229 matches
-
iulie 1943, 357 29. Eliberarea și a IV-a Republică (1944-1958), 359 Întoarcerea la pace, 359 Eliberarea, 359 Către noi instituții, 360 A IV-a Republică în fața adversarilor săi, 362 Împotriva comuniștilor și a RPF, a Treia Forță, 362 Problemele decolonizării, 364 Spre finalul regimului, 366 Documente: 1. Preambulul Constituției din 27 octombrie 1946, 368 2. Cartelul cărbune-oțel, 369 30. A V-a Republică sub de Gaulle (1958-1969), 371 Primii ani, 371 Noul regim, 371 Decolonizarea, 374 O altă politică externă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a Treia Forță, 362 Problemele decolonizării, 364 Spre finalul regimului, 366 Documente: 1. Preambulul Constituției din 27 octombrie 1946, 368 2. Cartelul cărbune-oțel, 369 30. A V-a Republică sub de Gaulle (1958-1969), 371 Primii ani, 371 Noul regim, 371 Decolonizarea, 374 O altă politică externă, 375 Succes și contestare a gaullismului, 376 Referendumul și alegerile din 1962, 376 Alegeri prezidențiale și bipolarizare, 377 Criza din 1968 și plecarea generalului de Gaulle, 379 Document: Republica nouă văzută de de Gaulle, 380
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ciuda faptului că țări importante, precum Germania, trec la un nou genus - cel totalitar -, iar fascismul devine un regim imitat în numeroase rânduri, inclusiv dincolo de granițele Europei (vezi cap.2). Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și procesul de decolonizare din următorii ani au reușit aproape să dubleze numărului democrațiilor (de la 20 de țări democratice în 1940, la 36-40 în anii 1960-1970). După câțiva ani de pauză, în ultimii douăzeci de ani ai secolului XX se ajunge, gradual, la depășirea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în acest caz, este dificil de spus cărui tip de autoritarism sau de "nedemocrație" îi aparțin. În plus, după marea atenție pe care unele țări din acest spațiu geografic au primit-o în anii '60 ca urmare a proceselor de decolonizare, în deceniile următoare s-a înregistrat o scădere semnificativă a interesului savanților (care nu au aprofundat schimbările majore, inclusiv politice, experimentate de acele țări). Apoi este important să considerăm că noutatea politică cea mai importantă a secolului este dată de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
are o solidă articulare a structurilor politice locale și naționale, la nivel de partid, și nu numai. Marea parte a cazurilor atribuite acestui model se găsește pe continentul african. Aceste regimuri au fost instaurate în anii șaizeci, ca urmare a decolonizării; ideologia naționalistă și socialistă (de la "negritudine" la "umanismul african") rămâne în centrul atenției. Cel puțin trei mișcări importante de eliberare au avut succes și au instaurat regimuri similare în ex-coloniile portugheze în anii șaizeci (Angola, Mozambic și Guinea-Bissau). De asemenea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei democratizări. A doua ipostază privește încercările, de obicei eșuate, de democratizare succesivă după decolonizare. Majoritatea celorlaltor cazuri de tranziție la democrație au ca punct de plecare regimurile autoritare de diferite tipuri. Cele mai relevante două variabile conectate sunt: a) gradul în care un regim autoritar mobilizează, organizează, controlează societatea civilă și formele (manipulate) de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au avut drept consecință comprimarea spațiului și timpului (Paul Virilio vorbește despre „sfârșitul geografiei” în consonanță cu „sfârșitul istoriei”) și accelerarea tuturor proceselor în toate sferele de activitate umană cu o creștere fără precedent a productivității și a producției științifice. Decolonizarea a avut o importantă contribuție la creșterea participării statelor din „lumea a treia” la reconstrucția globalizării lumii contemporane, ca reprezentanți legitimi ai unor națiuni care și-au recăpătat independența și demnitatea națională. Din nefericire, multe din aceste state au pornit
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
a fi nu mai puțin europene. Mai mult decât atât: literatura europeană nu mai constituie unicul model nici al literaturilor fostelor imperii coloniale. în sfârșit, ideea însăși de Europa literară se modifică în mod profund 3. Dacă se recunoaște procesul decolonizării ca inevitabil și ireversibil, atunci el trebuie să înceapă în și cu Europa. Cu alte cuvinte, Europa însăși trebuie să se decolonizeze. în ce sens? Textele cu caracter, unele, de manifest, ale lui Armando Gnisci (care datează din 1988-1995) aduc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dintr-o sinteză de literatură comparată 7. Rezumăm drastic ideile esențiale ale acestor texte de bază, în scop strict introductiv, dar și ca o invitație la o dezbatere mult mai amplă, care ne privește în mod direct. De o anume decolonizare are nevoie, în treacăt fie spus, între altele, și conștiința teoretico-literară românească. Prin ce are ea cu adevărat original, atât cât are, fără exagerare, ea a încetat să mai fie doar o simplă colonie a arondismentului 6 al Parisului. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care la timpul său era viu preocupat, și în mod foarte convins, de aceleași probleme europene. Epigonii și imitatorii, les suiveurs, n au existență constructivă și viață lungă în nici o cultură. Deci, cu maximă concizie și claritate, în ce constă decolonizarea Europei literare? Nu este vorba, mai întâi, de nici un fel de deznaționalizare, de altfel imposibilă și reprobabilă. Continentul nostru este însă doar o provincie a literaturii mondiale: Europa provincia mundi, cum spune și titlul unui Festschrift german din 1992 8
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din lume nu mai este, nu mai poate pretinde a fi, buricul pământului. Un prim punct câștigat, deci. Tradusă în termenii teoriei literaturii și ai literaturii comparate, această concepție neagă existența centrului literar unic. Deci exemplar, canonic, model absolut etc. Decolonizarea înseamnă policentrism cultural și literar. Nu ar trebui să mai existe literaturi majore și minore, centre absolute și periferii obscure, pentru a traduce aproape cuvânt cu cuvânt pe Armando Gnisci. Textul nostru este, de altfel, la acest capitol, doar o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o parafrază sau dacă se preferă, pentru a relua un termen (fost) la modă un exercițiu de intertextualitate critică. Nu mai poate exista un model unic, occidental, obligator pentru toate literaturile lumii. Consecința practică este și ea de maximă importanță: decolonizarea are și sensul recunoașterii deschise a coexistenței și convergenței pacifice a diverselor culturi literare. Această colaborare (preconizată încă din perioada Goethe-Mazzini) constituie o bogăție comună, un patrimoniu colectiv la care participăm în mod selectiv, dar fără nici un fel de obstacole
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
in: aesthetics and the Literature of Ideas. Essays in Honor of A. Owen Aldridge, ed. by François Jost... (New York University of Delaware Press; London and Toronto, Associated University Press, 1990), pp. 214 224. 7. Integrare și identitate culturală. Titlul anterior: Decolonizarea Europei literare, in: Cotidianul. Supliment literar. Litere. Arte. Idei, 29 mai 1995. 1 Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimesione Europea/European Dimension, 1990). 2 Adrian Marino, La letteratura europea, oggi, in: I Quaderni
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despre exil. Matei Călinescu și Ion Vianu. Matei Călinescu Itaca, in: Viața românească, XC, 9-10, 1995, p. 108. 29 Adrian Marino, Carnete europene (Cluj, Dacia, 1976), pp. 42-46; Prezențe românești și realități europene (București, Albatros, 1978), pp. 31-43. 30 Idem, Decolonizarea Europei literare, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 19 mai 1995; în acest volum, cu titlul modificat, pp. 237-242. </endnotelist>
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
supusă convulsiilor unei crize de creștere. Mai mult ca oricând, tensiunile fisurează corpul social. Încă nu se știe, dar revolta, "revoluția" dospește... Între teamă și dorință Ca și Statele Unite, Franța este angrenată în Războiul Rece, cunoscând în plus și conflictele decolonizării, o situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță furia de a trăi și pasiunile. Așa cum sublinia Marcel Carné în 1958, referindu-se la filmul său Les Tricheurs
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să fie trimis, câteva luni mai târziu, în Africa de Nord, să-i înfrunte pe primii luptători fellagha. Conferința de la Geneva din vara anului 1954 pune capăt războiului dus de francezi în Indochina, dar nu și conflictelor provocate de Războiul Rece și decolonizare. Ba chiar dimpotrivă. Lovitura de trăsnet de la Diên-Biên-Phu, scoțând în evidență izolarea Franței și eficacitatea războiului total împotriva colonizatorului, are darul de a declanșa tulburări în Algeria. Abia ieșită din mlaștinile Indochinei, Franța se afundă în alt coșmar. O nouă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este la fel de prost văzută și de ceilalți oameni din cartier. "Alta pe care o mănâncă nu spun eu unde! [...] vorbesc cumetrele din piață, care stau cu ochii pe fetele celor plecați..". Consumați, consumați! În acești ani ai Războiului Rece și decolonizării, societatea franceză trăiește încă întoarsă către trecut. Așa cum se înverșunează să-și păstreze prestigiul de mare putere, tot așa se agață cu încăpățânare de valorile sale tradiționale: ordinea, respectarea autorității, morala creștină burgheză și virginitatea tinerelor fete. Și totuși, este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Imperiul Otoman, la un momentat dat, stăpânea doar nominal zona, pentru că adevărații stăpâni erau europenii din Vest. S-a născut și dezvoltat, treptat, un sentiment de ură la adresa acestora, care s-a manifestat deschis prin lungul și durerosul proces de decolonizare. India, Egiptul, Orientul Apropiat și Mijlociu i-au alungat pe stăpânii din Vest. Aceștia, însă, s-au întors fie cu arma în mână, fie cu dolarul sau cu noua religie a democrației și drepturilor omului. S-a mai întâmplat, însă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apoi blocada Berlinul din 1948, Europa devine teatrul principal al Războiului Rece. Declanșarea în 1950 a războiului din Coreea duce la o delimitare clară a blocurilor antagoniste. În Occident, psihoza anticomunistă duce la o "vînătoare de vrăjitoare", în timp ce mișcarea de decolonizare sprijinită de URSS și de China este percepută ca o fațetă a ofensivei comuniste. În URSS este epoca marilor epurări și a "monolitismului"33 căci Stalin este îngrijorat de pericolul contaminării de sciziunea iugoslavă. Pentru a scăpa de pericolul comunist
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
coloniștilor albi, iar în ajunul înfrîngerii sale a acordat independența majorității coloniilor sale. În concluzie, popoarele din această zonă au fost primele care și-au cerut eliberarea imediat după război. În consecință, anii Războiului Rece coincid cu primul val de decolonizare care beneficiază în anumite zone ale continentului asiatic de sprijinul pe care URSS și China, devenită comunistă în 1949, le oferă mișcărilor de eliberare națională în parte constituite de astfel de organizații comuniste. În mai puțin de zece ani, aproape
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
apărării din 1954. Reluarea procesului de unificare începe în 1954 prin semnarea tratatului care pune bazele Comunității Economice Europene și Euratomulur 36. Totuși, venirea la putere în Franța a generalului de Gaulle, consecință a crizei provocate în această țară de decolonizarea Algeriei, pare să repună în discuție procesul de unificare. Ostil oricărei idei de supranaționalitate ca și a celei de aliniere a Europei la politica Statelor Unite, el preconizează o "Europă a națiunilor "pe care se străduiește să o impună partenerilor reticenți
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în această categorie din motive diverse. Mai întîi Republica Federală Germană care are toate atuurile și pe deasupra și cel care îi este atribuit ca și Italiei de ajutorul masiv al Statelor Unite și care nu se confruntă cu problemele legate de decolonizare: un puternic consens social, o monedă puternică și atractivă pentru capitalurile străine, o rețea bancară de o mare eficacitate, și venituri fără egal în CEE datorită stăpînirii axei renane. O gestiune liberală eficace (practicată mai ales de Ludwig Ehrard) îi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
două aspecte deosebit de favorabile de care fondatorul celei de a V-a Republici va profita pentru a încerca să impună partenerilor săi occidentali propria sa concepție despre alianța și construcția europeană. Odată reglementate problemele ridicate de al doilea val al decolonizării, el va angaja Franța pe o cale care, dînd prioritate afirmării independenței sale naționale, va avea un efect deosebit asupra evoluției Europei. Între 1950 și 1960 se realizează într-un ritm rapid decolonizarea celei mai mari părți a Africii. Trei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
problemele ridicate de al doilea val al decolonizării, el va angaja Franța pe o cale care, dînd prioritate afirmării independenței sale naționale, va avea un efect deosebit asupra evoluției Europei. Între 1950 și 1960 se realizează într-un ritm rapid decolonizarea celei mai mari părți a Africii. Trei state sînt implicate în această zonă: Regatul Unit, Belgia și Franța. Primul reușește să facă un transfer progresiv al puterii către elitele indigene de pe teritoriile aflate în posesia sa. Astfel își obțin independența
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
În schimb, emanciparea Africii negre francofone este rezultatul unui demers progresiv și pacifist a cărui ultimă etapă se desfășoară în 1960 prin independența acordată de cea de a V-a Republică celor douăsprezece state situate în sudul Saharei. În 1965, decolonizarea continentului african este deci, în mare, terminată. Europa păstrează legătura cu fostele sale colonii, dar nu mai exercită asupra lor o influență directă, cu excepția celor două state din Peninsula Iberică, Spania și Portugalia, ale căror posesiuni de dincolo de mări nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]