388 matches
-
o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate, percepția artistică probează înainte de toate o formă de limbaj care filtrează o apreciere, o interpretare și o judecată. Unul din primatele care se impune
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
politico-spirituală după care dialogul dintre mire și mireasă, dintre Solomon și frumoasa păstoriță Sulamita este legământul sacru dintre rege și patria sa. Într-o astfel de manieră trebuie citită și cartea lui Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-a face cu un program de reformă generală expus „allegoricum”. Iată doar câteva exemple sugestive. În „ziua a treia” mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eufemisme, sinonime și paronime derutante. Sensurile denotative ale unor termeni diferă de la un autor la altul; sensurile conotative ale acelorași termeni au, aproape întotdeauna, încărcături semantice extrem de subiective. Definițiile operaționale sunt rare și înțelesurile exacte ale conceptelor nu pot fi decriptate decât din contexte delimitate. Astfel încât cacophony of voices, care se „aude” în discursurile dedicate curricula moderne, ironizată de Pinar și colaboratorii săi (2001), constituie o serioasă problemă de comprehensiune a liniilor de convergență pe care fiecare model curricular le urmează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrări prezentate, mai ales datorită terminologiei folosite. Huebner propunea „reconceptualizarea” discursurilor și analizelor curriculare și dădea un exemplu concret. El examina curriculumul în termenii ideologiei democratice, ai controlului resurselor, ai puterii și ai sloganurilor. Era o hermeneutică subțire menită să decripteze și să dezvăluie numeroasele minciuni și iluzii pe care le întrețin teoriile pedagogice cu ajutorul „conceptelor științifice” furnizate mai ales de psihologia behavioristă tradițională. Astfel a luat naștere curentul reconceptualist care va domina teoria curriculumului în anii ’70 (mai ales datorită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aflăm în fața unor fantome sau abstracțiuni; dimpotrivă, ceea ce desemnează ele ne inundă viața de zi cu zi, ni se fixează obsedant în conștiință, ba chiar ne invadează și somnul cu vise devorante și coșmaruri cvasirealizabile. De aceea, neinspiratele concepte sunt decriptate de analiști prin raportare la ceea ce ele caută să contrazică: realitatea obiectivă și gândirea modernă riguroasă a veacurilor care s-au scurs de la Iluminism încoace 7. Ce a determinat această schimbare de amploare? Este o întrebare ce nu pare să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matematici, microfizică, astrofizică, biologie și chimie. În plus, cercetătorii postmoderni nu mai sunt obsedați de „determinism”, de aflarea „cauzelor” și prezicerea „efectelor”. Ei nu explorează în teritoriile exterioare, ale naturii, ci în domeniile lăuntrice ale umanului. Ei caută sensuri și decriptează semnificații. Totul seamănă cu pregătirea febrilă a unei mari simfonii umane. Există deja orchestră, marea melodie se conturează din ce în ce mai clar, dar dirijorul încă nu a sosit și mărețul spectacol al interpretării destinului nu a început. El poate începe însă din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus de spiritul omenesc pentru a se înțelege pe sine și a înțelege sensurile și a decripta tainele lumii acesteia. Hermeneutica este profund și definitoriu umană, în sensul că ea este expresia acelei „griji” (die Sorge) heideggeriene care însoțește Dasein-ul, „ființa întrebătoare”, în lumea în care se simte, în același timp, das Ganzsein („faptul de-a-fi-întreg”) și das
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
excepțional. Și merită examinate faptele banale anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu puțini, risipesc bogăția acestor banalități neconștientizându-le, lăsându-le să se risipească în vânt sau să se piardă pe râul Lethe. Exegeții s-au trudit să decripteze în fel și chip semnificațiile pățaniilor din tinerețe ale lui Ulise, pe care Homer le-a sugerat fără a le spune pe nume, lăsându-i pe cei ce îi vor fi ascultat cântarea să creadă ce vor și să tragă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acasă cel puțin două decenii. Nausicaa este, în poem, o ființă grațioasă semănând cu Beatrice; dar n-a stârnit în inima laertianului furtuni dantești, fiind o simplă „piesă de decor” în feeria destinului. Nici un exeget homeric nu i-a putut decripta semnificații formative blândei Nausicaa. Circe, vrăjitoarea cu farmece neliniștitoare, cu care Ulise este silit să împartă patul, a avut asupra lui o influență puternică - dar de scurtă durată și fără consecințe maligne, datorită intervenției prompte a zeului Hermes. Ca psychopompos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să poată fi citite și înțelese decât de către persoanele cărora le sunt adresate. Teoretic, persoanele neautorizate nu le pot citi, însă, practic, citirea unei comunicații cifrate este doar o problemă de timp - efortul și timpul necesare unei persoane neautorizate să decripteze mesajul criptat. 5.1. Concepte de bazătc "5.1. Concepte de bază" Algoritmul criptografic este o procedură pas cu pas utilizată pentru cifrarea unui text clar și descifrarea textelor cifrate. Cheia sau variabila de criptare este o informație sau o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizarea unor valori diferite la cele două capete, expeditor și destinatar sau emițător și receptor. Criptarea înlănțuită. Fiecare entitate are chei comune cu cele două noduri vecine din lanțul de transmisie. Astfel, un nod primește mesajul criptat, de la predecesor, îl decriptează, după care îl recriptează cu o altă cheie, care este comună cu nodul succesor. După aceasta, mesajul este transmis nodului succesor, unde procesul se repetă până la destinația finală. Criptografia este arta și știința ascunderii semnificației unei comunicări împotriva unor interceptări
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
secrete (simetrice)" O astfel de criptografie, după cum sugerează și numele din paranteză, apelează la o singură cheie la ambele capete ale comunicării: emițătorul și receptorul. Emițătorul sau expeditorul criptează textul clar cu ajutorul unei chei secrete, iar receptorul sau destinatarul va decripta mesajul criptat folosind aceeași cheie; firește, reușita este asigurată de secretizarea cheii. Succesul cheilor simetrice este și mai mare dacă ele se schimbă mai des. Ideal ar fi ca o cheie simetrică să fie folosită o singură dată. Un sistem
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dispoziția oricărei persoane care dorește să transmită un mesaj criptat. Cheia privată este utilizată pentru decriptarea mesajului, iar nevoia de a face schimb de chei secrete este eliminată. Pentru înțelegerea sistemului, sunt necesare următoarele lămuriri: • o cheie publică nu poate decripta un mesaj criptat; • se recomandă ca o cheie privată să nu derive dintr-o cheie publică; • un mesaj care a fost criptat printr-o anumită cheie poate fi decriptat cu altă cheie; • cheia privată nu este făcută publică. Dacă notăm
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înțelegerea sistemului, sunt necesare următoarele lămuriri: • o cheie publică nu poate decripta un mesaj criptat; • se recomandă ca o cheie privată să nu derive dintr-o cheie publică; • un mesaj care a fost criptat printr-o anumită cheie poate fi decriptat cu altă cheie; • cheia privată nu este făcută publică. Dacă notăm cu C un text criptat și cu P un text clar (P este notația consacrată pentru plain text), iar Kp este cheia publică și Ks cheia privată (secretă), procesul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
publice, ea, de asemenea, criptează K, sub cheia publică a lui B, denumită KBobpub. Apoi, ea transmite atât cheia criptată, cât și mesajul criptat către Bob. Bob, la rândul său, apelează la propria lui cheie privată, denumită KBobpriv, pentru a decripta cheia K a mesajului, apoi el folosește cheia K pentru decriptarea mesajului. Modelul este redat sub formă grafică în figura 5.5. Teoretic, Alice poate să transmită textul către Bob folosind criptarea prin cheia publică a lui Bob, apelând doar
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dorește să transmită cheia K = 2 către Bob, ea o va cripta cu exponențierea din cheia publică a lui Bob, efectuând calculele: C = Keb mod Nb = 25 mod 15 = 32 mod 15 = 2. Când Bob obține cheia criptată o va decripta folosindu-și cheia secretă drept exponent, prin calculul: K = Cdb mod Nb = 229 mod 15 = 2 (Se aplică mod (2 × 29, 15)). Se observă că s-a obținut valoarea K = 2 a cheii transmisă de Alice. 5.5.3. Semnătura
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
criptare a cheii, KBobpub, rezultând cheia criptată, KC; • Alice procesează o semnătură S folosind cheia sa privată pentru semnătură, KSAlicepriv; Alice transmite către Bob KC, MC și S; • Bob folosește cheia sa privată de criptare a cheii, KBobpriv, pentru a decripta KC și a obține K; • Bob folosește K pentru decriptarea MC și obținerea textului clar, M; • Bob folosește cheia publică pentru semnătură a lui Alice, KSAlicepub, pentru validarea semnăturii S. Tot acest proces este folosit de sistemul de criptare pentru
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acest caz, (C) va folosi cheia publică a lui (B) pentru a cripta mesajul, cu intenția de a ajunge înapoi la (B), numai că (A), folosindu-și propria cheie privată, va face ca receptorul să fie el, reușind astfel să decripteze mesajul care îi era adresat lui (B). Pentru a se evita o astfel de ciudățenie, se recurge la procesul certificării, prin care persoanele sunt legate de cheile lor publice. Documentul oferit de o autoritate de certificare acționează ca orice alt
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de spart în 149 × 1012 ani, știut fiind că Universul s-a creat în urmă cu 13 ×109 ani. Nimeni nu știe însă cât de vulnerabil este un sistem în fața spărgătorilor de profesie, a criptanaliștilor. Ei se descurcă în a decripta comunicații criptate fără să cunoască cheile corespunzătoare, apelând la mai multe tehnici criptanalitice. Pentru cei ce implementează noi sisteme criptografice sunt prezentate câteva dintre cele mai cunoscute tehnici de criptanaliză de atacuri. Forța brută. Se încearcă orice combinații posibile, de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
combinații posibile, de regulă, secvențial, pentru aflarea algoritmului. Cu cât cheia este mai lungă, cu atât este mai dificilă aflarea ei. Text clar cunoscut. Atacatorul cunoaște sau poate ghici textul clar pentru o parte din textul criptat. Important este să decripteze restul textului folosind aceste informații, adică să afle cheia folosită. Text clar ales. Atacatorul este în măsură să aibă orice text criptat dorește cu cheie necunoscută. Misiunea lui este să afle cheia folosită la criptare. Se recomandă a se evita
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ales cu ajutorul activității mecanismelor sale cognitive. Relația, dependența organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge un anumit nivel de performanță. Feeback-ul extern, relativ la această performanță, este analizat, decriptat prin intermediul unor procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în violent contrast cu personajele negative, printre care și Pena Corcodușa (Mateiu I. Caragiale) sau Domnișoara Hus (Ion Barbu). Erotica veșmintelor, onomastica, metaforele vegetale individualizează încă o dată vârstele și adâncesc psihologia diverselor tipuri feminine. P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea despre doamna T., personaj în continuă transformare și, într-un fel, eroina principală a acestui eseu. Altă carte, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române (1999), are un caracter
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
prin vizual, auditiv și olfactiv. Poetica „vederii” (fără legătură cu ceea ce înțelesese Ioana Em. Petrescu prin aceasta) ocupă în demonstrație o poziție centrală. În acest context, Luceafărul este interpretat ca „poem al devenirii prin privire”. Senzitivitatea și selenaritatea eminesciană sunt decriptate printr-un demers empatic, de acută și voluptuoasă participare. Cea de-a doua carte a lui M., Dramaturgia lui Lucian Blaga (1984), prima lucrare de proporții consacrată exclusiv temei titulare, urmărește, nu fără intenție polemică și recuperatoare, o „punere a
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
auzi numele sau cuvântul la care te gândești” (Anzieu, 1961/1970). Să mai notăm că utilizarea transferului în cură se sprijină pe proiectarea experiențelor infantile asupra persoanei terapeutului. Expresie a unei relații imaginare cu celălalt, această „situație proiectivă” poate fi decriptată și permite o degajare pornind de la interpretările care îi sunt date. Lebovici (1992) relatează cazul uneia dintre pacientele sale care acordă o mare importanță modului în care psihanalistul o privește când o întâmpină la cabinet. Dacă acesta este puțin preocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]