243 matches
-
o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea legislației în realități concrete, sunt Grecia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Studii craniscopice comparative ar fi de folos, și tineretul Facultății de Medicină și-ar câștiga un merit comparând încăperea cubică a unui craniu în adevăr dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi găunoase în cari rezidă sterilitatea intelectuală și perfidia partidului roșu. Declamațiile și asigurările solemne de patriotism nu ajută nimic în cestiune, întru cât e etnologică. În privirea politică, punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai din punctul de vedere al celui care-o judecă, nu din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o gazetă austriacă să nu se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să lăsăm astea. Marotele și predilecțiunile "Nouăi prese libere" nu ne preocupă în fond decât foarte puțin și lucrul e prea serios pentru a fi tratat din punctul de vedere al unei polemice de ziar. Cine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1990 i s-a decernat la Madrid Premiul „Cervantes”. A fost căsătorit cu Mariana Vartic, iar apoi cu Marta Petreu. Nucleul generator al criticii lui V. îl constituie spectacularul. Nu e vorba însă de gustul pentru patetism și melodramă, pentru declamație și verbozitate, cu care se asociază teatrul în percepția comună. Dimpotrivă, încă de la debutul cu Spectacol interior criticul se grăbește să opereze, pornind de la Luigi Pirandello, o disjuncție esențială: „Dramă și teatru nu coincid. Am putea spune că drama e
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Régnier, va fi impresionat de stilul clasic al societarilor Comediei Franceze. După trei ani, din nou în țară, reapare pe scenă, distingându-se prin maniera sobră, de austeritate clasică, a interpretării. În urma unui concurs este numit profesor la Catedra de declamație a Conservatorului bucureștean (1873). V. a fost un adept al realismului segregat de naturalism, pe care îl repudiază, și degajat de orice emfază și retorism (Despre declamațiune), totodată un profesor cu merite deosebite, prin clasa lui perindându-se o pleiadă
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a dezrădăcinatului. Pentru cel ce era scoborâtor din pădurile Țării de Sus, peisajul natal devine obsedant: „Căutați-mă prin păduri, printre ape, / Fiindcă acolo mă limpezesc, acolo curg” (Căutați-mă). Se face simțită aici glisarea
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
IX.1891, Săveni - 5.I.1985, București), poet și prozator. Este fiul Rosei și al lui Natalian Vițianu, farmacist. Urmează școala primară în localitatea botoșăneană natală, continuă la Iași, unde este elev la Liceul Național (1902-1909) și frecventează cursurile de declamație ținute la Conservator de State Dragomir. După absolvire devine concomitent student la Facultatea de Drept și la cea de Litere și Filosofie ale Universității din București, în 1912 susținându-și examenul de licență în drept și în 1916 în filosofie
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
j. Neamț - 25.IX.1922, București), folclorist. Fiu al paharnicului Vasile Vasiliu, V. a făcut școala primară la Roman, după care în 1860 intră la Gimnaziul Central din Iași. Din 1864, când s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Declamație din același oraș, în timpul vacanțelor a început să culeagă melodii populare pe care le executa el însuși la fluier, caval sau flaut. Studiază flautul cu profesorul Gustav Wagner, concertând apoi în țară și peste hotare. În 1868 intră la Universitate
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
o muzicalitate subtilă a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și nu excursul reflexiv și simbolic, ci, naivă și limpede, cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul repugna teoreticianului: „o haină de teatru, s-o lăsăm actorilor vieții!”) găsește mai ușor drumul către muzică, precum în „cântările sfioase” ale lui Matei Elian sau
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
solemn al activismului patriotic. V. alege să instrumenteze cu predilecție cauze importante (eliberarea iobagilor de sub exploatarea grofilor unguri și a Curții de la Viena, frățietatea provinciilor românești, repusă în discuție la revoluția de la 1848 ș.a.), pe care însă le afundă în declamații, imprecații, asimilări sanctificatoare, fără a face diferență între manifestarea mândriei și naivitățile găunoase (Franklin și Beaumarchais stau de vorbă la un pahar de Bordeaux și admiră insurgența lui Horea). Lipsite de adâncime, personaje-etalon precum Horea și Avram Iancu transportă un
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și declamația latină Din catihisie, partea a II-a Din istoria naturală, regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea legislației în realități concrete, sunt Grecia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe tânărul ei locuitor pentru momentul iluminării comuniste". Paler: "a avut admiratori printre oamenii aparatului de partid de nouă generație, a căror brumă de cultură (era, n.n.) achiziționată din rubrica sportivă a lui Fănuș Neagu". Maiorescu: "analize critice precare". Philippide: "declamație searbădă, narativitate căznită și previzibilă". Nichifor Crainic: "teolog de mâna a doua, cu ambiții eseistice", "un Vlahuță mai apăsat"; "reeditarea lui a dezamăgit integral". Preda: "vremea relecturii l-a împins în zona somnolentă a istoriilor literare"; "nu cunoaște psihologia lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vreme a se dobîndi un Teatru Național. Așa s-a găsit cu cale a se forma o tovărășie sau Soțietate Filarmonică, ale căria mădulare fieștecare va contribui cîte un ce pe an spre a se întocmi o școală de literatură, declamație și muzică vocală și scopul aciștii școli să fie a pregăti tineri prin cari pe de o parte să putem avea un teatru și pe de alta să se intruducă și să se întinză în prințipat muzica vocală. Amatori s-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
locuri. D-lui va cerceta la început dispozițiile tinerilor ce vor dori a se da spre învățătura aceștii frumoase arte, și va alege un număr pînă la 12 cu care va urma învățăturile sale. D. Aristia va fi profesorul de declamație carele va începe cursul său mai întîi a deprinde pe tineri întru citirea cea curată; a păzi puntuația, a apăsa citirea după duhul perioadelor, introducînd pe cititor în înțelesul celor scrise. A doilea va păși întru citirea cea adevărată a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și haracterelor. A cincilea și în sfîrșit va ajunge, prin unirea la un loc de mai mulți tineri, în partea cea dramatică. Eliad va fi profesorul de literatură pregătitor cu teoria acelora ce d. Aristia va pune în lucrare prin declamație, și spre înlesnirea cheltuielilor casei va face lecțiile sale gratis. Lecțiile sale vor fi despre elocvență și felurile ei, despre stil și felurile lui, despre înalt, simplu sau jos, despre frumos, despre gust, despre proză și poezie, despre felurile poeziei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
doritori, cea din urmă față a Curierului rumânesc va fi hotărîtă spre publicarea lor, de unde, fără greutate a scrisului le vor avea școlarii gratis și vremea scrierii se va putea întrebuința spre alte băgări de seamă folositoare. Cursul literaturei și declamației va fi slobod de obște la orice tînăr, fără să fie supus la nici un fel de condiție (se înțelege însă la tinerii carii, sau în colegiul din Sf. Sava sau în alte școli private, vor fi urmat în vreo limbă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
încai învățăturile a cîteva clase de umaniore). Pentru lecțiile literaturei, care privesc spre cunoașterea frumuseților autorilor și ale scrisului și prin urmare spre a și le însuși cineva, este de prisos a mai vorbi, fiind cunoscute de oricine, iar pentru declamație, care din multe întîmplări a fost neîngrijită și prin urmare necunoscută, mă socotesc a face cîteva însemnări spre îndemnul tinerimei către ascultarea aceștii lecții atît de folositoare. Un bun declamator este pentru o limbă aceea ce este și un bun
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
un poet și-ar alcătui cuvintele sau poemile sale, căci vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele stîngace, dacă glasul său cel necioplit și neimitator și dacă musculația obrazului său nu se vor potrivi cu persoana ce ne arată. Aceste povățuiri și deprinderi se învață cu desăvîrșire numai prin declamație și prin urmare această învățătură este de trebuință la toată treapta de cetățean! Cîți oameni și-au aflat a lor norocire și au scăpat de multe primejdii numai prin a lor frumoasă înfățișare și rostire! Și iar la cîți bărbați
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și poet cari pe lîngă fire au adăogat și învățăturile pregătitoare și băgările de seamă și aflările a mai multor bărbați din mai multe veacuri adunate la un loc. Dacă scrierea sau cărțile unei limbi este trupul literaturei unei nații, declamația este sufletul ei; fără dînsa literatura este ca și moartă și niciodată nu va face isprava unui trup însuflețit. Poate să vază cineva forma și mărimea ei, întocmai precum vede trupul unei tinere de o frumusețe îngerească sau al unui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
frumoase, al literaturilor zic celor nouă; niciodată nu va simți puterea cea energică a elocvenții lui Demosten și Cicero, farmecul și însuflarea lui Omer și Virgilie, strămutările și rănirile lui Pindar și David, fără electricitatea cea dătătoare de viață a declamației. După ce am arătat scopul ațintător al aceștii școale și învățăturile ce se vor urma într-însa, acum se face cunoscut că cursul acestor învățături se vor începe de la 15 ale aceștia ian [ua]r: deocamdată în casele d. pitarului Dincă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și cele trebuincioase din casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor fi limba rumânească și franțozească, declamația, muzica vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu de dimineață pînă la prînz, de unde vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]