851 matches
-
sau pe radian, sau eșantioane pe mm în planul focal al camerei. Semnalele audio sunt eșantionate (numerizate/digitizate) cu un convertor analogic-numeric, care produce un număr constant de eșantioane pe secundă. Unele dintre cele mai dramatice și subtile exemple de dedublare se ivesc atunci când semnalul care este eșantionat are de asemenea conținut periodic. Semnalele reale au durată finită iar conținutul lor de frecvență, așa cum e definit de transformarea Fourier, nu are limită superioară. O anumită cantitate de dedublare se ivește întotdeauna
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
subtile exemple de dedublare se ivesc atunci când semnalul care este eșantionat are de asemenea conținut periodic. Semnalele reale au durată finită iar conținutul lor de frecvență, așa cum e definit de transformarea Fourier, nu are limită superioară. O anumită cantitate de dedublare se ivește întotdeauna când asemenea funcții sunt eșantionate. Funcțiile ale căror conținut de frecvență este limitat (în bandă) au durata infinită. Dacă se eșantionează la o rată destul de înaltă, determinată de lărgimea de bandă, funcția originală poate fi în teorie
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
Funcțiile ale căror conținut de frecvență este limitat (în bandă) au durata infinită. Dacă se eșantionează la o rată destul de înaltă, determinată de lărgimea de bandă, funcția originală poate fi în teorie perfect reconstruită din setul infinit de eșantioane. Uneori dedublarea este folosită în mod intenționat pe semnale fără conținut de frecvență joasă, numite semnale „trece-bandă”. Subeșantionarea, care creează dedublări de frecvență joasă, poate produce același rezultat, cu mai puțin efort, prin comutarea frecvenței semnalului la frecvențe mai joase înainte de eșantionarea
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
destul de înaltă, determinată de lărgimea de bandă, funcția originală poate fi în teorie perfect reconstruită din setul infinit de eșantioane. Uneori dedublarea este folosită în mod intenționat pe semnale fără conținut de frecvență joasă, numite semnale „trece-bandă”. Subeșantionarea, care creează dedublări de frecvență joasă, poate produce același rezultat, cu mai puțin efort, prin comutarea frecvenței semnalului la frecvențe mai joase înainte de eșantionarea la rata mai scăzută. Anumiți canalizatori numerici (digitali) exploatează dedublarea în acest fel pentru eficiența computațională; vezi eșantionarea frecvenței
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
de frecvență joasă, numite semnale „trece-bandă”. Subeșantionarea, care creează dedublări de frecvență joasă, poate produce același rezultat, cu mai puțin efort, prin comutarea frecvenței semnalului la frecvențe mai joase înainte de eșantionarea la rata mai scăzută. Anumiți canalizatori numerici (digitali) exploatează dedublarea în acest fel pentru eficiența computațională; vezi eșantionarea frecvenței intermediare (FI)/frecvenței radio (FR). Sinusoidele sunt un tip important de funcții periodice, deoarece semnalele realistice sunt modelate adesea ca însumarea multor sinusoide de frecvențe și amplitudini diferite (cu o serie
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
eșantionarea frecvenței intermediare (FI)/frecvenței radio (FR). Sinusoidele sunt un tip important de funcții periodice, deoarece semnalele realistice sunt modelate adesea ca însumarea multor sinusoide de frecvențe și amplitudini diferite (cu o serie sau transformată Fourier). Înțelegând cum anume afectează dedublarea sinusoidele individuale este util pentru a înțelege ce se întâmplă cu suma lor. Aici o schemă ilustrează un set de eșantioane al cărui interval de eșantion este 1,0 și două (din multe) sinusoide diferite care ar fi putut să
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
semnalului original, atunci este întrunită pentru toate componentele de frecvență, o condiție cunoscută ca și criteriul Nyquist. Acest lucru este în mod tipic aproximat filtrând semnalul original pentru atenuarea componentelor de frecvență înaltă înainte de a fi eșantionate. Acestea încă generează dedublări de frecvență joasă, dar la nivele de amplitudine foarte joase, astfel încât să nu cauzeze o problemă. Un filtru ales în anticiparea unei anumite frecvențe de eșantionare este numit filtru antidedublare. Semnalul filtrat poate fi reconstruit ulterior fără distorsiune adițională semnificativă
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
este corectă matematic pentru model, însă numai o aproximare pentru eșantioane reale ale unui semnal real. Semnalele complexe sunt semnale ale căror eșantioane sunt numere complexe, iar conceptul de frecvență negativă este necesar pentru asemenea semnale. În acest caz, frecvențele dedublărilor sunt date doar de:formula 2formula 24. De aceea, pe măsură ce formula 2 se mărește de la la formula 5, imaginea cea mai apropiată de 0 se mută ascensiv de la până la 0. Sinusoidele cu valoare reală au aceleași dedublări de frecvență negativă ca cele complexe. Operatorul
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
pentru asemenea semnale. În acest caz, frecvențele dedublărilor sunt date doar de:formula 2formula 24. De aceea, pe măsură ce formula 2 se mărește de la la formula 5, imaginea cea mai apropiată de 0 se mută ascensiv de la până la 0. Sinusoidele cu valoare reală au aceleași dedublări de frecvență negativă ca cele complexe. Operatorul de valoare absolută formula 27, este introdus deoarece există întotdeauna o sinusoidă echivalentă cu o frecvență negativă. De aceea, pe măsură ceformula 2 crește de la la formula 5 o imagine se mută descensiv de la până la 0
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
simetrie locală despre frecvența . De exemplu, o componentă de frecvență la formula 30 are o imagine „în oglidă” la formula 31. Acest efect este referit în mod comun ca și pliere. Iar un alt nume pentru (frecvența Nyquist) este frecvența de pliere. Dedublarea se ivește oricând folosirea elementelor discrete, pentru a captura sau produce un semnal continuu, cauzează ambiguitate a frecvenței. Dedublarea spațială, particulară frecvenței unghiulare, se poate ivi la reproducerea unui câmp de lumină sau câmp de sunet cu elemente discrete, ca
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
Acest efect este referit în mod comun ca și pliere. Iar un alt nume pentru (frecvența Nyquist) este frecvența de pliere. Dedublarea se ivește oricând folosirea elementelor discrete, pentru a captura sau produce un semnal continuu, cauzează ambiguitate a frecvenței. Dedublarea spațială, particulară frecvenței unghiulare, se poate ivi la reproducerea unui câmp de lumină sau câmp de sunet cu elemente discrete, ca în afișoarele 3D sau sintetizarea câmpului de unde a sunetului. Această dedublare este vizibilă în imagini precum afișele cu tipărire
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
produce un semnal continuu, cauzează ambiguitate a frecvenței. Dedublarea spațială, particulară frecvenței unghiulare, se poate ivi la reproducerea unui câmp de lumină sau câmp de sunet cu elemente discrete, ca în afișoarele 3D sau sintetizarea câmpului de unde a sunetului. Această dedublare este vizibilă în imagini precum afișele cu tipărire lenticulară: dacă au rezoluție unghiulară joasă, atunci pe măsură ce cineva trece pe lângă ele, să spunem de la stânga la dreapta, imaginea 2D nu se schimbă inițial (așa că pare să se miște spre stânga), apoi
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
deplasează către următoarea imagine unghiulară, imaginea se schimbă brusc (deci sare spre dreapta) - iar frecvența și amplitudinea acestei mișcări de pe o parte pe alta, corespunde cu rezoluția unghiulară a imaginii (și, pentru frecvență, viteza mișcării laterale a privitorului), care este dedublarea unghiulară a câmpului de lumină 4D. Lipsa de paralaxă la mișcarea privitorului în imaginile 2D și în filmele 3D produse de ochelari stereoscopici (în filmele 3D efectul este numit „girație”, deoarece imaginea pare să se rotească pe axul său) poate
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
stereoscopici (în filmele 3D efectul este numit „girație”, deoarece imaginea pare să se rotească pe axul său) poate fi văzută în mod similar ca o pierdere a rezoluției unghiulare, toate frecvențele unghiulare fiind dedublate la 0 (constant). Efectele calitative ale dedublării pot fi auzite în următoarea demonstrație audio. Șase unde în dinți de ferăstrău sunt redate succesiv, cu primele două unde având o frecvență fundamentală de 440 Hz (La), următoarele două având frecvența fundamentală de 880 Hz (La) și ultimele două
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
bandă (nededublate) și dedublate iar rata eșantionării este 22,05 kHz. Undele în dinți de ferăstrău limitate în bandă sunt sintetizate din seriile Fourier ale formei de undă astfel încât să nu fie prezente armonici de deasupra frecvenței lui Nyquist. Distorsiunea dedublării în frecvențele mai joase e din ce în ce mai evidentă în cazul frecvențelor fundamentale mai înalte, și în timp ce undele limitate în bandă sunt clare încă la 1760 Hz, undele dedublate sunt degradate și aspre cu un sonor bâzâind la frecvențe mai joase decât
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
Hz, undele dedublate sunt degradate și aspre cu un sonor bâzâind la frecvențe mai joase decât cea fundamentală. De notat că fișierul audio a fost codat folosind codecul Vorbis al Ogg, și ca atare este oarecum degradat. O formă de dedublare spațială se poate de asemenea ivi în rețelele de antene direcționale sau rețelele de microfoane folosite pentru estimarea direcției de sosire a unui semnal de undă, precum în explorarea geofizică prin undele seismice. Undele trebuie să fie eșantionate la mai
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
devastată de teribilism și impostura, Elenă Murariu își urmează fără șovăire drumul și menirea. Restauratoare a frescei unor importante monumente ecleziale dar și plasticiana cu o creație personală deja intrată în conștiința publicului, artista nu trăiește însă nici un fel de dedublare, ci mai curând reușește să-și pună în armonie și conlucrare cele două tipuri de preocupări.(...)" Luiza Barcan, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. De o simplitate aproape dezarmanta, dublată de o fermitate izvorâta din sentimentul convingerii alegerii firescului
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
susține că interpretarea neambiguă a semnalului din eșantioanele sale este posibilă când puterea frecvențelor deasupra frecvenței Nyquist este zero, un filtru antidedublare real, în general nu poate satisface complet teorema. Un filtru antidedublare realizabil va permite în mod tipic apariția dedublării într-o anumită măsură; cantitatea de dedublare care se ivește depinde de cât de bun este filtrul și de care este conținutul frecvenței semnalului de intrare. Filtrele antidedublare sunt folosite în mod comun la intrarea sistemelor de procesare numerică a
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
eșantioanele sale este posibilă când puterea frecvențelor deasupra frecvenței Nyquist este zero, un filtru antidedublare real, în general nu poate satisface complet teorema. Un filtru antidedublare realizabil va permite în mod tipic apariția dedublării într-o anumită măsură; cantitatea de dedublare care se ivește depinde de cât de bun este filtrul și de care este conținutul frecvenței semnalului de intrare. Filtrele antidedublare sunt folosite în mod comun la intrarea sistemelor de procesare numerică a semnalelor, de exemplu în sistemele de digitizare
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
a semnalelor, de exemplu în sistemele de digitizare a sunetului; filtre similare sunt folosite ca filtre de reconstrucție la ieșirea unor asemenea sisteme, de exemplu în aparatele de redare a muzicii. În cazul din urmă, filtrul este pentru a preveni dedublarea în conversia eșantioanelor înapoi într-un semnal continuu, unde, din nou, respingerea perfectă a benzii de oprire ar fi necesară pentru a garanta zero dedublare. Imposibilitatea teoretică de a realiza filtre perfecte nu este un mare impediment în practică, totuși
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
în aparatele de redare a muzicii. În cazul din urmă, filtrul este pentru a preveni dedublarea în conversia eșantioanelor înapoi într-un semnal continuu, unde, din nou, respingerea perfectă a benzii de oprire ar fi necesară pentru a garanta zero dedublare. Imposibilitatea teoretică de a realiza filtre perfecte nu este un mare impediment în practică, totuși considerațiile practice duc într-adevăr la alegeri de proiecție a sistemului precum supraeșantionarea pentru a facilita realizarea filtrelor antidedublare „îndeajuns de bune”. În cazul eșantionării
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
diferite. Implementarea tipică în camerele digitale este cu două straturi de material birefringent precum niobatul de litiu, care împrăștie fiecare punct optic într-un grup de patru puncte. Alegerea separării punctelor pentru un asemenea filtru implică un interschimb între precizie, dedublare și factorul de umplere. Într-o cameră monocromă, trei-DCS sau Foveon X3, factorul de umlpere singur, dacă aproape 100% eficient cu microlentile, poate furniza un efect antidedublare semnificativ, în timp ce în camerele cu matrice de filtre de culoare (MFC, ex. filtru
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
X3, factorul de umlpere singur, dacă aproape 100% eficient cu microlentile, poate furniza un efect antidedublare semnificativ, în timp ce în camerele cu matrice de filtre de culoare (MFC, ex. filtru Bayer), un filtru adițional este necesar în general pentru a reduce dedublarea la un nivel acceptabil. O tehnică cunoscută ca supraeșantionare este folosită în mod comun pentru conversia audio, în special producerea audio. Ideea este de a folosi o rată intermediară mai mare a eșantionului digital, astfel încât un filtru digital aproape ideal
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
tehnică cunoscută ca supraeșantionare este folosită în mod comun pentru conversia audio, în special producerea audio. Ideea este de a folosi o rată intermediară mai mare a eșantionului digital, astfel încât un filtru digital aproape ideal să poată tăia cu certitudine dedublarea în apropierea frecvenței Nyquist joase originale, în timp ce un mult mai simplu filtru analog poate opri frecvențele aflate deasupra noii frecvențe Nyquist mai ridicate. Scopul supraeșantionării este de a diminua elementele necesare pentru filtrul antidedublare, sau pentru a reduce mai departe
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]
-
în apropierea frecvenței Nyquist joase originale, în timp ce un mult mai simplu filtru analog poate opri frecvențele aflate deasupra noii frecvențe Nyquist mai ridicate. Scopul supraeșantionării este de a diminua elementele necesare pentru filtrul antidedublare, sau pentru a reduce mai departe dedublarea. Din moment ce filtrul antidedublare inițial este analog, supraeșantionarea permite ca filtrul să fie mai ieftin deoarece necesitățile nu sunt atât de stringente, și de asemenea permite filtrului antidedublare să aibă un răspuns de fecvență mai lin, și prin urmare un răspuns
Filtru antidedublare () [Corola-website/Science/319685_a_321014]