1,118 matches
-
Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă. În opinia criticilor, cineastul insistă pe aspectele folclorice și pe valorificarea pitorescului plaiurilor moldave, îndepărtându-se de viziunea mitologică a operei sadoveniene
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
acestuia. Poate fi original sau o adaptare pentru film a unei opere literare sau piese de teatru. Se cunoaște și sub denumirea de "ecranizare". Se trece la faza următoare unde regizorul filmului pe baza scenariului literar întocmește "scenariul regizoral" (sau "decupaj") al viitorului film, care este, în esență, o transcriere cinematografică a celui literar. Aici regizorul își expune viziunea sa de ansamblu a subiectului, maniera sa de tratare a tuturor aspectelor hotărâtoare ale filmului. Conține o descriere completă și precisă a
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
a fost creat personajul comisarul Miclovan, „aparent apolitic, dar care era de partea dreptății și a adevărului”. Odată ce Roman învăța meserie, personajul Miclovan trebuia să dispară. Scenariul nu prevedea inițial moartea lui Miclovan, acest final apărând abia în faza de decupaj. Modul în care a murit personajul a fost stabilit în timpul filmărilor. Temperamentul lui Miclovan îl făcea să fie predispus spre violență, iar dispariția sa a fost realizată tot prin violență, pentru a marca finalul unei epoci. Pentru că, potrivit regizorului, „Miclovan
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Matei, Eva), între care aparent nu există nici o legătură. Cu toate acestea, unitatea este dată nu numai de prezența personajului Eva în ambele romane, ci și de tehnicile postmoderne similare folosite în construcția celor două părți ale cărții, prin fragmentarism, decupaj epic, autoreferențialitate, parodie, autoparodie etc. Marea temă a romanului este scriitura, căreia i s-ar putea subsuma o temă a iubirii (între Matei și Eva în masura în care, descifrând textele ce formează cele două romane constitutive, reconstituim și relația
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
Olteanu-Matei. Titlul inițial al scenariului a fost „Râsul hienei”. Regia filmului a fost încredințată operatorului de imagine George Cornea, acesta fiind filmul său de debut ca regizor. Anterior, el fusese regizor secund la filmul "Păcală" (1974), regizat de Geo Saizescu. Decupajul regizoral al filmului a fost aprobat la 3 aprilie 1974. Filmul a intrat în faza de producție la 25 ianuarie 1975, având un deviz limită de 2,7 milioane de lei, care a fost mărit la 12 aprilie 1975 la
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
unii au ieșit din asta murdăriți, alții au rămas « puri ». Însă, trăirea nu se pretează la acest lucru. De când am sesizat amplasamentul aproximativ al unei linii care separă fețele nostre publice și ființele noastre private, într-o cultură și un decupaj istoric date, raționamentul adus de către cuvinte suprimă trăirea sau o înstrăinează. La începutul anilor 1970, în plină glorie a televiziunii române, configurația acestei trăiri nu poate fi înțeleasă de cel care, în 2012, încearcă să își amintească o experiență trecută
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
modificat și a refuzat orice modificare. Filmul "Mircea" a avut premiera abia la 17 noiembrie 1989 la Cinematograful Patria, în absența regizorului. În timpul Revoluției din decembrie 1989, regizorul Nicolaescu a găsit în biroul lui Nicolae Ceaușescu din sediul CC-ului decupajul regizoral cu observații și o scrisoare a lui Titus Popovici către Ceaușescu în care scenaristul explica diferențele între scenariul lui și filmul realizat. Coloana sonoră a filmului a fost refăcută la începutul anilor 2000 de inginerul de sunet Anușavan Salamanian
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
h (față de 247 km/h înainte) și reușește să accelereze de la 0 la 100 km/h în doar 5,9 secunde (cu 0,5 secunde mai rapid decât versiune de serie). La exterior se remarcă spoilerul aerodinamic în față și decupajul bării de protecție în spate, alături de pragurile evazate, jantele de 19 inch și sistemul de evacuare cu patru țevi de eșapament.
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
același narator mărturisește: "„Bunicii mei sînt strănepoții acestor oameni, iar eu am scris această povestire având în sufletul meu răsunetul durerii lor”". Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul "Neamul Șoimăreștilor" de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
reduce personajele la forme obloconice și cilindrice sau execută colaje cubiste după modelul oferit de lucrările lui Pablo Picasso și Georges Braque. Malevici elimină perspectiva, așterne suprafețe colorate una peste alta, adună pe pânză materiale diferite, cel mai adesea lipind decupaje de hârtie. În ""Compoziție cu Mona Lisa"" face legătura dintre tablou și cuvânt, introducând în compoziție două cuvinte rusești, pictate cu litere mari, care înseamnă "eclipsă parțială". În felul acesta ne dă de înțeles că pictura nu este numai o
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
litere mari, care înseamnă "eclipsă parțială". În felul acesta ne dă de înțeles că pictura nu este numai o reprezentare a lumii, cunoscută prin intermediul simțurilor. O semnificație ironică o are reproducerea după capodopera lui Leonardo da Vinci, lipită deasupra unui decupaj de ziar cu înscrisul: "locuință de vânzare". Mai mult decât atât, Gioconda este tăiată de linii roșii grosolane. Toate acestea simbolizează renunțarea la vechile canoane ale artei figurative care pe Malevici deja nu-l mai interesează. Suprafețele cromatice par să
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
scenariului scris de Titus Popovici. Începerea filmărilor a fost tergiversată din cauza faptului că Nicolaescu filma în același timp și "Ultimul cartuș", regizorul solicitând la 7 iulie 1973 înlocuirea sa cu regizorul secund Doru Năstase, care urma a realiza filmul „după decupajul aprobat, semnat de Sergiu Nicolaescu”. Producătorii, împreună cu noul regizor și scenaristul Titus Popovici, au convenit în luna august ca scenariul să fie refăcut fundamental pentru transformarea filmului de aventuri într-un film istoric, precum și înlocuirea în distribuție a actorilor care
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
de nava grecească Evriali și a luat foc, nemaiputând fi recuperată pentru reparații. După zece ani de la debutul lui Nicolaescu în cinematografia românească, regizorul plasa pentru prima dată acțiunea unui film în contemporaneitate, "" devenind primul film „de actualitate” al acestuia. Decupajul intitulat inițial „Dacă toți copacii ar fi la fel” a fost aprobat la 14 aprilie 1975 pentru intrarea în producție; intrarea efectivă a avut loc la 5 mai. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
a picturilor sale, îmi par croite precum scenele orelor din turnurile cu ceas medievale. Au acea mișcare sacadata care anima un panoptic uman coborât din xilogravurile folclorice. Portretele artistei par făcute dintr-o materie tare, care suporta răbdător martelarea și decupajul. Farmecul lor asupru vine din simularea naivității hitre și din inventivitatea recuzitei. Imaginarul medieval al saltimbancilor, deja știuți la Ana Ruxandra, și-a găsit un nou punct focal, în jurul impresiilor de călătorie catalana. În anul 2002, artista a văzut la
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
Toate, ne spunea, i se arătaseră limpede când un senator venise cu un proiect de schimbare a dosarului de aplicație pentru concursul CNC. Cei care voiau să aplice cu un proiect ar fi fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă alte detalii. „Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
concursul CNC. Cei care voiau să aplice cu un proiect ar fi fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă alte detalii. „Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În bucătărie și cronometram fiecare dialog, Împreună cu schemele de decupaj În mână, ca să văd câte secunde durează fiecare... plus mișcările de cameră, că altfel nu știam dacă Îmi dau aștia peliculă să filmez totul. Iar asta În condițiile În care repetam de o mie de ori și filmam o singură
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
vie, are înălțimea de aproximativ 1,48 m. Partea superioară a ancadramentului ușii, ce face legătura între cei doi ușori, ce are lungimea de aproximativ 1,12 m, nu este decorată în vreun fel dar are marcat mijlocul printr-un decupaj cu lungimea de 8,5 cm, decupaj ce amintește de partea superioară sub formă de acoladă a intrărilor bisericilor de lemn din Lozna sau Măleni. Foaia ușii este formată din patru scânduri, prinse cu cuie de lemn de cele două
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
m. Partea superioară a ancadramentului ușii, ce face legătura între cei doi ușori, ce are lungimea de aproximativ 1,12 m, nu este decorată în vreun fel dar are marcat mijlocul printr-un decupaj cu lungimea de 8,5 cm, decupaj ce amintește de partea superioară sub formă de acoladă a intrărilor bisericilor de lemn din Lozna sau Măleni. Foaia ușii este formată din patru scânduri, prinse cu cuie de lemn de cele două brațe ale sistemului de balamale de lemn
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
Valeria Sadoveanu, care nu a fost menționată pe generic. Filmul a fost prezentat pe generic „O povestire cinematografică de Mircea Drăgan după romanul «Ucenicia lui Ionuț» de Mihail Sadoveanu”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) a aprobat decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan la 6 noiembrie 1972, fiind proiectat a se realiza un film în două serii Cinemascop, cu un deviz estimativ de 7,2 milioane lei. După primirea aprobării, filmul a intrat în faza de producție la
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
documentare și compoziție. Când e vânturat și de suflul unei pasiuni puternice, el se apropie hotărât de arta mare”. Autorul folosește modalități epice ca narațiunea auctorială, dialogul și monologul, dar și metode de analiză psihologică și tehnici narative moderne precum decupajul cinematografic, colajul sau excesul punctelor de suspensie. Simetria cărții se datorează faptului că începe cu spânzurarea sublocotenentului ceh Svoboda și se termină cu spânzurarea lui Apostol Bologa, eroul cărții. Similar, paginile de început și de sfârșit ale romanului "Ion" descriau
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
gândit un film despre lașitatea umană și resorturile care o determină, într-o poveste având ca personaje centrale un copil de 8 ani și pe nebunul satului. În film se împleteau multe dintre amintirile copilăriei mele”, a precizat el ulterior. Decupajul regizoral și titlul de lucru al filmului a fost „Ipu”. Filmările au avut loc în vara anului 1971, primele secvențe fiind turnate în luna august în Dobrogea. Spre deosebire de "Mihai Viteazul" în care regizorul își nota toate ideile pe hârtie, la
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Beauvoir, care vizitaseră Cuba în acele zile, și care erau mult mai valoroase pentru periodicele cubaneze ale timpului, fotografia a stat într-un con de umbră pentru circa șapte ani. Totuși Korda a realizat copii după negativ, exact sub forma decupajului (vedeți "Che Guevara (fotografie) - Imagine 1") care urma să devină una dintre cele mai emblematice fotografii luate vreodată. Fotografia a devenit celebră doar șapte ani mai târziu, după moartea lui Che Guevara din Bolivia, atunci când editorul italian Giangiacomo Feltrinelli, cunoscut
Guerrillero Heroico () [Corola-website/Science/303255_a_304584]
-
lui Mihail Sadoveanu, ea-însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan. Numele Valeriei Sadoveanu nu a fost menționat pe genericul filmului ca urmare a unei solicitări din 15 noiembrie 1974. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) a aprobat decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan, iar filmul a intrat în faza de producție la 28 noiembrie 1973. S-a proiectat realizarea unui film în două serii Cinemascop cu un deviz limită de 10 milioane lei și o lungime de 4
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]