602 matches
-
urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională. În acești ani, suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară. În ianuarie
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
cămașă și cu o mână în buzunar. Concursul a fost câștigat, în 1962, de sculptorul Boris Caragea. Statuia realizată de Constantin Baraschi ar fi devenit în final, după istoricul de artă Pavel Șușară, statuia lui I. L. Caragiale din București, prin decapitare și înlocuirea capului cu cel al marelui scriitor, informație infirmată de sculptorul Paul Vasilescu. Folclorul urban spune că bronzul necesar statuii lui Lenin provine din statuia ecvestră a Regelui Carol I, care fusese topită de comuniști în 1948. Monumentul a
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
Aurelian la Roma, în prezența senatorului Marcellus Petrus Nutenus. Există mai multe relatări concurente ale propriului destin Zenobiei. Unele versiuni sugerează că ea a murit relativ la scurt timp după sosirea ei la Roma, fie prin boală, refuzând să mănânce sau decapitarea. Altă sursă, însă, se referă faptul că Aurelian, impresionat de frumusetea și demnitatea ei și dintr-o dorință de clemență, a eliberat-o și i-a acordat o vilă elegantă în Tibur (Tivoli modern, Italia). Se presupune că a trăit
Zenobia () [Corola-website/Science/328976_a_330305]
-
torturat. Gestapoul îi rupe lui Musa brațul stâng și îi stâlcește rinichii. Deși este torturat, continuă să scrie versuri despre nazism. Grupul lui Musa Ğelil și Abdulla Aliș este condamnat la moarte și pe 25 august 1944 sunt executați prin decapitare la închisoare Plötzensee de lângă Berlin. În acest răstimp, în Rusia Musa fusese declarat trădător și figura pe lista "criminalilor periculoși", așa cum se întâmpla cu toți cei care dispăreau pe front. Pe 25 aprilie 1945, în timpul luptelor din Berlin, un soldat
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
o poezie scrisă la 1485 de Guto'r Glyn în care un cavaler galez, Sir Rhys ap Thomas, l-ar fi ucis pe Richard și ar fi „jupuit capul mistrețului”. S-a crezut că aceasta era o descriere figurativă a decapitării lui Richard, dar era clar că scheletul avea capul în continuare atașat. Descrierea lui Guto ar putea fi însă o descriere literală a rănilor suferite de Richard, loviturile primite în cap retezându-i mare parte din scalp și din păr
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
din lăcuitorii țării au început a gândi cum vor lua și ei plată ca și Arburie, că nu multă vréme după acéia, într-același an, au tăiat și pe ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească a Arboreștilor s-a ruinat în decursul timpului, fiind distrusă de
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
suedeze, au fost trimise ca prizoniere în Danemarca. Christian a justificat masacrul printr-o proclamație adresată poporului suedez, afirmând că a fost o măsură necesară pentru a evita o interdicție papală, dar, atunci când și-a cerut scuze de la Papă pentru decapitarea episcopilor, a dat vina pe trupele sale pe care le-a acuzat de acte de răzbunare neautorizate. Dacă intenția ce a stat la originea execuțiilor a fost aceea de a-i supune prin frică pe antiunioniști, strategia a fost total
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
aceste negocieri și a lansat un atac devastator împotriva lui Șișman. Tărnovo a fost cucerit după un asediu greu, iar Șișman a fugit la Nicopole. După cucerirea și acestui oraș de către otomani, Șișman a fost luat prizonier și executat prin decapitare. Teritoriile țaratului de Țărnovo au fost anexate la teritoriul Imperiului Otoman, iar Strațimir, ale cărui teritorii nu au fost cotropite, a fost nevoit să-și reînnoiască jurământul de vasalitate. După ce a rezolvat prin forță rebeliunea vasalilor săi bulgari, Baiazid și-
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
de ani când s-a făcut rege și a domnit doi ani. După asasinarea lui Abner, puterea lui Isboșet a devenit tot mai mică. Într-o noapte, comandanții armatei, Rechab și Baana, l-au asasinat pe Isboșet pe când dormea, prin decapitare. Când a auzit acestea, David l-a răzbunat pe fiul lui Saul, spânzurându-i pe cei doi trădători. (II Regi 2:1 - 4:12).
Isboșet () [Corola-website/Science/311075_a_312404]
-
lui Ioan Botezătorul. Împăratul s-a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, și de ochii celor ce ședeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. Ucenicii au ridicat trupul lui Ioan și l-au pus în mormânt. Scena decapitării lui Ioan Botezătorul este descrisă în "Noul Testament" (Marcu, cap.6, 17-29), constituind tema a numeroase tablouri. Faima lui Ioan Botezătorul era așa de mare, relatează evangheliștii Matei și Marcu, încât Irod ajunge să creadă că Iisus este, de fapt, Ioan
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
avea să-l piardă.. Apoi a luat în căsătorie pe cumnata sa Irodiada (soția fratelui vitreg Philippus, mama lui Salomeea), fapt neconform religiei mozaice, pentru care a fost aspru criticat public de către Ioan Botezătorul. L-a arestat și ucis prin decapitare pe Ioan Botezătorul în cetatea Machaerus din Pereia (fosta provincie Pereia se află astăzi în Iordania), pe malul estic al Mării Moarte. În timpul procesului lui Isus, nu și-a asumat responsabilitatea judecării lui Iisus la Ierusalim (unde se găsea cu
Irod Antipa () [Corola-website/Science/307529_a_308858]
-
vremurile furtunoase ale revoluției, David se angajează fără ezitare atât ca artist, cât și ca om în activitatea politică. În anul 1792, David este numit deputat al Convenției Naționale și aderă la tabăra lui Robespierre. În 1793, se pronunță pentru decapitarea regelui. În urma unor conflicte cu Academia, David-revoluționarul se hotărăște să dizolve această instituție. Își atinge scopul - în anul 1793 Academia își încetează existența. Se ocupă, de asemenea, de înființarea acelei instituții la care visase și Diderot -Muzeul Național, reprezentând embrionul
Jacques-Louis David () [Corola-website/Science/300176_a_301505]
-
ultima execuție prin tragere pe roată din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, după acest eveniment pedeapsa fiind abolită din codul penal austriac. Pentru rebeliune, motiv pentru care au fost acuzați Horea și Cloșca, codul penal austriac prevedea pedeapsă maximă decapitarea cu sabia, nu tragerea pe roată. S-a vrut însă să se înspăimânte cât mai mult iobagii români, astfel încât s-a apelat la această condamnare extrem de dură, rezervată în mod normal doar tâlharilor și ucigașilor. Primul a fost executat Cloșca
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
se închină regelui Asiriei. După ce Regatul Israel a renunțat la statutul de vasalitate și s-a aliat cu Egiptul, asirienii s-au răzbunat brutal, nimicind regatul în mai puțin de o decadă. Procedeele de pedepsire erau foarte brutale, constând în decapitări și jupuirea inamicilor, transmițând un avertisment pentru toate populațiile cucerite pentru a menține imperiul unit. Curând, au supus și Regatul Iuda. Însă Ezechia a pregătit o strategie de apărare și a înălțat un zid de apărare de 6 metri, fortificând
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Ghilotina (conform originalului din franceză, "Guillotine") este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte. Instrumente asemănătoare pentru execuția prin decapitare au existat anterior, așa cum au fost cele din insulele britanice, "Fecioara scoțiană" (în engleză, "Scottish Maiden", 1661) sau "Toporul din Halifax" (în engleză, [the] "Halifax Gibbe"), sau cea din Italia
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
Ghilotina (conform originalului din franceză, "Guillotine") este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte. Instrumente asemănătoare pentru execuția prin decapitare au existat anterior, așa cum au fost cele din insulele britanice, "Fecioara scoțiană" (în engleză, "Scottish Maiden", 1661) sau "Toporul din Halifax" (în engleză, [the] "Halifax Gibbe"), sau cea din Italia, "Mannaia" (în italiană, "mannaia" semnifică "satâr"). Toate aceste instrumente de
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
folosite în practică până către sfârșitul secolului al 18-lea, după care au fost abandonate. Doctorul Joseph Ignace Guillotin cere la 10 octombrie 1789 introducerea utilizării ghilotinei, pentru a pune capăt execuțiilor crude anterioare, în care călăul nu reușea adeseori decapitarea la prima încercare. În cazul ghilotinării, prin despărțirea foarte rapidă a capului de trunchi, având ca efect imediat tăierii măduvei spinării, se consideră că moartea se produce într-un timp extrem de scurt, de ordinul milisecundelor, scurtând astfel suferința condamnatului. Guillotin
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
tăierii măduvei spinării, se consideră că moartea se produce într-un timp extrem de scurt, de ordinul milisecundelor, scurtând astfel suferința condamnatului. Guillotin a fost sprijinit în cererea sa de călăul Parisului timpului respectiv, Charles Henri Sanson, care descria amănunțit dezavantajele decapitării cu sabia. Adunarea Națională franceză a însărcinat pe medicul regelui, Antoine Louis, să cerceteze situația. Ca urmare, la 17 martie 1792, acesta a prezentat Adunării o schiță a ghilotinei, care a fost aprobată imediat, la 20 martie 1792. Guillotin a
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
vampirilor variază. În Rusia și statele baltice aceștia pot fi omorâți cu o așchie de lemn. Potentații vampiri pot fi omorâți adesea în inimă, deși în Rusia și Germania locul cel mai sensibil este gură, iar în nord-estul Siberiei stomacul. Decapitarea este metodă preferată în zonele germane și slave. Cu capul îngropat între picioare, în spatele feselor sau departe de corp. Acest act a fost văzut că o modalitate de accelerare a plecării sufletului. Alte măsuri incluse: turnarea apei clocotite corp sau
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției domnitorului Vasile Lupu precum și ale fraților Toma (vornicul) și Iordache Cantacuzino, care ar apăsa asupra Lăcașului de cult din momentul uciderii acestora. Letopisețul Țării Moldovei al cronicarului Ion Neculce infirmă aceasta decapitări: Cronicarul continuă prin a spune că vodă a trimis prin armașul Hăbășescu în trei rânduri ordin să-i omoare, când să fie uciși însă venind din Țara Românească un căpitan cu scrisori de la vodă Constantin Șerban, prin care acesta solicita
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
vârful unei piramide mezoamericane pentru a fi sacrificați, în fața regelui mayaș (Rafael Velez) și a reginei (Diana Botello). Ca rezultat al unei eclipse solare și a superstițiilor ce o înconjoară, Jaguar Paw și prizonierii rămași în viață sunt cruțați de la decapitare. În schimb, se ordonă să fie duși de aici și "îndepărtați." Sunt lăsați liberi să plece dacă reușesc să nu moară în timpul unui antrenament de tras la țintă, susținut de Zero Wolf și oamenii săi. Unii dintre tribali sunt uciși
Apocalypto () [Corola-website/Science/323914_a_325243]
-
Constantin Noica scrie un incitant articol pentru o revistă clujeană, cu scopul vădit de a descongestiona filosofia culturii de prejudecata, încă dominantă, impusă prin teoria poetului-filosof din Lancrăm. „Desprinderea” pentru care pledează nu întrunește calitățile unei renegări totale, a unei decapitări, ci subliniază mai degrabă o necesară delimitare față de efortul altora de a egaliza esența spiritualității românești cu un cântec al resemnării: „Cine are în față-i tabloul modulațiilor ființei nu mai poate face sufletului românesc nedreptatea să-l înțeleagă printr-
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
care, până în 1995, s-a numit Olga Bancic. Pe zidul uneia din clădiri se afla o placă de marmură cu următorul text: "Olga Bancic" "10 mai 1912 - 10 mai 1944" "Luptătoare antifascistă din România executată de hitleriști la Stuttgart prin decapitare " Viața, lupta și moartea ei eroică însuflețește azi munca poporului român pe drumul progresului" Numele străzii a fost schimbat în Alexandru Philippide iar placa de marmură a fost smulsă de la locul ei. În anul 2009, în Franța a fost lansat
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
a fost lichidat în România cu ocazia rebeliunii legionare. Fragmentul care m-a intrigat profund este următorul: „Holocaustul își are rădăcini adânci în istoria și cultura română”! Această constatare aduce un atac frontal Istoriei României și nu scapă de această decapitare niciun om politic, niciun partid istoric, niciun moment al istoriei și nici al monarhiei. Deci, Istoria României este prezentată de Comisie în primul rând că o istorie a antisemitismului. Același tratament i se aplică însă și Culturii Românești. Nu scapă
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]
-
noua grădină a Edenului în care femeile o vor venera precum o zeiță. Refuzul vampirilor de a accepta oferta va duce la moartea acestora. Înainte ca Akasha să poată să îi distrugă, intră Mekare în scenă și o ucide prin decapitare. Mekare îi mănâncă creierul și inima și astfel salvează viața vampirilor rămași și devine noua regină a damnaților. În partea a cincea, vampirii se strâng la locul lui Armand numit ”Insula Nopții” în Florida. În final fiecare merge în altă
Regina damnaților () [Corola-website/Science/321564_a_322893]