444 matches
-
nu corpuri, se poate folosi algoritmul lui Euclid pentru găsirea inversului multiplicativ acolo unde el există. Algoritmul lui Euclid are și alte aplicații în codurile corectoare de erori; de exemplu, el se poate folosi ca alternativă la algoritmul Berlekamp-Massey pentru decodificarea codurilor BCH și Reed-Solomon, coduri bazate pe corpuri Galois. Algoritmul lui Euclid se poate folosi pentru a rezolva și mai multe ecuații liniare diofantice. Astfel de ecuații apar în teorema chinezească a resturilor, care descrie o metodă nouă de reprezentare
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
codului sau alfabetului Morse într-o formă asemănătoare cu cea pe care o cunoaștem azi. Pentru a putea folosi echipamentul inventat în forma sa originală, Samuel Morse a realizat un dicționar care urma să faciliteze codificarea la transmiterea mesajului, respectiv decodificarea la recepționarea acestuia. Acest dicționar a fost folosit în demonstrațiile sale publice din 1838. De asemenea în 1838, colaborând cu Morse, a dezvoltat efectiv atât partea de codificare și decodificare a mesajului cât și echipamentul practic (pe baza prototipului invenției
Alfred Vail () [Corola-website/Science/302337_a_303666]
-
dicționar care urma să faciliteze codificarea la transmiterea mesajului, respectiv decodificarea la recepționarea acestuia. Acest dicționar a fost folosit în demonstrațiile sale publice din 1838. De asemenea în 1838, colaborând cu Morse, a dezvoltat efectiv atât partea de codificare și decodificare a mesajului cât și echipamentul practic (pe baza prototipului invenției lui Morse) care realiza transmiterea. Astăzi există un număr crescând de fapte care conduc la concluzia că rolul lui Vail în realizarea efectivă a telegrafului, dar mai ales în inventarea
Alfred Vail () [Corola-website/Science/302337_a_303666]
-
cărți împreună: "Energetica subtilă a ființei umane", "Manual de radiestezie", "Paradiagnoza - Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia", "Percepții extrasenzoriale - Manual pentru dobândirea și dezvoltarea simțurilor subtile", "Influența distală, teoria și practica vindecării de la distanță", "Aura energetică, manual pentru detectarea și decodificarea aurei energetice a ființei umane". În februarie 2010, stema României de pe pupitrul de la Palatul Cotroceni, de unde se adresa președintele Traian Băsescu a fost modificată, culoarea de fond fiind schimbată cu violet. Președintele Asociației Magistraților din România (AMR), judecătoarea Mona Pivniceru
Flacăra violetă () [Corola-website/Science/318266_a_319595]
-
Iași, 2006, p. 106. În concluzie, pe lângă cele patru elemente incluse în figura de mai sus, mai trebui adăugate: o Limbajul : * Limbaj comun codificare (modificarea mesajului de către emițător într-un mod care să exprime simbolic ideea care ajunge la consumator) = decodificare (ce reprezintă interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de emițător). * Limbaj diferit codificare ≠ decodificare o Zgomotul sau bruiajul în funcție de intensitatea acestuia pot apărea distorsiuni sau chiar neînțelegerea mesajului. Canalele de difuzare a mesajului pot fi de mai multe feluri: o
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
mai sus, mai trebui adăugate: o Limbajul : * Limbaj comun codificare (modificarea mesajului de către emițător într-un mod care să exprime simbolic ideea care ajunge la consumator) = decodificare (ce reprezintă interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de emițător). * Limbaj diferit codificare ≠ decodificare o Zgomotul sau bruiajul în funcție de intensitatea acestuia pot apărea distorsiuni sau chiar neînțelegerea mesajului. Canalele de difuzare a mesajului pot fi de mai multe feluri: o Directe mențin un contact direct: * directe controlabile sunt cele al căror mesaj este impus
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
acest text încordat există o hiperluciditate a percepției ce se amplifică în actul pauper de transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și făcînd dificilă receptarea". (Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
etc., totul începând cu "dialogul global între credințe". Sunt puse în discuție în continuare măsura în care "gnoza de la Princeton" prefigurează eonul transmodern (tezele, intențiile și erorile acesteia), impostura feminismului reclamată de aceiași gnostici (cu vârful de lance în speculațiile "decodificării" operelor lui Leonardo da Vinci și în invocarea unor scrieri apocrife, cu substanță sofistică), conchizând că la temeliile transmodernității și ale transdisciplinarității stă filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu, umanitatea fiind destinată să treacă "prin trei eoni, trei paradigme, corespunzând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
gândirii elevilor, în același timp urmărindu-se și parametrii creativității: fluența, flexibilitatea, originalitatea. Aceste probe psihologice aplicate au fost grupate astfel: 1. proba pentru cunoașterea caracteristicilor gândirii și imaginației creatoare; 2. proba de originalitate; 3. probe de atenție(test de decodificare; probă de substituție sau cod); 4. probe de creativitate și imaginație (productivă, asociativă); 5. probe de inteligență și capacități intelectuale; probe de analiză de concepte și situații; proba pentru evidențierea gradului de înțelegere; proba de analogii; proba de completare prin
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
o săpară cum nu a mai fost săpată niciodată. Frații voiau să găsească comoara ascunsă în pământ. Menționez că ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) TEST DE DECODIFICARE Se dau mai jos 6 cuvinte prin cod. Fiecare număr reprezintă litera corespunzătoare alfabetului. Se notează timpul necesar decodificării și corectitudinea acesteia. În momentul în care 3 elevi au rezolvat codurile, se oprește activitatea. 4. PROBĂ PENTRU EVIDENȚIEREA GRADULUI DE
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ambele probe administrate au avut un timp dat spre rezolvare. 3. PROBA DE ATENȚIE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) TEST DE DECODIFICARE Se dau mai jos 6 cuvinte prin cod. Fiecare număr reprezintă litera corespunzătoare alfabetului. Se notează timpul necesar decodificării și corectitudinea acesteia. În momentul în care 3 elevi au rezolvat codurile, se oprește activitatea. 4. PROBĂ PENTRU EVIDENȚIEREA GRADULUI DE ÎNȚELEGERE (U. Schiopu, V. Piscoi, 1989) Stabilitatea gradului de înțelegere în exprimarea complexă. MATERIAL: Două liste de propoziții dactilografiate
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
sens, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt. Desemnează un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinație, folosind un anumit canal și un cod. Se poate spune că orice mesaj, fie verbal, fie nonverbal, devine comunicare prin decodificare. La realizarea sensului, contribuie toate cele trei subsisteme de semne: verbal, paraverbal si nonverbal, Îndeosebi ultimele două, deoarece, prin limbaj, s-a demonstrat că omul comunică cel mai puțin din ceea ce vrea să transmită cu adevărat. Cele trei componente pot
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
tulburări morfologice - privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, timp, mod, etc.; c) tulburări sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, a ordinii cuvintelor în propoziții sau fraze; d) tulburări semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; e) tulburările pragmatice - combinări discordante ale limbajului verbal cu cel non verbal. Copiii/elevii cu dificultăți de învățare (learningdizabilities) Conform definiției Comitetului Național Unit pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
60 p. multigr. (UT.FF). [111] LASCU, GHEORGHE; LAZĂR, TEREZA; STANCIU, ALINA; URICARU, LUCIA; GHIȚULESCU, EMIL (coordonator), Limba română. Manual pentru studenți străini. An pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil economic. București, EDP, 1983, 213 p. (MEI). [112] LAZĂR, DANIEL, Decodificarea textelor. Dobrogea ! Dobrogea !de Geo Bogza Tribuna 27, nr. 21, 1983, TribElcv, mai 1983, 3 [113] LĂUDAT, I. D., Valeriu C. Neștian, Metodica predării [...], Ateneu, 20, nr. 2, 1983, 4-5. [114] LĂZĂRESCU, GH., Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de construcții. Timișoara, [TUT], 1985, 128 p. multigr. (IPT. FCon. CtLM). [53] COTEANU, ION; FORĂSCU, NARCISA; BIDU-VRĂNCEANU, ANGELA, Limba română contemporană. Vocabularul. Ediție revizuită și adăugită. București, EDP, 1985, 256 p. [54] DAMIAN, NUȘA, VLASIE, FELICIA, Filmul tematic - suport în decodificarea mesajului științific, PLRS, 1985, 165-168. [55] DANGEA, VALERIA; BODOC, RODICA, Caracterul formativ al lecțiilor de discutare a compunerilor, BulIMȘ, 3-4, 1984 - 1985, 169-174 [cu bibl.]. [56] DĂNILĂ, SIMION, Valențe pedagogice ale „vetrei" lingvistice, SD, 49 — 58 [57] DARABANT, IULIANA MIHAELA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
toate ipostazele ei, generice, arta naivă apelează spontan, deci direct afectiv, la receptivitatea noastră, astfel încătușată de canoanele unor școli și curente artistice și estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nu înseamnă excluderea interpretărilor și prin intermediul celorlalte două perspective semiotice fapt care nici n-ar fi cu putință! Considerăm însă, așa cum rezultă și din mențiunile anterioare, ca pragmatică oferă, elemente suplimentare, în raport cu sin-taxa și semantica, aceste elemente stând la baza decodificării adecvate a semnificației mesajului nonverbal. Capitolul III COMPORTAMENTUL, SUPORT AL COMUNICĂRII NONVERBALE III.1.Comportament nonverbal comunicare nonverbală 1.1. Considerații terminologice Pentru a se referi la componentă nonverbală a comunicării, unii autori folosesc preponderent sau exclusiv sintagma comunicare nonverbală
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
automate, încât se înscriu în afara sirului activităților făcute conștient. Majoritatea mișcărilor, totuși, servesc mai mult ca indicatori pe baza cărora noi emitem judecați, acordăm semnificații. În comunicarea cotidiană, datorită modului în care funcționează aparatul perceptiv, atenția noastră este concentrată asupra decodificării vorbirii, gestica trecând adesea "neobservată". D.E.Broadbent 114 a ajuns la concluzia că ceea ce primim prin intermediul canalului perceptual, sau ceea ce urmărim, depinde de un numar de trăsături ale stimulilor, în măsura în care ele se referă la anumite caracteristici ale canalului în sine
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apar de regulă în cursul vorbirii nu au, de fapt, rol în comunicare. "Persoanele neinițiate cred, de obicei, ca gesturile mâinilor vorbitorului poartă în ele semnificații completând sau suplimentând cuvintele și propozițiile, în acest mod influențând destinatarul în activitatea de decodificare." Autorii au adus următoarele argumente: (a) "oamenii care au fost implicați personal în interacțiunea verbală sunt, la urma urmelor, incapabili de a-și aminti ceva despre gesturile mâinilor vorbitorului", cu alte cuvinte, destinatarul nu acordă atenție, de obicei, gesturilor mâinilor
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, mod, timp etc.; - tulburările sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, în ceea ce privește ordinea cuvintelor în propoziții și fraze (structura propoziției sau frazei); - tulburările semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; - tulburările pragmatice - combină discordant limbajul verbal cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în idei verbalizate. Codificarea și decodificarea sunt activități mintale complementare, complicate și vulnerabile în învățare. Prevenirea acestor dificultăți, frecvent întâlnite și greu de ameliorat, începe în copilărie (de la 3‑4 ani) și continuă în școală cu aportul părinților, educatorilor, învățătorilor, profesorilor. 3. Dificultățile în învățarea utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în ansamblu, precum și la caracteristicile unor mișcări specifice, cum ar fi, de exemplu, mișcările de prehensiune și manipulare implicate în acțiunile de scriere, tăiat, colorat etc.; b) nivelul de dezvoltare a percepției mișcărilor - se referă în principal la recepția și decodificarea stimulilor prin toate categoriile de analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, proprioceptiv) și la coordonarea mișcărilor; c) nivelul de dezvoltare a aptitudinilor sociale și de comunicare - se referă la caracteristicile interacțiunilor subiectului cu persoanele din jur în diferite situații, la modul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
publicitară a lui Barthes, unde el ne explică totul foarte frumos, avem niște elemente formalizatoare prin care Înțelegem mecanismul publicitar”. Dar de aici Încolo următorul pas nu se mai realizează, nu ne mai propunem să Înțelegem actul cumpărării prin simpla „decodificare” a elementelor componente. Adică Înțelegem cum se declanșează mecanismul dorinței, Însă nu mai Înțelegem ce se Întâmplă cu cumpărătorul În abisalul său comportament achizitoriu. Nu mai Înțelegem, cel puțin nu există nici o explicație Încă, cum se produce trecerea dinspre imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acuității perceptive față de componentele obiectului perceput, cât și datorită schemelor logice, interpretative ce intervin în analiza spațiului și a timpului perceput. Importante aspecte discriminative se dezvoltă la copii în legătură cu spațiul mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, antrenează o extrem de fină activitate perceptivă. Cresc distanțele pe care le percepe copilul, se produc generalizări ale direcției spațiale (dreapta, stânga, înainte, înapoi, aproape, pe lângă, deasupra, sub), se încheagă simțul topografic. Sub influența experienței școlare, crește
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
învăța multe lucruri utile dacă și-ar analiza și cunoște foarte bine elevii. Este știut faptul că, fiecare elev (receptor) are propriul său set de atitudini și experiențe de viață; acestea influențează, mai mult sau mai puțin conștient, interpretarea și decodificarea mesajului emis de către profesor. Din această cauză cunoașterea elevilor este un imperativ al reușitei profesorului. IV. Ce putem face pentru a-i încuraja pe elevi să fie mai interesați de activitate? Încă de prima dată vorbiți elevilor despre entuziasmul/ interesul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]