533 matches
-
timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
artistului și situația lui socială. Începutul interpretării ține așadar, de simbol, apartine organic gândirii simbolice și dublului său sens. Iar reflecția asupra simbolului vizează o filosofie a limbajului și chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
Teoria generală a curriculumului educațional: o abordare diacronică și hermeneutică a întemeierii ca știință teleologică Cuprinstc " Cuprins" Precizare propedeutică 11 Introducere. Aventura epistemologică a unui concept exotic 15 Cacophony of voices 15 Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului 17 Clarificări etimologice 17 Sensul denotativ 18 Sensuri conotative 19 Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative 20 „Predestinarea” științifică și responsabilitățile cercetătorului, designerului și managerului de curriculum educațional 23 Sensuri și semnificații operaționale 24 Definiții și înțelesuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
motiv că teoria curriculumului nu a posedat și nu posedă încă această rețetă miraculoasă. Rămâne așadar să aflăm de ce practicienilor li se insuflă iluzia primejdioasă că teoria curriculumului deja „știe totul” și „poate totul”. Pentru aceasta sunt necesare: clarificări și decriptări de sensuri ascunse, lămuriri de probleme ce par să fi fost rezolvate, deși au fost prost formulate, demistificări și deziluzionări, delimitări între posibilități și promisiuni. Vom aborda aceste aspecte dintr-o perspectivă genetică, neocolind nici una dintre zonele criptate încă ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumuluitc "Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului" Clarificări etimologicetc "Clarificări etimologice" Expresia curriculum educațional s-a impus în pedagogia europeană abia în anii ’50 ai secolului XX. Ea circulă de aproape două secole în literatura pedagogică anglo-saxonă, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumuluitc "Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului" Clarificări etimologicetc "Clarificări etimologice" Expresia curriculum educațional s-a impus în pedagogia europeană abia în anii ’50 ai secolului XX. Ea circulă de aproape două secole în literatura pedagogică anglo-saxonă, dar a fost îndelung evitată de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de pregătire pentru definitivare și obținerea gradului didactic II de către institutori și profesori. Dascălii preuniversitari întâmpină mari dificultăți în înțelegerea acestui concept polisemantic, iar expresia este privită cu suspiciune și în lumea academică românească. Iată de ce considerăm necesară clarificarea și decriptarea tuturor sensurilor acestui barbarism științific, inevitabil și profitabil. Cuvântul latin curriculum este un substantiv neutru de declinarea a II-a. Prin urmare, se scrie și se citește cu accent pe penultima silabă, la nominativ, acuzativ și vocativ singular: curricólum. La
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vocativ singular: curricólum. La genitiv singular ia forma curriculi (prin urmare, este greșit să-l folosim ca în expresia „componente ale curriculumului”, pe care o auzim adesea; corectă ar fi expresia curriculi elementa, dar aceasta ar face și mai dificilă decriptarea semantică de către un învățător oarecare sau profesor, să zicem, de fizică). La plural, năstrușnicul cuvânt latin ia forma curricula - la nominativ, acuzativ și vocativ; ceea ce ne obligă să observăm că vorba „curriculumuri”, des folosită și ea, este cât se poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
manuale paideutice „active”: chiar și mai târziu, în vremea lui Jamblichus, erau folosite pentru a facilita memoria prin incantație și scandare - aducând, totodată, „liniștea interioară” și „redresarea sufletească”14. Hermeneutica mitologică a sensurilor conotativetc "Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative" Pentru decriptarea sensurilor alegorico-mitice cuprinse în expresiile enkyklios paideia și curriculum vitae este necesară o hermeneutică a textului din Odiseea. Totul pare „ciclic” și riguros rânduit în Odiseea. Destinul lui Ulise este un cerc alcătuit triadic din decade (avea 30 de ani
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt posibile nici „predicții curriculare certe”, „preziceri matematice”, „profeții logice” etc.; • dar știința curriculumului nu poate fi inclusă nici în corpusul botezat de Dilthey Geisteswissenschaften. Nu este exclusiv o „știință a spiritului”, o „știință a culturii” care să suscite exclusiv decriptări de sensuri prin metode hermeneutice. Viața omului nu este un simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri și semnificații pe care viața obișnuită le tăinuiește. Dar atare decriptări de „mistere ale vieții” rămân eforturi de raționare analogică și atât; rezultatele nu sunt „adevăruri” în sensul celor stabilite de științele naturii, ci metafore, care pot revela adevăruri autentice, dar nu le putem elucida prin demersuri logico-matematice; • în al treilea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să acrediteze, contrar lui Platon, că Homer este „cel mai înțelept dintre poeți”, prezentându-l liceenilor și studenților ca pe un preaînțelept romantic care disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a sensurilor și semnificațiilor mitice (pe care exegeții creștini o vor împrumuta, mai târziu, pentru a dezvălui sensurile ascunse în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiective predefinite. Regăsim reunite, în această viziune coerentă, ideile lui Dewey și Bobbitt de la începutul secolului XX. Desigur, cu o anumită prevalență progresivistă, alimentată de repulsia pe care Dewey o exprimase în pamfletul The Child and the Curriculum (1902). Cheia decriptării multora dintre expresiile denotative adoptate de discursurile moderniste ale curriculumului se află în acest scurt eseu. Dewey constatase - așa cum am arătat în capitolul anterior - anacronismul planurilor și programelor din învățământul secundar american la sfârșitul secolului XX. Școlile americane ale acelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
singura posibilă. În practica dezvoltării curriculumului pot fi operate, bineînțeles, numeroase opțiuni axiologice. În realitate, nu ne aflăm în fața unei „probleme obiective” soluționabile prin demersuri strict raționale, cum crede D.K. Wheeler. Factorii subiectivi care intervin în configurarea problemei obligă la decriptări de sensuri și interpretări, ceea ce reclamă o abordare hermeneutică, și nu doar simple „metode obiective”. Problematica orientării curriculumului este, probabil, dovada cea mai concludentă că științele educației țin mai ales de Geisteswissenschaften („științele spiritului”) și mai puțin de Naturwissenschaften („științele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de fapt pedagogia superioară a marilor educatori, pedagogia care trece dincolo de aspectele formale și superficiale ale educației, sesizând sensurile ei adânci și semnificațiile ei elevate ce nu pot fi cântărite, numărate, măsurate etc. Ambiția supremă a pedagogiei fenomenologice este sesizarea, decriptarea și descrierea „componentelor inefabile” și a „fenomenelor originare” ale formării personalității umane. Exploratorii acestei dimensiuni educaționale au stăruit asupra rafinării metodei și au studiat probleme precum: problema predicției fenomenologice în educație; calitatea experiențelor pedagogice originare și a experiențelor pedagogice secunde
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
experimentul și interpretarea matematică? Desigur, nu. Fenomenele și procesele conștiinței nu sunt cauze și efecte, ci sensuri, semnificații, tâlcuri, înțelesuri și rosturi ascunse care trebuie dezvăluite. Sunt fenomene și procese calitative, a căror dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor. Dar care ar putea fi aceste metode? La începutul secolului, filosofii și-au adus aminte de ars interpretandi. Originile hermeneuticii se pierd în negura vremurilor și nu intenționăm să schițăm aici fabuloasa ei istorie. Știința modernă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
susține utilitatea abordării teoriilor curriculare ca pe niște „povești”, „fabule” sau „parabole”150. Explorarea lor ar trebui desfășurată având în vedere criteriul fenomenologic enunțat mai sus: „eul” versus „non-eul” dezvăluite de lectură. Atare explorări hermeneutico-fenomenologice ar conduce nu numai la decriptarea erorilor și intereselor ascunse pe care le conțin teoriile curriculumului, ci și la descoperirea unor noi direcții de dezvoltare a curriculumului. Ar fi străpunsă „coaja aparențelor” alcătuită din terminologia standard a discursului formal și artificial al teoriei, iar „breșa în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât de Critica rațiunii pure a lui Kant și de Fenomenologia spiritului a lui Hegel. ș...ț Paginile acestei cărți reprezintă o incursiune pe tărâmul care se deschide odată cu ființarea numită «om» (Dasein, în codul lui Heidegger) și care presupune decriptarea a trei mari regiuni ale «celor ce sunt»: 1) regiunea celor ce sunt diferite de Dasein, dar care se manifestă numai în măsura în care acesta le întâlnește pe parcursul preocupărilor sale (regiunea lucrurilor din natură și a artefactelor; așadar, piatra, râul, șopârla, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ș.a. Toate informațiile menționate pot fi codificate prin coduri de bare, peliculă magnetică, microprocesoare. Unele dintre carduri conțin și o fotografie a proprietarului, realizată, prin noile tehnologii, direct pe card. Există și carduri inteligente care se utilizează pentru criptarea și decriptarea datelor, semnarea mesajelor și introducerea sistemelor de plăți electronice. Se pot folosi carduri care să aibă fotografia deținătorului și două microprocesoare folosite în scopuri diferite. Primul, pentru sisteme de plată, prin implementarea Master, Euro sau Visa Cash, și pentru aplicații
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acest model a servit ca practică standard, în SUA și guvernele aliate, pentru restricționarea accesului la informații, prin folosirea cuvintelor-cod și a clasificărilor. Este arhicunoscut cuvântul-cod Ultra, folosit în cel de-al doilea război mondial, de către englezi și americani, pentru decriptarea mesajelor criptate de germani cu mașina Enigma. Cercul persoanelor cu acces la mesajele decriptate fiind foarte redus, numărul autorizărilor pentru informații de pe cel mai înalt nivel de clasificare era mult mai mare. Prin folosirea cuvintelor-cod se creează o puternică subcompartimentare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
aceasta, mesajul este transmis nodului succesor, unde procesul se repetă până la destinația finală. Criptografia este arta și știința ascunderii semnificației unei comunicări împotriva unor interceptări neautorizate. Cuvântul are rădăcini grecești, însemnând scriere ascunsă - kryptos graphein. Criptologia reunește criptografia și criptanaliza. Decriptarea este procesul prin care un text cifrat este transformat într-un mesaj inteligibil. Sistemul de criptare este un set de transformări din spațiul mesajului clar la cel al textului cifrat. Steganografia este o formă de comunicare secretă prin care se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
singură cheie cunoscută de emițător și receptor, sistemele bazate pe chei publice folosesc două chei: una publică și alta privată. Cheia publică este pusă la dispoziția oricărei persoane care dorește să transmită un mesaj criptat. Cheia privată este utilizată pentru decriptarea mesajului, iar nevoia de a face schimb de chei secrete este eliminată. Pentru înțelegerea sistemului, sunt necesare următoarele lămuriri: • o cheie publică nu poate decripta un mesaj criptat; • se recomandă ca o cheie privată să nu derive dintr-o cheie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
aceasta, fiecare persoană are o pereche de chei publică-privată, unică, pe termen lung. Componenta publică, transmisibilă prin Internet și partajată cu toată lumea, este folosită pentru criptarea datelor, în timp ce componenta privată, greu de calculat pe baza cheii publice, este folosită pentru decriptare. Criptografia prin chei publice este numită și „criptografie prin două chei” și „criptografie asimetrică”. Metodele convenționale, descrise anterior, care apelează la o singură cheie, sunt referite prin „criptografie printr-o singură cheie”, „criptografie prin cheie privată”, „criptografie prin cheie secretă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
B, denumită KBobpub. Apoi, ea transmite atât cheia criptată, cât și mesajul criptat către Bob. Bob, la rândul său, apelează la propria lui cheie privată, denumită KBobpriv, pentru a decripta cheia K a mesajului, apoi el folosește cheia K pentru decriptarea mesajului. Modelul este redat sub formă grafică în figura 5.5. Teoretic, Alice poate să transmită textul către Bob folosind criptarea prin cheia publică a lui Bob, apelând doar la criptografia prin cheie publică. În practică, însă, nu se întâmplă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de cifre. În RSA, totuși, fiecare persoană are un modulo N personal, care este produsul a două numere prime secrete. Cheia K a mesajului este criptată prin ridicarea ei la puterea exponentului public a lui Bob (eb), modulo Nb, iar decriptarea se efectuează prin ridicarea ei la puterea exponentului privat al lui Bob (db), modulo Nb. Presupunând că C va prelua valoarea cheii textului criptat, aceasta se va exprima matematic astfel: C = Keb mod Nb (criptarea lui K) K = Cdb mod
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]