8,139 matches
-
pe rănd iubiții, cum și noi am fost Se scriu iar poeme, cărțile-s deschise Visele frumoase nu sunt interzise. Verbul a iubi se conjugă rar, Unii sunt sărmani, nici nu au habar Leșul iernii pleacă, căntă ciocărlia Și-n decor reintră iarăși bucuria ! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am fost / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AM FOST de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1396709266.html [Corola-blog/BlogPost/347732_a_349061]
-
la cei trecuți de prima tinerețe, iar modul lor de analiză îl consider drept un fel de „prostituție politică” ce îi transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
cuprinde evenimentele petrecute în această cetate din partea stângă a fluviului Hermos de către Xerxe, după retragerea sa din fața Salominei, în urma luptelor navale. Piesa este gândită cinematografic, cu desfășurări pe spații ample, cu conflicte între caractere puternice, dar și de idei cu decoruri adecvate și costume ce respectă adevărul istoric. Tablouri de o mare finețe și dramatism, autorul le coagulează atât prin explicațiile regizorale, dar mai ales prin dialogurile dintre personaje, încărcate de spirit filozofic, de esență, uneori, aforistică, emanând înțelepciune și echilibru
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_xerxe_0.html [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UN DECOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Un decor de-colorat Cinci. Până la ora patru Matinalul de la teatru, Liber la închiriat Nimeni nu mai vrea să vină Să ne bată serile la
UN DECOR de ION UNTARU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_decor_ion_untaru_1363257989.html [Corola-blog/BlogPost/345255_a_346584]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UN DECOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Un decor de-colorat Cinci. Până la ora patru Matinalul de la teatru, Liber la închiriat Nimeni nu mai vrea să vină Să ne bată serile la ușă Meschinăria noastră ca o păpușă Se hrănea dintr-o funie de lumină Parcă ieri fără folos
UN DECOR de ION UNTARU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_decor_ion_untaru_1363257989.html [Corola-blog/BlogPost/345255_a_346584]
-
de lumină Parcă ieri fără folos Hăndrălăii, popândăii Mai dădeau colțul odăii Iar tu te duceai la serviciu pe jos Astăzi lumea care schimbă Echilibrul ei precar, Toate lucrurile-mi par Noaptea, că ne trag de limbă Referință Bibliografică: Un decor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN DECOR de ION UNTARU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_decor_ion_untaru_1363257989.html [Corola-blog/BlogPost/345255_a_346584]
-
un infern. Nu mai puteam nici măcar să citesc. Neavând de ales, am încercat să scriu. Am umplut un caiet cu începuturi de nuvele sau romane. Mă blocam în mod cretin după fiece primă frază deși, înainte să-ncep, acțiunea, personajele, decorul, toate se etalau în mintea mea precum în fața unui fotograf de geniu. Unul căruia, la developare, i se voala filmul. Faptul că toți în jur mă considerau un ratat era un diagnostic care mi se adeverea întru totul. După un
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
folosit-o. UMEK a ținut să arate că prima poziție în topul Beatport nu este întâmplătoare și a oferit cele mai noi producții ale tech-house-ului sloven, dar și internațional, ținându-se astfel de promisiunea făcută în urmă cu câteva săptămâni. Decorurile și aspectul unic al spațiului l-au determinat pe UMEK să se plimbe fără rețineri prin public, chiar înainte de a intra pe scenă. Energia publicului și atmosfera petrecerii Ministry of Sound au fost alimentate de miile de cadouri pe care
3500 de oameni s-au distrat la Ministry of Sound by http://www.zilesinopti.ro/articole/2555/3500-de-oameni-s-au-distrat-la-ministry-of-sound [Corola-blog/BlogPost/97234_a_98526]
-
în ținutul nostru! - Dar sunt cu voi! Și-mi șterg obrajii de înrourare sau poate că nu ar trebui că și așa inima mi se supune pustiirii. Cana de pe colacul fântânii mă așteaptă cu apă bună. În față îmi stă decorul de basm, în spate am amintirile noastre, în gând mă zbat, răcnesc și în inimă parcă mă înec. Cuvintele se opresc undeva și doar cântecul clopoțeilor roșii l-aș mai recunoaște. Din rama veche și prăfuită chipurile lor îmi zâmbesc
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
UNEORI... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi este teamă Că ce-i bun se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1462640143.html [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
o poezie dacă știi cumva vreuna. Sau nu-ți plac clipele romantice? Tu ești obișnuit doar să treci peste orice etapă pregătitoare a unei clipe de intimitate? Noi femeile dorim să trăim clipele acestea într-un mod romantic. Avem un decor nemaipomenit care să ne îmbie la romantism. De ce nu profiți de el ca să mă faci să mă simt atrasă și mental de tine, nu numai fizic? - Scuză-mă, Andrada, erai prea dulce și prea apetisantă pentru a nu te săruta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
și pasional, mă las condusă de privirile tale-n sala de bal, dar picioarele se ating în mișcări languroase, emoția curge-n fire, ca o nimfă de mătase. Muzică-i tandră iar tangoul devine emoțional, ca dansul frunzelelor într-un decor autumnal, pașii-s uneori, interludii, iar ritmu-i cam fugar, este cel mai senzual dans, nicidecum gregar. Ochii susțin mișcarea și-ntr-un ritm vertiginos, măsurăm sala, iar dansul devine spectaculos, dar sfârșim milonga printr-un ,,imn'' de tangou și,,dansul
DANSUL DANSATORILOR ( TANGOU ) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1478953303.html [Corola-blog/BlogPost/385053_a_386382]
-
luat drumul Piteștiului ieșind pe la Leul. Intrând pe autostradă motorul torcea lin, iar distanțele se înfășurau pe roți. Imaginile câmpurilor și satele care abia se vedeau în depărtare constituiau, pe fondul melodiilor trasmise de radioul de la bordul mașinii, adevărate videoclipuri. Decorul ce se derula în depărtare amintea de scenă unui teatru. Aură privea iar gândul ei rememora ultima piesă scrisă de Constantin și jucată de un teatru din provincie: O stafie tulbură speranța Personajele: Dreptaciul - un om înțelept (poet) fără mâna
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
O stafie tulbură speranța Personajele: Dreptaciul - un om înțelept (poet) fără mâna stângă. Stângaciul - al doilea om înțelept (poet) fără mâna dreaptă. Vocea căpitanului *** Scenă l. (Se deschide cortina. În mijlocul scenei se află un om fără mâna stângă într-un decor schițând interiorul unei capele ortodoxe situată pe un mic vas de croazieră. Printr-un hublou se vede oceanul nesfârșit. Dreptaciul îngenunchează, se închină cu mâna pe care o are, la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, așezată în partea dreaptă. În
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
după”. Traducerea este pentru mine ca un fel de transcriere în viziunea mea proprie a unui text care-mi place, măincită, mă„fură”. Ce m-a atras la autorii din care am tradus? La Baudelaire, m-am cufundat în acel decor de calm, lux și voluptate, unde poetul își cheamăiubita, sora de suflet; Jacques Prévert m-a incitat săurmăresc cu privirea zborul portretului de pasăre, animat cu acel „șic” franțuzesc de neegalat; cu Apollinaire m-am plimbat de atâtea ori „sous
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
În jurul meu se-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și lume, N-aș vrea să-ntorc secundă mea de zbor Materiei ce poate s-o sugrume... Referință Bibliografica: Somnul / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1485680254.html [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
unui coș, în vârf se termină cu o aureolă ce redă schermatizat axele secundare. (variantă ce aduce cu reprezentări ale motivului sacsiei), care este completat de reprezentarea schematică a strugurelui(fig.D), parcă pentru a oferi o cheie în explicarea decorului. În compozițiile decorative de pe ciupagul de la Podeni floarea de rodul pământului în diferitele ei ipostaze imaginate de persoana care a confecționat cămașa, apare asociată cu două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
sau, dintre români, cu Gellu Naum, cu Șerban Foarță, cu Virgil Mazilescu? Firește, și cu Nichita Stănescu. Și cu Tristan Tzara. Și cu Gherasim Luca... AG - Visezi frumos! Ești cufundat în magia locului impresionat în care ne aflăm. E un decor mitic aici. Simți aerul sărat, în cerul gurii? Măgândesc în urmă cu 2000 de ani la cei care scriau aici pergamente, primele cântări ale Bibliei. Și ei, ca tine, tot poezie.. - De ce ar fi vis? NT- Nu e vis, ar
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
Destinul? Rămâne nota lui ca și individ, rămâne stabilită de Sus. Nimic nu schimbă nota Do. Este Do de sus sau de jos. Nu știe nimeni, unde va trăi în nota respectivă! Viața înseamnă destin iar cei din jurul nostru, peisajele, decorul și întâmplările sunt influențate de factorii de destin! ... - Până la un punct contează mult, dar putem schimba decorul de încercăm. Prin voința fiecăruia pășim peste o graniță, chiar dacă atâtea împrejurări au dus spre acea direcție. Omul e pus într-un complex
ELEGIA I PE FIRUL GÂNDULUI CĂLĂTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Elegia_i_pe_firul_gandului_calator.html [Corola-blog/BlogPost/344269_a_345598]
-
Do de sus sau de jos. Nu știe nimeni, unde va trăi în nota respectivă! Viața înseamnă destin iar cei din jurul nostru, peisajele, decorul și întâmplările sunt influențate de factorii de destin! ... - Până la un punct contează mult, dar putem schimba decorul de încercăm. Prin voința fiecăruia pășim peste o graniță, chiar dacă atâtea împrejurări au dus spre acea direcție. Omul e pus într-un complex de împrejurări dar are libertatea deciziei. Mintea pusă în situații limită acționează surprinzător. Pas cu pas învață
ELEGIA I PE FIRUL GÂNDULUI CĂLĂTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Elegia_i_pe_firul_gandului_calator.html [Corola-blog/BlogPost/344269_a_345598]
-
ți lasă un gust de parfum ce nu poți să-l identifici. Indiferent de subiect, iubire, sclipiri de inteligență, strigătul singurătății noastre, te prinde, ca într-un dans neștiut încă din debutul cărții înregistrând liniștea, imensa liniște a scriitoarei, cu decoruri fracționate și colorate de vis. Decorațiunile ulterioare, surprind, aruncând de valma sculpturi, picturi, lucrări de artă în piatră, metal sau în marmură, inteligențe, judecăți din alte epoci universal valabile, o iubire statornică pentru eternitate, ca o admiratoare veritabilă a frumosului
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Alte_sfere_sau_despre_poezia_scrisa_de_luminita_cristina_petcu.html [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]
-
amorțit. Nu sunt o diligenta pentru nimeni, Nu mă mai întrebați de unde vin Și nici unde mă-ndrept! Eu, de asemeni, Nici nu mă-nalț, dar nici nu mă înclin. Degeaba scriu poverilor de bine, Degeaba mă ascund într-un decor, Se pare că lumina mea se ține De-un om, ținut în palmă lumilor. În geam îmi bate răsăritul rece, Pe umăr, - semnătură zilei noi, Pe linia din palmă parcă trece Lumină lumilor, din doi în doi. 8 iulie 2016
ÎN PENITENŢĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470734529.html [Corola-blog/BlogPost/365224_a_366553]
-
2016. Amurgul dintre noi e o poveste scrisă în frânturi de timp pe brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Care ard pe rugul eternității.... ... Citește mai mult Amurgul dintre noi e o povestescrisă în frânturi de timppe brațele purpurii ale reverieiși lasă clipele ostenitesă adoarmă pe umerii nemuririifără să-și ia rămas bunde la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintireîntr-un decor mirificundeva la poalele munțilorcare se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetatde jurăminte neîntinatecând soarele învață să zâmbeascăîntr-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine.E vremea amurgurilor din noiCare ard pe rugul eternității....... XXIII. MAREA, de Alexandra Mihalache
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]