356 matches
-
dă energie corpului fizic distribuindu-i putere vitalizatoare care Îl Încarcă cu dinamism. Corpul energetic poate fi privit ca un corp de natură electromagnetică. Aflat Între realitatea fizică și cea non-fizică el transformă cele mai delicate și eterice energii non-fizice, decodifică și transmite informații corpului fizic. Dar, din păcate, vibrațiile energiilor decodificate nu sunt tot timpul pozitive, ci și negative, iar acestea vor duce la intruziuni, lipsă de armonie, blocaje (În chakre) sau defecțiuni care se vor manifesta mai devreme sau
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
timpul pozitive, ci și negative, iar acestea vor duce la intruziuni, lipsă de armonie, blocaje (În chakre) sau defecțiuni care se vor manifesta mai devreme sau mai târziu asupra părții corespunzătoare din corpul fizic, sau chiar a Întregului. Printre informațiile decodificate În câmpul energetic sunt și cele furnizate de gândurile celor din jur, mai ales atunci când sunt programate și direcționate către noi. Gândurile pozitive au, În general, un efect benefic, deoarece mențin starea de armonie În interiorul corpului energetic, pe câtă vreme gândurile negative
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca semnale) asupra sistemului nervos, cu consecința influențării acestuia. Cu astfel de dispozitive RMS, persoanelor li se pot induce halucinații vizuale/auditive. Fiecare gând, reacție, percepție auditivă ori vizuală creează un potențial neurologic În creier, iar câmpurile electromagnetice pot fi decodificate În gânduri, imagini, sunete. Stimularea 2 Jim Keith, Controlul maselor. electromagnetică externă poate, așadar, modifică lungimile de undă ale biocurenților emiși de creier, ori poate cauza crampe musculare extrem de dureroase În scop de tortură. Sistemul electronic al NSA este capabil
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
doar atât: Ion Druță a monologat (parteneri de dialog n-a avut, iar întrebările cu „ghimpi” au fost evitate), fără prea mare respect pentru limba în care a vorbit, copleșindu-ne cu amintiri, întâmplări din viață cu anumite semnificații, a decodificat învățăminte biblice. Mai important, după opinia mea, e să încerc să descifrez motivele comportamentului extaziant al conducerii de la Chișinău cu prilejul sosirii lui Druță în republică. Guvernanții noștri, fără credit la adevărații intelectuali, au încercat să profite din plin de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și mental al scriitorului. Autoportretul În jurnalul intim ia naștere asemănător felului În care Își croiește liliacul drumul În bezna compactă În care se mișcă. Sunetele emise Înspre țintele necunoscute se Întorc modulate, iar radarul ultrasensibil nu face decât să decodifice și să sistematizeze semnificațiile acestui decupaj În real. Prin urmare, acumularea de asimetrii transformă jurnalul Într-o oglindă involuntară a eului. Adică forma cea mai complexă de autocunoaștere. (De altfel, În Evul Mediu, speculum, oglinda, oglindirea, numea sistematizarea enciclopedică a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că un text e întotdeauna derivat din textele anterioare, că o operă literară e întotdeauna purtătoare imensei biblioteci din umbră? Încercând o explicație, Genette distinge două operații majore la care parodistul poate recurge și pe care cititorul trebuie să le decodifice, în funcție de relațiile care se stabilesc între hipertext și hipotextul său: transformarea și imitația. De aici, regimurile în care ele pot evolua: ludic, satiric și serios. Din datele enumerate până aici, rezultă, pe o linie de interpretare derivată din Poetica lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literare, unde este redus la calitatea de "simplu spectator al textului", aici gradul său de participare este mult mai mare. Dacă parodistul își codifică textul în funcție de propriile intenții mai mult sau mai puțin subtile -, receptorul va fi capabil să-l decodifice respectând rigorile unei lecturi serioase, recurgând la cunoștințele literare pe care le cere textul respectiv, mergând, în ultimă instanță, literalmente la recitirea hipotextului. Căci, stricto sensu, parodia nu poate fi judecată prin prisma operei deschise postulate de Umberto Eco70. Textul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de cenzură, prin care subînțelegem dorința de eliberare dintr-un regim politic opresiv, îi motivează pe parodiși, ci și interioara rezistență la un "limbaj de lemn" al literaturii, descongestionarea artistică. Găsind modalități subtile de a-l implica pe observatorul ce decodifică mesajul textului (cititorul) în procesul de generare a semnificației, parodia postmodernă activează, implicit, și împotrivirea lui la sistemul politic dominant. Scriitori precum Umberto Eco sau David Lodge aderă la parodie respingând opinia reductivă după care orice invocare a trecutului trebuie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
distorsiune, schimbare, diferență"338; de aici rezultă caracterul paradoxal al parodiei postmoderne, duplicitar pentru că unește continuitatea și schimbarea, autoritatea și transgresarea ei; • intenția distorsiunii este, de obicei, umoristică, satirică, ironică; sunt găsite modalități pentru a-l implica pe cititorul ce decodifică textul astfel încât acesta să nu se simtă plictisit, ba chiar să se amuze. Semnificația de închidere a textului e generată deci, oximoronic, tocmai de ambiguitatea și plurivalența lui. Altfel de ce ar fi simțit numeroși romancieri postmoderni nevoia să-și dubleze
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apărut, cauze posibile ale problemelor și eventuale soluții. G) Deprinderi de discurs narativ: utilizarea strategiilor de suport vizual, cum este reprezentarea prin imagini a poveștilor, pot fi folosite pentru creșterea deprinderilor de discurs narativ ale copilului. Chiar dacă copilul poate citi (decodifică) la un nivel avansat, atunci când sunt Învățate pentru prima dată deprinderile de discurs narativ (repovestirea), este bine să se folosească povești mult simplificate. Concluzie: Deși copilul cu autism a achiziționat unele deprinderi de limbaj verbal, asta nu Înseamnă Întotdeauna că
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
aceste schimbări, Serviciul Special de Informații trimitea a doua zi (28 august 1944) o notă oficială conducerii Ministerului, în care se preciza că „se definește ca un serviciu public, investit cu rol informativ general care interesează conducerea statului”. Încercând să decodificăm semnificația acestui mesaj, putem să afirmăm că SSI-ului fie nu „agrea” noua subordonare, fie că intenționa să manifeste fidelitate și promptitudine față de noua conducere a statului. Evoluția Serviciului Special de Informații, constrâns să-și schimbe frontul de luptă, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că textul este parabola unui sistem totalitar. Încă o dată, ficțiunea ține locul realității pe care o denaturează până în punctul în care ea nu mai poate fi percepută decât drept realitate. Unele întâmplări sunt atât de neverosimile încât cer să fie decodificate, altele nici măcar nu sugerează, ci sunt însăși oglinda realității: "persoana aleasă era izolată cu grijă, ca mine în acest moment, fiindu-i interzis să dezvăluie vreun detaliu. [...] Iar victima, când scăpa, se angaja să păstreze tăcerea absolută. [...] Inși care adesea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
perfect cadrul natural viața și mediul în care trăiesc specimenele ce trebuiau studiate, dispăruseră ca prin minune. Eram pus într-o situație ridicolă. Nu mă așteptam la așa ceva. Eram convins că nici cei mai perfecționați hackeri nu pot sparge sau decodifica sistemul de protecție holographic storage individualizat de mine personal. După o tăcere de câteva secunde, îl întreb pe primul elev din față, de ce sunt goale dioramele? Acesta senin, fericit și zâmbitor a răspuns: "Așa le-ați programat dumneavoastră!" "Cum eu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care îl primește îl particularizează. Un aspect al comunicării este acela în care vorbitorul preia informația de la altcineva și o transmite altora, realizînd astfel o decodificare și o recodificare a ei, în ambele activități manifestîndu-se individualitatea sa. Dacă însă vorbitorul decodifică informația și apoi o recodifică transmițînd-o, suportul lingvistic variază în mod obiectiv în raport cu cel inițial, deși nu se produce un transfer dintr-o limbă în alta, și, de aceea traducerea (în latină, traduco are semnificația de bază "a trece dincolo
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de înțelegere a ceea ce înseamnă postcomunismul în România și, în general, în Europa de Est. Mi-a reținut atenția, în mod deosebit, capitolul dedicat limbajului și metalimbajului, a comunicării în situații concrete ale relației client-furnizor de servicii (în principal client-funcționar public). Autoarea decodifică imediat un limbaj dublu, cu semnificațiile sale distincte. Acestea se mulează pe de o parte pe morala oficială, pe ceea ce ar trebui să se întâmple în societatea ideală. Pe de altă parte, ele definesc, structurează și facilitează practica vieții reale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
referință pentru viitor. Sensul acestui proces este învățarea. Diplomați, politicieni, psihologi, sociologi sunt aproape unanimi în a accepta că, în prezent, în lume există o dilemă fundamentală legată de răspunsul la semnalele de violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rolului de negociator - care include cunoștințe generale diverse și de specialitate, abilități și experiență în domeniu. Dacă încercăm o suprapunere a temelor conținute în cele două chestionare (1994-1995 și 2003-2004), se observă că s-au obținut răspunsuri care pot fi decodificate „în oglindă”, tocmai pentru a realiza o comparare în dinamica fenomenelor din munca diplomatică. La microstudiul recent (2003-2004) - lotul II - au participat 64 de subiecți, 15 bărbați și 49 de femei, cu vârste cuprinse între 23 și 50 de ani
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Între „drept” și „putere”, Între „adevăr” și „putere”, Între „memorie” și „scrisul istoric”, Între „mit” și „rațiune”16 Ieșirea din comunism și, mai exact, delegitimarea lui se fac - În condițiile În care memoria era Înăbușită sau cenzurată - prin memorie. Se decodifică așadar, În aceste condiții, un discurs al memoriei În fața prescripției istorice. Delegitimarea comunismului prin memorie este În primul rând o delegitimare a istoriei oficiale Încă impenitentă În ceea ce privește ultima jumătate de secol din istoria României. Prima etapă, 1944-1962, etapa rezistenței armate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul - stabilesc o relație particulară de comunicare, rezultată din interacțiunea specifică a elementelor componente ale acestui proces. Fig. 1 (imagine adaptată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile individuale ale ascultătorului Ascultarea este un proces complex implicând mai multe module interconectate: abilități individuale legate de capacitatea individului de a înțelege și decodifica diverse patternuri de structurare a informației, inteligența de a procesa cuvinte, atitudini pozitive (dorința și voința de a asculta, interesul față de temă și față de interlocutor), capacitatea de a păstra în memoria semantică informația și de a o procesa, capacitatea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și relaționale care se constituie în cadru predeterminant al interacțiunii). Elementele nonverbale joacă un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contextuală sunt în special culturile orientale. Fig. 15 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) În culturile cu grad scăzut de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra cuvintelor, ideilor, semnificațiilor. Semnificațiile sunt exprimate în text explicit, nonambiguu și sunt decodificate pe baza informației transmise literal. Sunt valorizate formele directe de comunicare, textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
crește gradul de înțelegere a mesajelor de către interlocutori. Un exemplu tipic în acest sens îl reprezintă folosirea jargonului profesional, adică a limbajului specific unei anumite profesii, dar nefamiliar sau străin celor din afara acesteia; • complexitatea mesajului - mesajele complexe sunt greu de decodificat și de aceea este indicată descompunerea acestora în mai multe mesaje mai simple, care facilitează perceperea înțelesului lor real; • aglomerarea mesajelor - un număr prea mare de mesaje transmise sau recepționate în același timp poate duce la confuzie și la diminuarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
astfel de ocean lingvistic devin imuni la el. Nu mai realizează impactul acestui limbaj asupra celorlalți din afara „cercului de inițiați”. Simplificând, ei au atribuit anumitor expresii („nemernicule”, „ia-o-n mână”) înțelesuri speciale pe care presupun că destinatarul le va decodifica corect. De exemplu, Tom îi trimite un e-mail unui alt bărbat din firmă. „Am nevoie de fișa aia tehnică, altfel ești un nemernic care mă va face să arăt ca un cretin în fața lui șefu’. Ne vedem la prânz”. Prietenul
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
corect. De exemplu, Tom îi trimite un e-mail unui alt bărbat din firmă. „Am nevoie de fișa aia tehnică, altfel ești un nemernic care mă va face să arăt ca un cretin în fața lui șefu’. Ne vedem la prânz”. Prietenul decodifică acest mesaj surâzător, nu încruntat. Utilizarea unui limbaj dur este interpretat ca fiind o glumă. [Grafic: <= reacție distors Transmițător=>canal=>mesaj=>receptor (codifică semnalul) (decodifică semnalul)] Teoria matematică a comunicării Însă ce se întâmplă cu cei care nu se prind
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]