235 matches
-
din cratițe, și eram împăcați cu gândul că asta trebuie să faci în ziua de „Măcinici“. Altfel cum? Tanti Cati Tanti Cati e dactilografă într-o dugheană. Colegul de serviciu e un moșulică de vreo 75 de ani. Un bătrânel decrepit cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că azi, procesele identitare se transferă din comunitate în organizație. Așa am citit și cred că e adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
poveste, lasă prostiile, Roja, fără glumă, Părințele, cît de bine ți-ai construit imaginea în zilele acelea, erai idolul tuturor, cavalerul în armură strălucitoare al virginelor, întruchiparea capitalismului pentru cei de vîrsta mea, mîngîierea pe care o așteptau toți bătrînii decrepiți. Numai idolul ei nu, acuma îmi dau seama de ce nu mă mai lua în seamă, știa ce o să se întîmple, vezi bine că aici e cheia problemei, adevărul a rămas undeva la mijloc, iar tu atîrni în gol de capătul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Este periculos să le faci mărturisiri.” În 1986, când apăruse romanul Marginea orizontului, medicul este stupefiat. „În personajul Spino nu mi-a fost greu să mă recunosc pe mine Însumi, transformat Într-un medic ratat, operând autopsii Într-un spital decrepit și vânat de o parteneră un pic frivolă, care visează Statele Unite și călătorii pe mare.” Actualul rezident al Statelor Unite se grăbește să precizeze: „Soția mea a fost totdeauna o femeie pozitivă și plină de viață; nu pot exclude ca acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
lamă. În timp ce avionul zbura peste Ohio, reuși să se adune. Privi în jos, către Universitatea Columbus, acoperită de nori, imaginându-și reperele invizibile sub cuvertura peticită. Locuri de acum o treime de secol: campusul risipit, lipsit de centru. Suburbia studențească decrepită, unde împărțise un bungalow cu Sylvie. Centrul, Scioto, sincopa temporală din German Village, Short North, cu marea sa librărie de cărți vechi, unde o dusese pe Sylvie la prima lor întâlnire. Încă-și mai amintea toată harta, mai limpede cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Încadrarea În Sistem : misteriosul Sistem care te ocrotește, În clipa În care-i aparții; dar are grijă să nu-i...aparții! (rapel - misteriosul Centru al Scrisorii pierdute, care trimite mesa jele pe sîrmă, ignorînd alegerile locale și trimite candidatul lui decrepit, neluînd În seamă opțiunea electorală a orașului de munte). Bune parantezele Sistemului : conțin idei regizoral/scenografice ( „Ics caută cu privirea, apoi străbate labirintul pînă În partea opusă, unde este ghișeul 10. CÎțiva metri pînă la el sunt scăunele care simbolizează
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vindem și-o să plecăm și noi cum pleacă băieții ăștia, și atunci o să fie bine pentru toți, iar Rafael că mie-mi spui cât de bine? 28. Bătrânelul ăla de un metru jumate, cu fața mică și cenușie, de maimuțică decrepită, Virgil Irimiciuc pe numele lui, dar căruia i se spunea maestrul Vergilius, poet la viața lui, autorul a cincisprezece plachete de versuri, era singurul cu niște zeci de ani vechime în presă, așa încât, de la el s-ar fi cuvenit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ales cu idoli primitivi, în fiecare colț era cel puțin dte unul, mare cât noi, vechi ca lumea, mumificat, ai fi spus, într-un fel de coji de praf roșu. Nu-ți puteai întoarce privirile fără să dai de faciesuri decrepite și bestiale sculptate-ntr-un lemn mâncat de carii. Nu te puteai mișca fără să fii șters pe obraz de părul lor de cânepă putredă, plin de un fel de clopoței cocliți, în prima noapte n-am dormit deloc, și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
încît nu mai pot ști din ce adâncuri de nebunie s-a închegat monstrul halucinant pe care mi-a fost dat să-l văd zvâcnind, în toată splendoarea catastrofală a formelor lui, acolo, sub boltă. Pentru că, sub cerul de aramă decrepită al cupolei, a cărei cocleală dăduse frunzulițe și flori verzi-otrăvite, întinse spre orificiul din vârf, abia cât un bănuț (deși la acea înălțime trebuie să fi avut un diametru de câțiva metri între pereții ovali și dușumeaua înnegrită, puțind înăbușitor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de insule, rețele TV, restaurante șic. Să mergi la un (megaăconcert rock e trendy, să ai un pop-star în staff-ul politic (sau în familieă o necesitate, să iei masa cu posesorul unui trecut deocheat chestie de prestigiu & PR. Eroii decrepiți își mențin alura prin operații estetice, angajează profesioniști pentru pieptănat cățelul, cheltuiesc pe fleacuri sume ce-ar scăpa de inaniție județe vasluiețe. Ce se întâmplă după 2000 arată că revolta a ajuns regulă, blugii uniformă, pletele stil, vânzările password. Rebelii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cu arma în mână sau că mareșalul cu suficient scuipat în gură să scuip călâii sau să cânt CĂSUȚA NOASTRĂ CUIBUȘOR DE NEBUNII. Nu mi-e teamă de moarte, toți plătim vama, măcar că mor în picioare, nu de boală sau decrepit, senil. Cât mai am putere o să vorbesc, scuip și o să țin o armă în mână. SCRISUL E O ARMĂ DINCOLO DE MOARTE. Nu uită, babă, sunt neam de militari, eu insumi ofițer superior în rezervă. Ăștia nu se duc că vitele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de profitori de carieră, pe care și-o revendică atât de convingător, că te apucă „râsu-plânsu”. Halucinant, nu? Mai ales că se cred în galeria marilor patrioți, salvatorii și mântuitorii națiunii, pe placul unor babe isterice și al unor bulangii decrepiți, fiind păziți de o grădină zoologică de gorile. Avem o țară frumoasă și bogată, care a stârnit invidia vecinilor și a năvălitorilor, păcat că e locuită de netrebnici care influențează negativ echilibrele naturale fără să aibă în vedere că „totul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lasă dumnealor? Culmea, nu vrea nici ea. Domnule, Marina asta trebuie să aibă parale, pe onoarea mea, asta i-a împrumutat o dată lui moș Costache două mii de franci. Unde dracului i-o fi ținînd? Cunosc o familie care ținea o decrepită de asta numai pentru că știa că are bani. Când a murit însă, n-au găsit nimic. Știi de ce? Ia să văd dacă ai fler! Felix ridică din umăr. - Avea amant, puiule, avea amant un cocoșat, cu care făcuse și doi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
oameni care aproape nu sunt mai răi. Judecați și dumneavoastră cât de plăcut am fost surprins! O, dați-mi voie să exprim acest sentiment! Am auzit și chiar credeam că în înalta societate totul nu e decât manieră, decât formă decrepită, în timp ce esența a secat; însă acum văd cu ochii mei că așa ceva este imposibil la noi; se poate oriunde, dar nu la noi. Cum să cred că acum sunteți cu toții niște iezuiți și niște impostori? Am ascultat ce a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
reportera În interviul luat acestuia. Nu am să mă refer la cancanurile savuroase, la intrigă pitica și funcțiile ei, ci la un element care se stratifica În cariera: codoșul. Sfertodoct, imund, abulic și egoist. Un asemenea ins, În spectacolul sau decrepit, mi-a stat În cale peste 250 de zile, pe când predăm la o școală generală din județul Iași limba și literatura română, În timpul studenției mele la cursurile fără frecvență, răspunde intervievatul. Și exemplifică: „nouăzeci și patru de anonime despre mine
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
strigăte incoerente agitându-și bâtele și genuncherele deasupra capetelor, ca pe culorile regimentului. Trecătorii se feresc din calea lor, recunoscând o ceată pusă pe harță. Jonathan se îndreaptă spre Turl, făcându-și loc printre cumpărătorii uluiți, împingând un bătrân și decrepit profesor de la universitate în ușa unui croitor. Bătrânul se dezechilibrează, apoi își recapătă poziția, proferând înjurături în latina vulgară, pentru ca apoi să fie spulberat de hoardele de jucători de crichet, iar servieta sa cu traduceri nevăzute și etrierele de bicicletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe care le spune toată lumea. Știu că dacă aș rămâne cu tine am termina prin a ne căsători și am trăi undeva la țară, am crește cai, am avea grădină cu trandafiri și ne-am descompune, până am ajunge doi decrepiți bătrâni, care miros a păr de câine și fac un spectacol jalnic în Consiliul parohial. — Star, dar tu ești englezoaică. Asta am crezut că-ți dorești. Am spus eu asta vreodată? — Că ești englezoaică? Dar ești! — Despre traiul la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu umilință. Îmi place ofițerul ăsta. Îmi place să mi se spună „șefule“. E un termen cu care unii bulangii de prin zonă o să trebuiască să se obișnuiască când o să fiu promovat! să-mi bag pula! Îi zic pa-pa muistului decrepit de McLaughlin, mulțumindu-i catolicului pentru ajutor și confirmându-i că da, retrospectiv, ar fi trebuit să-mi dau seama că avem de-a face cu un defect sub forma Confratelui Blades. Mă duc cu mașina Înapoi la sediu. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ăla de rahat! O SĂ CRĂPAȚI! Luăm cheia de pe polița de deasupra șemineului și deschidem ușa. Simt un val de căldură și peste tot sunt numai flăcări, rupând În bucăți totul de la podea până-n tavan de-a lungul pereților tapetați și decrepiți. Suntem prinși În capcană. Fumul jegos și compact ne umple plămânii. Singura noastră opțiune e să mergem la bucătărie și să ne cățărăm afară pe burlanul din spate. Când ajungem În aer liber, vândul ne lovește În urechi și simțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
alunecând în abis. Purta veșmintele unor vremuri simple care nu mai erau. De-a lungul anilor, paloarea îi dispăruse, iar vopselurile șterse îi colorau acum obrajii într-o trandafirie înflăcărare. Zi de zi, Destinat trecea pe la picioarele ei, tot mai decrepit, tot mai stins, cu gesturi încetinite și pasul mai lent. Ei doi se îndepărtau tot mai mult unul de altul. Moartea brutală răpește lucrurile frumoase, dar le păstrează în aceeași condiție. Aici e adevărata ei măreție. Nu ne putem împotrivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ruină, dar deja lipsită de tot ce fusese al ei mai deosebit: ea este femeia energică, mama ei? În privirile celuilalt descopea certitudinea, gândind mai departe: se află în pragul sau chiar a trecut dincolo de irevocabila linie de demarcație, în decrepit, cămașa ei fină, ca și ciorapii și hainele în general, jilave acum, doar aduc aminte de ce fuseseră și de ce fusese cea care-și pierduse aerul semeț, încăpățânat, un amestec de feminitate și duritate masculină, extraordinar de atrăgător, explicând succesul avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
reușit să adoarmă, sub efectele unui calmant puternic. În bucătărie acum, cu câte un pahar cu coniac în mână, fumând amândoi, continuând să-și spună, din priviri la început, ce începuseră cu puțin înainte, despre trecerea dincolo de irevocabila linie, în decrepit. Atunci fiica doamnei Marga Pop i-a spus lui Andrei Vlădescu că va încerca să-și interneze mama într-o clinică. „Nu vreau un spital obișnuit, ar deprima-o. Vreau un loc unde să fie bine îngrijită, să nu audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
al eșecului) a impus sinuciderea bătrâ- nului rege. Prinzând fără arme, legând și sacrificând Minotaurul, Tezeu și-a câștigat titlul de neo-basileus. Vechiul rege urmează să moară. Însuși felul sinuciderii lui Egeu probează această inter- pretare. În Grecia arhaică, bătrânii decrepiți erau aruncați în mare, de pe stânci, chiar de către fiii lor. Vezi oronimul gr. Gerontobrahos = „stânca moșnegilor” din Parnas. Reminiscențe ale unor astfel de „învestiri regale” par să fi supraviețuit și în textele folclorice românești. Invariabil, după ce răpune monstrul, eroul de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face că, astăzi, imnurile de stat a două țări de pe Mediterana sînt de origine moldovenească. Dar nu ca să ne aducă nouă noutățile muzicale din Țara Sfântă venea Maria Weisz la Satu Mare. Tatăl ei murise, iar pe maică-sa, slăbită, temătoare, decrepită, trebuia s-o interneze Într-un azil de bătrîni În care să-l ducă și pe fratele Jóska cel și o dată fata din Bagdad sărac cu duhul. Altă instituție de protecție pentru astfel de oameni În România Socialistă nu se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
decenii, cu un echipaj din care unii mureau, iar alții veneau constant din urmă, căminul de bătrâni coordonat de Caritas. Printr-o fereastră glisantă a chiliei sale, călugărul supraveghetor avea sub ochi zi și noapte sala și, în ea, moșnegii decrepiți și lipsiți de viață, apoi imediat mișcați din nou de neliniște și de accese de tuse care se perpetuau sau de ciondăneli bruște. Până când ne adânceam în somn îl auzeam vorbind prin ferestruică, blând adormitor, ca și când ar fi vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
i-a mirosit mereu a naftalină. Așa am fost noi, diferiți, după o anumită vârstă. Eu m-aș fi dus ață să-i caut prin sertare, să citesc scrisori vechi și să mă ascund cu ele în micul ei paradis decrepit, cu frunze și stârvuri în putrefacție printre răsadurile dezordonate. David, nu. Mama îl dăscălea mereu când mergeam s-o vedem pe Lea. Tata nu venea niciodată. Nu era genul lui de companie. Realitatea e că te cam strivea o vizită
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]