care este diferența dintre starea de dezechilibru funcțional și cea de dezechilibru structural? * Ce susține "legea debușeelor" a lui J.-B. Say? * Ce exprimă "legea echilibrului economic general" a lui L. Walras? * În ce constă teorema lui Arrow-Debreu? * Care sînt condițiile indicate de Arrow-Debreu pentru realizarea echilibrului economic? * În ce constă "tatonarea walrasiană"? * În ce constă teoria
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
posedă un avantaj absolut, generat de costurile de producție inferioare altor țări. În revanșă, țara respectivă va importa bunurile pentru care nu deține acest avantaj absolut. Această teză a specializării internaționale pe baza avantajului absolut are meritul de a indica debușee pentru produsele cu productivitate ridicată ce se confruntă cu limitele pieței interioare. Dar ea prezintă inconvenientul de a restrînge comerțul internațional doar la țările care nu au un avantaj absolut. După David Ricardo, autorul teoriei avantajelor comparative, fiecare țară își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sau Fiat (Italia) în 2000. De asemenea, a deschis fabrici de producție în Indonezia și a încheiat un parteneriat de tip joint venture cu firma sud-coreeană Daewoo 3. O firmă decide să devină multinațională din două motive: * să găsească noi debușee și să le deservească într-o formă cît mai performantă; * să reducă costurile inputurilor specifice (materii prime, forță de muncă, management, logistică și distribuție) pentru ca să devină mai competitivă pe piață. Conform lui Naomi Klein, aceste corporații pot chiar modifica dimensiunea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de transport, producînd la fața locului mai curînd decît exportînd; o reducerea costurilor de cercetare-dezvoltare, amorsînd asemenea investiții pe piețele cele mai mari posibile, cu capacitatea de absorbție cea mai ridicată; • reducerea riscurilor. Pentru aceasta, firmele vor încerca: o să controleze debușeele și resursele de aprovizionare; o să reducă riscurile financiare, căutînd toate oportunitățile de cîștig pe care le oferă piața financiară internațională; o să reducă riscurile politice, alegînd țările sigure, cu stabilitate politică, și care oferă cît mai multe facilități investitorilor străini; o să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
redresare, nici spre prăbușire totală . PÎnă la Keynes Însă, economiștii clasici recomandau statului să nu intervină prin politici economice discreționare, nici În timpul recesiunii, nici În timpul expansiunii economice, motivând că pe termen lung economia se va autoregla (este vorba despre legea debușeelor sau legea lui J. B. Say care a analizat circuitul economic, ajungînd la concluzia că În condițiile economiei de piață crizele generale de supraproducție sunt imposibile). Elementul de rezistență, În jurul căruia vor gravita mai tîrziu toate politicile dirijiste, este investiția
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de formare a profitului antreprenorial Înaintate de Shumpeter. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice keynesiste erau orientați spre analiza problemelor economice de proporție națională: venitul național, economiile, cererea agregată. Către anii 30 ai sec XX, legea debușeelor lui Say, potrivit căreea orice ofertă este automat acoperită de cerere, devine neaplicabilă În economie, deoarece În această perioadă se Înregistrează un exces de resurse: un Înalt nivel al șomajului, capacități de producție neutilizate, capital neantrenat În producție. Keynes formulează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
nu va mai fi macroeconomic ci mezoeconomic. Ca urmare a Îndelungatei Închideri a economiilor socialiste față de Întreprinderile occidentale, deschiderea economică și politică a oferit brusc noi oportunități investitorilor. Primele Întreprinderi străine care se instalează sunt Întreprinderi multinaționale În căutarea noilor debușee scopul cărora este de a modifica În avantajul său structura pieței. Dimensiunea pieței interne, fie În termeni absoluți, fie În raport cu mărimea și venitul populației, este un alt determinant important pentru societățile străine care caută noi debușee. Dacă piața este importantă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
multinaționale În căutarea noilor debușee scopul cărora este de a modifica În avantajul său structura pieței. Dimensiunea pieței interne, fie În termeni absoluți, fie În raport cu mărimea și venitul populației, este un alt determinant important pentru societățile străine care caută noi debușee. Dacă piața este importantă, ea poate primi (recepționa) mai multe Întreprinderi care vor fi În stare să realizeze economii de scară sau de gamă, ceea ce constituie unul din principalele motive pentru care mecanismele de integrare regională pot atrage mai multe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de capacitatea lor de a crea noi active la nivel internațional. Acesta este obiectivul pe termen mediu și lung considerat ca cel mai important de majoritatea națiunilor, care depind mult de străinătate (la nivel de ofertă și la nivel de debușee). Adoptarea atitudinii de atragere a investițiilor străine, ca soluție de restructurare economică, necesită o atitudine lucrativă, dictată de evoluția către globalizare a piețelor și de internaționalizare a producției. Această atitudine ar consta În implicarea macroorganizațională a guvernelor țărilor-receptoare, prin care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
piețelor de mărfuri și de capitaluri occidentale, livrând în schimb materii prime și dobânzile la împrumuturile de miliarde de dolari de la băncile mondiale sau locale aflate tot în metropole occidentale. Produsele finite și serviciile necompetitive ale multor țări socialiste aveau debușee asigurate, cu prețuri și dobânzi foarte scăzute, în țările cu populații la nivel tribal. Costurile cursei înarmărilor apăsau din greu lumile a doua și a treia. URSS-ul și alte republici ale defunctei federații au reușit să fabrice bombe atomice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
serie de texte, romanul decadent fiind un exponent al acestora, se prezintă adeseori ca largi tapiserii, pe care le desfășoară o écriture artiste. Arta portretului devine în aceste romane expresia unui narcisism care-și găsește în artă cel mai subtil debușeu, cea mai rafinată expresie. În oglinda artei se privesc personajele dandy, elocvente expresii ale incarnării unui mod de existență desfășurată pe principii exclusiv estetice. În alte romane, raportul literaturii cu pictura este pus în abis prin chestionarea contractului mimetic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gurile Dunării și în teritoriile de la răsărit de Carpați, concomitent cu apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XIX-lea, conform unei statistici din anul 1897, numărul acestora a crescut la 569 de comercianți. În special ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea au însemnat un adevărat proces de volatilizare a negustorimii românești, fenomenul atingând toate debușeurile comerciale. Spre exemplu, dacă în anul 1879, în Bacău existau 23 de negustori bacali români și doar unul evreu, în 1900 numărul negustorilor evrei a crescut la 36, spre deosebire de cel al românilor, care a scăzut la 6. La nivelul anului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iacob. În alcătuirea listei prezentată la Expoziția jubiliară din anul 1906, elementele statistice privind sectorul comercial local au o pondere neînsemnată. Informațiile sunt insuficiente pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra vitalității domeniului și nerelevante în ceea ce privește dezvoltarea principalelor debușeuri. Singura certitudine, ce transpare din puținul informației, este legată de slaba prezență a etnicilor români, așa cum ne relevă datele de mai jos: magazine de coloniale (17) - Isac Herman, Baltar Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri, legate, printre altele, și de așa-numitele „garanții morale”. Numeroasele unități industriale din localitate - în special fabricile de tricotaj, de postav, de basmale și casânci, precum și cea de panglici și șireturi - au constituit importante debușeuri pentru forța de muncă feminină. Acolo unde inițiativa privată a fost dublată de o solidă pregătire profesională - obținută fie în țară, fie în străinătate - băcăuancele au putut activa cu succes în cadrul propriilor afaceri. Se remarcă, în special, femeile ce au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în societatea contemporană, a cărei complexitate pare a pune în dificultate echipamentele biologice de supraviețuire ale omului. Un indicator al acestei stări de lucruri este creșterea a ceea ce Desmond Morris numește "violență fictivă": "Unii membri ai supertribului pot găsi un debușeu privindu-i pe alți oameni omorând răufăcători la televizor sau la cinema. Este semnificativ că în comunitățile puternic subordonate și reprimate, cinematografele locale difuzează filme violente într-o proporție foarte mare. De fapt, se poate argumenta că plăcerea de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]