651 matches
-
pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de obârșie „de la Focșani mai la vale”, sat din vremea lui vodă Cantemir, via etc. Accentele pillatiene sunt și ele vizibile: „La vie, Strâmbă-Lemne, bătrânul mic te-mbată / Cu verzile miresme de iod și-amărăciuni;/ În el rămâne luna ușor decolorată, / Când ziua stinge jarul cereștilor tăciuni.” Acolo, în vie, studentul de odinioară citise pe Dante și pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
poate fi întâlnită în nefropatia cu IgA; - urinile roșii-brune pot fi o expresie a hematuriei macroscopice, dar și a hemoglobinuriei sau mioglobinuriei masive; - urina spumoasă poate fi întâlnită în sindromul nefrotic; - urina tulbure, fetidă, este caracteristică infecțiilor urinare; - urina matinală decolorată sugerează un defect de concentrație (IRC, nefropatii tubulo-interstițiale, tubulopatii ereditare, diabet insipid); - prezența fragmentelor tisulare în urină indică prezența necrozei papilare. • Pacientul prezintă tulburări micționale? Polakiuria și micțiunea dureroasă sunt sugestive pentru o infecție urinară joasă sau înaltă. Disuria, incontinența
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am s-ajung” și în care, „ciudat” decolorate, au căzut toate lucrurile. Un strigăt surd e ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii și a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O., captată în arhetipul „roții întoarse a lumii”, care
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
se află mai mult de trei, patru săteni. Concurența dură a celor alte patru baruri din imediata apropiere au subțiat clientela fidelă a acesteia. În zonă se află primăria și școala principală. Adăpostite de clădiri vechi și semnalizate de steaguri decolorate, acestea amintesc sătenilor că momentul integrării în UE se apropie. Peisajul este dominat, din aproape orice punct al zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
febrei. Iarba-mâței (Nepeta cataria) Se folosesc frunzele și capetele înflorite pentru a trata flatulența și colicii. Țelina (Apium graveolens) Ceaiul de țelină calmează stomacul și este folosit ca tranchilizant și sedativ. Folosiți întotdeauna țelină proaspătă. Nu folosiți țelină moale sau decolorată, nici măcar pentru gătit. Mușețelul (Matricaria chamomila) Se folosesc florile și partea superioară a plantei. Este calmant și sedativ. Tratează durerile de cap, crampele și alte tulburări gastrointestinale. Cicoarea (Cichorium intybus) Se folosesc florile ca sedativ și tonic general. Este folosită
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
vînătorilor de balene, în care se întîlnesc indivizii cei mai bizari. Era un tinerel scund și îndesat, cu fața pistruiată, cu o claie de păr gălbui. Purta o manta lungă, de o croială cabalistică și verde ca nuca, deși cam decolorată, ale cărei mîneci largi erau suflecate deasupra încheieturilor. în ochii lui se citea un delir fanatic, adînc înrădăcinat. De îndată ce-l zări pe acest personaj, Stubb exclamă: Ă El e! El e! El e măscăriciul cu poale lungi despre care ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar nimic din înfățișarea lui nu vădea rangul deosebit pe care-l ocupa la bordul vasului. Avea o față neobișnuit de rotundă, însă gravă și era îmbrăcat într-o haină sau mai degraba o bluză de lînă albastră, dar cam decolorată și în niște pantaloni peticiți. Pînă atunci, atenția îi fusese împărțită între cavila de matisit pe care-o ținea într-o mînă și cutia cu pastile pe care-o ținea in cealaltă, deși arunca din cînd în cînd cîte o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în când, din camera unde-și înfrunta cu stoicism boala, pentru a cânta la marele pian Steinway din salon, Chandler manifestă mai degrabă îngrijorarea și mândria unui tată decât ale unui soț: Era o femeie delicată și, în ciuda părului blond decolorat și a rochiei destul de frivole, părea mult mai în vârstă decât dl Chandler. Îmbrăcată în costumul ei galben de petreceri, destul de lăbărțat, părea să fi pășit direct din una dintre scenele de bal din Marele Gatsby al lui F. Scott
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe care-l strigau cu numele de Carasin, din cauza părului roșcat, ăla nu trăsese în toată viața lui nici măcar o brazdă. Și mai era și cel care promitea fericirea, omul ăla parcă fără vârstă, fără chip, fără privire, atât de decolorați și de alunecoși îi erau ochii, călugărul ăla răspopit, care pretindea să fie numit tovarășul Krasnâi, luptătorul ăla pentru fericire nu zâmbea niciodată, folosea cuvântul „a ucide“ în fiecare frază și se arăta, în mod cu totul deosebit, lipsit de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
crezu pentru o clipă că înțelege totul, până la capăt: viața nu era decât femeia aceea sărmană cu duhul, pe care o întâlnise într-o zi în satul vecin. Femeia aceea care stătea cu picioarele desfăcute, la o răspântie, ochii aceia decolorați care te străpungeau fără să te vadă, buzele alea fericite, care spuneau că „o să înfigă trei săbii sub fiecare fereastră de la fiecare izbă“, mâinile acelea care amestecau întruna, într-o cută a rochiei, grămăjoara de cioburi de sticlă, de pietricele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
coloratură simbolistă, sugestia unui rău profund, a unei devitalizări sunt mai degrabă grefe străine pe o sensibilitate destul de comună. Un topos frecvent e așteptarea zadarnică a iubitei, prilej de reiterare a trecutului, din care nu subzistă decât „vestigii”, „relicve”, „imagini decolorate”. Ecouri din M. Eminescu, D. Anghel și G. Bacovia sunt lesne de recunoscut. Aceleași stări lirice formează substanța celorlalte două plachete, în care se apelează mai mult la valențele melodice ale cuvintelor (poeziile se intitulează Preludiu, Intermezzo, Ton minor etc.
BONTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
cot al șinelor, departe, fulgeră o rază rotită în jerbă. Era automotorul de douăsprezece care, cu geamurile în soare, făcea o curbă. Din vagon, o babă cu chip și ochi acri de aguridă privea atentă la terasament. Rochia murdară și decolorată arăta că baba plecase de acasă pe nepusă masă. Sub fruntea ei îmbrobodită, nasul cârn și fața roșie avea o expresie rea. Zărind fata, zvâcni ca și cum ar fi voit să sară din mers. Un ceas mai târziu, bătrâna îi ieși
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Dacă nu de tifos, atunci de altceva. Dar nu era treaba lui. Băgă mâna Într-o mașină de scris și scoase de sub bandă un teanc gros de bani. Cotrobăi prin sertare până când găsi, Înăuntrul diplomei lui de medic, o scrisoare decolorată, bătută la mașină: „Această scrisoare certifică faptul că doctorul Nishan Philobosian l-a tratat de diverticulită pe Mustafa Kemal Pașa În data de 3 aprilie 1919. Doctorul Philobosian este recomandat respectuos de către Kemal Pasha spre a primi stima, Încrederea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
asta, mi-am pus kiltul pe sub prosop, mi-am scos jerseul, mi-am pus și bluza și am aruncat prosopul. N-am fost dezbrăcată nici o secundă. Singurul martor al Înșelătoriei mele era mascota școlii. Pe peretele din spatele meu, un drapel decolorat proclama: „Campioanele statului la hochei pe iarbă În 1955“. Sub el, În postura ei obișnuită de indiferență, era Wolvereta B&I. Cu ochii de mărgele, cu dinții ascuțiți și botul țuguiat, stătea sprijinită de crosă, ținând piciorul drept Încrucișat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
meu devenise cu totul altul. Își lăsase părul să crească (nu chiar cât mine, dar destul). Începuse să Învețe să cânte la chitară. Pe nas avea o pereche de ochelari de bunicuță și În loc de pantaloni drepți purta acum blugi evazați decolorați. Membrii familiei mele au avut Întotdeauna o predispoziție pentru transformarea propriei persoane. În timp ce terminam primul an la Baker & Inglis și-l Începeam pe al doilea, În timp ce am trecut de la poziția de elevă scundă de clasa a șaptea la cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
amicului său Îi făcuse un permanent la ea acasă. Părul Capitolului Unsprezece, care Înainte era lins, acum arăta la spate ca o coamă de leu, În timp ce În față avea chelie. Nu mai arăta ca John Lennon. Terminase și cu evazații decolorați, și cu ochelarii de bunicuță. Acum avea niște pantaloni maro, strâmți pe șolduri. Cămașa cu revere lungi Îi licărea În lumina fluorescentă. De fapt, anii șaizeci nu s-au terminat niciodată. Mai continuă și acum - În Goa. Dar În 1975
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câte un brici, fierbinte încă, de pe tarabă, îi încercau tăișul pe buricul degetului mare și terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
teamă și respect, nu atât de groaza fantomelor care bântuie locul, nici din venerație pentru morții familiei, ci mai degrabă la gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne. Cu strângere de inimă, mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
țepeni în hainele lor scrobite, țintuiți, emoționați și ușor speriați de importanța actului la care se hotărâseră cu greu să participe, era neașteptată, amplificând insolitul și farmecul trist al fotografiei. A patra casetă conținea un carnețel învelit în hârtie albastră decolorată, pe care scria: JURNAL DE VISE. Bătrânul îl deschise la întâmplare și citi: "Visul al 37-lea Deșert. Cât văd cu ochii dune de nisip. Soarele foarte coborât îmi usucă trupul și gâtlejul. Nisipul încins îmi arde tălpile. Fug în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
câte un brici, fierbinte încă, de pe tarabă, îi încercau tăișul pe buricul degetului mare și terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
teamă și respect, nu atât de groaza fantomelor care bântuie locul, nici din venerație pentru morții familiei, ci mai degrabă la gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne. Cu strângere de inimă, mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
țepeni în hainele lor scrobite, țintuiți, emoționați și ușor speriați de importanța actului la care se hotărâseră cu greu să participe, era neașteptată, amplificând insolitul și farmecul trist al fotografiei. A patra casetă conținea un carnețel învelit în hârtie albastră decolorată, pe care scria: JURNAL DE VISE. Bătrânul îl deschise la întâmplare și citi: "Visul al 37-lea Deșert. Cât văd cu ochii dune de nisip. Soarele foarte coborât îmi usucă trupul și gâtlejul. Nisipul încins îmi arde tălpile. Fug în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Amorul? Un trunchi de arbust, ascuns, înăbușit de puzderie de crengi înflorite, pe care zboară fluturi, cântă păsări etc. Cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât podoaba sa sărăcește, cântăreți tot mai puțini, flori și frunze mai rare, mai decolorate. Spre cincizeci de ani... rămâne trunchiul gol, simplu și indelicat. Quinquagenarii cultivă cu conștiință senzualismul. (La 18 ani unii nu-și mai dau seama că frunzele înflorite sunt purtate de un trunchi. Ar jura că sunt fără suport și fără
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu ochii deschiși după stinsul lumânării din vremea adolescenței i le-am consacrat o vacanță întreagă de Paști numai ei. Adela seamănă cu mama ei cum era atunci, numai ochii sunt alții. Doamna M... are ochii căprui, acum uscați și decolorați. Niciodată nu m-a lovit ori nu m-a interesat ca astăzi asemănarea dintre ele. În primele momente figura doamnei M... mi s-a părut o imagine dezavantajoasă pentru Adela. Un memento sinistru: Adela, peste treizeci de ani... Dar după
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]