225 matches
-
canapea și Își Înmuie buzele date cu un ruj țipător În celălalt. Kitty se Îndepărtă repede, Întrebându-se cine era femeia aceea. Câteva minute mai târziu, Își făcu intrarea Într-o rochie grena din mătase naturală și dantelă, ușor uzată, decoltată și prinsă la mijloc cu o curea argintie, afișând zâmbetul fericit și seducător pe care Îl exersase În taxi. Scană mulțimea. Erau acolo vreo sută de absolvenți de Harvard și Yale, veniți pentru a strânge fonduri pentru Dan Zachary, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ca nu cumva să cedeze plăcerii de a proba la nesfârșit toate țoalele, depărtîndu-se de scop. Scoase și rochița asta și căută ceva mai sofisticat. Găsi pe un umeraș o altă rochie, de seară, neagră, cu fire de argint, foarte decoltată și terminîndu-se, sub talia înaltă, romantică, într-o spumă de volane. Materialul era ieftin, dar croitorul fusese la înălțime. Așa mergea, deși pieptul... în fine, o să vadă. Rămase cu rochia asta, care mergea și cu ciorapii, dar la care îi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de soiul ăsta. Difuzoarele vechi emiteau un huruit continuu care la origine trebuie să fi fost niște dulci cântecele pentru copii. Cred că am fost primul care a văzut-o pe Lili. Era îmbrăcată simplu, cu o bluză albă foarte decoltată, fără mâneci, și o fustă neagră mult deasupra genunchilor. Dacă ar fi venit de la început, ar fi fost dată afară din pricina fustei, care îi dezvelea pulpele; în mână ținea un trandafir roz-pal. Mergea cu o grație care era numai a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
armonioși, gropița cefei, cei câțiva zulufi răsuciți spre spatele complet gol, totul părea ireal, pictat de un mare renascentist. Ochii ei nu erau făcuți ca să vadă, ci ca să-i împodobească fața cu apele lor ca de agat. Purta la gâtul decoltat patru șiruri de perle (firește artificiale, ca tot ce era pe ea, dar ce importanță avea pentru noi?), în fiecare boabă sidefie se răsfrângeau, în minuscule fulgerări de lumină, grădina noastră, casa și straturile de flori. Rochia, care-i venea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
înapoi la scrisori. O clipă pe care tânărul o suportă greu - cea de acum -, când, cu mâinile la spate, examinează un porțelan de pe șemineu : o păstoriță visătoare, cu mâna la tâmpla căpșorului blond, îngrijit frizat, îmbrăcată într-o rochie adânc decoltată, cu obligatoriul câine și obligatoria stâncă la piciorușele ei încălțate în pantofiorii Louis-Quinze, și un păstoraș care, cu un grațios pas, înaintează spre ea, ducând un coșuleț de flori în mână. Un foșnet strident - Profesorul face ghem hârtia pe care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
al unui așa-numit Dostoiewski, pe care de curând l-a citit într-o proastă traducere germană). Un Alioșa Karamazov, dotat însă cu un binevenit simț practic, căruia ajunge să-i vezi obrajii lați și copilărești, îmbujorați la orice aluzie decoltată, ca să simți pe loc față de el încredere și simpatie. — Sigur, a trecut atâta vreme, încât pare curios să te mai interesezi de așa ceva ! Dar în regiment a fost o anume alertă, s-a crezut că atunci vom intra în război
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
iar eu mă uit la ea preț de cîteva clipe, neștiind ce să zic. Nu e vorba că nu mi-ar plăcea lucrurile croșetate... OK. Ba ăsta e adevărul, nu Îmi plac deloc lucrurile croșetate. Și mai ales bluzele roz decoltate, cu găuri mari. I se vede pur și simplu sutienul. — E... super, reușesc să articulez În cele din urmă. E nemaipomenită ! — Nu-i așa ? Îmi zîmbește fericită. Și am făcut-o atît de repede ! O să-mi fac și fustă asortată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
explicat de unde a răsărit rock-end-rollista asta care stă de vorbă cu Juan Lucas“. - „E o prietenă a copiilor, Beba, o prietenă a copiilor“, Începu ea să explice, avînd grijă să n-o tragă curentul, fiindcă avea o rochie cu spatele decoltat și era foarte plăpîndă și gîndindu-se că de fapt nu știa prea bine de unde răsărise: „Copiii ăștia, dragă, În ziua de azi nu mai poți să-i strunești de loc“. Suferea pentru că Beba era În stare să-i pună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încet, Înainta prin mijlocul vestibulului și trecea pe lîngă o mulțime de uși și ferestre uriașe, mai mult ca sigur că nu erau case, dar atunci văzu un pat și o femeie cu pielea foarte albă Îmbrăcată cu o rochie decoltată care trase perdeaua cu o expresie sfidătoare: ce te uiți, puștiule?, desigur că voia să se dezbrace. Julius Înainta repede, se Împiedică de o treaptă, străbătu o porțiune Întunecoasă, apoi Încă un patio și Încă un rînd de ferestre, Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mic și mai urât decât se aștepta. Nu era nimic în comparație cu K-bar. Nu avea idee dacă i se va ivi ocazia să îl cunoască pe Marcus Valentine, dar, totuși, purta ținuta ei de sunt-o-fostă-obișnuită-și-nu-suntdeloc-o-târfă-care-conduce-o-revistă. Blugi cu ștrasuri, pantofi sport, tricou decoltat. Deși machiajul ei era abundent, era subtil spre invizibil. Părea tânără, drăguță și abordabilă, de parcă aruncase pe ea câteva haine pe care le purta tot timpul și nu ca și cum petrecuse o oră zgâindu-se în oglinda ei (de pin), calculând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să mă Însor cu o slăbănoagă! Se arătase apoi preocupat de lecturile mele. După trup, spiritul! Pe cît de ușor mă putuse destabiliza cu poza lui cu femeia goală pe care o flutura ca pe o muletă În fața taurului - corsajul decoltat al Yvonnei de Carlo pe afișul de la Vulturul deșertului mă găsise deja lipsit de apărare -, pe atît de repede avea să Înțeleagă, dacă ne apucam să vorbim de cărți, că În acest domeniu nu eram chiar un neavenit. Grăsanul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
abrupt al apei, o tânără pescuiește cu un băț de trestie, peștișorii mici, aurii. Pe cap poartă o frumoasă pălărie de paie, iar ochii îi sunt protejați de ochelarii mari de soare. Pantaloni pescărești de un bleu-ciel, picioare goale, maieu decoltat lasă să-i expună soarelui brațele marmoreene, picioarele lungi și subțiri. Undita atârnă ușor în apă, iar pluta salța zglobie în unduirea valurilor. Pe jos, lângă picioarele-i desculțe, se află un coș de nuiele, niște sandale-sport si cateva reviste
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
îi suflă, din spate, Metodiu. — De la guri ale Dunării, cer permisiunea unei întrevederi - spuse Piotr. în același timp eu cer permisiunea unei retrageri. — Cu mare plăcere! - sări sprintenă de pe sofa doamna Potoțki. Era îmbrăcată într-un capot vișiniu de casă, decoltat, ce-i punea în valoare biblioteca de nuc maroniu, înțesată de volume legate în piei. Primul care păși în salon fu Metodiu. Aruncă o privire blândă, dar scurtă doamnei și zise în polonă: — Obișnuit nu sunt a intra în încăperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ziua aceea, mergând cu tramvaiul spre muncă, am primit un telefon de la șeful meu. Atât. Trei propoziții banale care mi-au schimbat viața. La propriu. Eram îmbrăcată total necorespunzător, dar la vremea aceea nu știam. Purtam o bluză roz, destul de decoltată, fustă albă ca laptele și niște pantofi cu toc simpatici. Pantofi cu toc în ziua în care aveam să dau primul meu direct de pe un teren de fotbal. (Da, pentru voi, cele puține care veți da direct de pe terenurile de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
ești îmbrăcat neglijent. 9. Renunță la decolteurile adânci. Chiar dacă te avantajează la un nivel personal, decolteurile prea adânci nu îți folosesc în încercarea de a transmite un mesaj ce sugerează profesionalism și credibilitate. Dacă nu poți renunța la bluzele foarte decoltate, se recomandă să folosești o eșarfă sau o vestă/bluză pentru a acoperi decolteul în momentul transmisiunii în direct. 10. Evită hainele albe, mai ales cele de un alb strălucitor. În termenii jargonului profesional, spunem că albul arde imaginea. Sub
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
pe care am cumpărat-o înainte să apuc eu. Amy își face de lucru cu revista, frunzărind-o și comentând la adresa tuturor celebrităților. Ia uite în ce hal e femeia asta. Îmi arată o cântăreață celebră îmbrăcată într-o rochie decoltată și sclipitoare. Dacă aș avea o siluetă ca a ei, mi-aș ține-o bine acoperită, spune ea. Mă uit la farfuria ei cu paste, pe care deja a dat-o deoparte. —Nu-ți termini mâncarea? întreb. Nu, sunt sătulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
efemer ca puful de la plopi care plutea în aer. Pe urmă am plecat de la plajă. Am fost la cofetărie, am luat un pepsi, am văzut un minicar extrem de aglomerat. Mi-a atras atenția o femeie, avea o bluză atât de decoltată încât abia dacă i se acopereau sfârcurile, sânii mari i se clătinau într-o parte și-n alta, zdruncinați de mașină. M-am gândit că, de fapt, între mine și ea nu exista nici o deosebire, ba ea părea a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de mărunte sunt aceste favoruri: o mare victorie este, deja, dacă școlărița acceptă să-și scoată uniforma nu, nu de față cu el, ci alături, după ușă, pentru a se întoarce îmbrăcată într-un costum de baie, ce-i drept, decoltat, pe care i l-a dăruit seducătorul. Ea se uită tot timpul în jos și pledează, la fiecare rugăminte a lui, de a-și lăsa breteaua stângă pe umăr în jos, apoi, pe cea dreaptă, de a-și strânge mâinile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Să mângâi chipuri dragi cu mâinile, Precum dezmierd cuvintele și câinele. - Ce dorești mata?! Încercai să articulez în delirul agoniei. Nu mă mai durea nimic, când ochii mei văzură Moartea. Era o doamnă binișor îmbrăcată în rochie de mătase cenușie, decoltată, cu mâneci lungi și umerii bufanți. Pe craniu purta, cochet, tricornul negru, cu pompon, al Zittei. Moartea făcu doi pași spre patul din care nu mă voi ridica niciodată singur și oasele genunchilor ei scârțâiră. - Cred că ați greșit adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
deșartă, și că, după ce s-a scăpat în așternut, a zis „Adio, scumpă mamă” și a murit. Printre alte mărunțișuri se mai spune că picioarele moartei s-au umflat la „ris”; că i s-au mai rotunjit cu foarfeca pantofii decoltați, ca să poată fi încălțată, și ca să nu se creadă „dincolo” că fata umbla desculță pe lumea asta, între haimanalele înghesuite la pomană... Eu, Ferdinand Sinidis, mai am și alte slăbiciuni. Bunăoară atunci când trebuie neapărat să plâng, zic „scârț”, mă așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îi dă răspunsul. Acu’ du-te la gramofon. Jones aruncă mătura într-un separeu și puse discul Stranger in Paradise. — Atenție toată lumea că intrăm, spuse Darlene țâșnind în scenă cu papagalul pe braț. Purta o rochie portocalie de seară, foarte decoltată, și în părul strâns într-un coc înfipsese o orhidee mare artificială. Făcu stângaci câteva mișcări lascive, înaintând spre cuier, în timp ce papagalul i se legăna nesigur pe braț. Ținându-se cu o mână de partea de sus a suportului, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și decât vocea subțiratecă, o făcuse stea de variate. Antreprenorii o plăteau scump. Zadarnic defilau pe scenă câte trei, șase sau douăsprezece femei aproape goale. Când apărea Zaza, cu rochia ei perlată, aproape decentă ca o rochie de bal, dar decoltată jos, lăsând sânii afară, publicul avea un singur ochi concentrat acolo, ochiul lacom al rușinii, și nimeni nu știa cupletul cântat, nici nu băga de seamă că Zaza nu e frumoasă și că are piciorul 182 183 chiar urât. Sinului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
În cadă. Wharton era uimit și se așezase pe capacul toaletei În halat În timp ce ea, atât de rumenă de whisky, Își săpunea sânii. Sammler știa bine cum trebuie să fi arătat sânii. Puține, În fond, erau ascunse de rochiile ei decoltate. Așadar fu săpunită și clătită și dresul ud scos cu dificultate veselă și fu condusă În pat de mână. Sau conduse ea. Căci Horricker mergea În spatele ei și o săruta pe gât și umeri. Ea strigase „Oo!“ și fusese Încălecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
niște aripi, se tot ridicau. Din când În când ochii Încercau să caute ajutor. Era, pe de altă parte, enervată. Trăgea din răsputeri. Până și să se Încrunte i se părea dificil. Ceva o Împiedica. La o bluză de satin decoltată purta o fustă mini. Nu, se răzgândi Sammler, era o minifustă, o fâșie verde peste coapse. Părul vopsit În șuvițe era strâns sever la spate; pielea era plină de calități femeiești (hormonii). Pe obraji se odihneau cercei mari de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bancă. Are o calitate, mi-a spus Elena - așa mare cum îl vezi, nu există! - și Nory râse iar zgomotos. - O minune, în adevăr! râse și Mini. - Elena a făcut senzație la o premieră cu un fourreau negru perlat, foarte decoltat, cu tâmplele ei negre care sunt la modă si în urechi cu pandantivele senzaționale de smaragd ale babei Smoala. - Baba Smoala?. Ce mai e și asta? - Află că baba Smoala e însăși mama lui Drăgănescu. Cu o oală, smolea vecinie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]