759 matches
-
în teoria deducției Și demonstrației, dar nu atât de departe precum un alt mare socratic, Aristotel (384-322 î.H.), creditat cu rolul de părinte al logicii ca Știință a demonstrației. Sunt binecunoscute abordările sale privitoare la deducție - pe baza metodei deductive, din propoziții adevărate se deduc, după anumite reguli ale logicii, alte propoziții adevărate, dar mai ales cele privind inducția - inducția este ridicarea de la individual la general, metodă pentru care furnizează raționamentele necesare (Aristotel, 1963): formarea premiselor, deosebirea multiplelor sensuri ale
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
De asemenea, dialogul - ascultarea și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de Înțeles. Acest procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Stadiul dezvoltării morale: tranziția către moralitatea cooperării. Crește posibilitatea de a gândi regulile drept înțelegeri mutuale flexibile. Regulile „oficiale” sunt încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constatarea: „gândirea este un experiment mintal”, intuind prezența în procesul reflexiunii a unor acțiuni mintale. În mod explicit se va referi la ele Edmond Goblot, în tratatul său de logică apărut la sfârșitul primului război mondial. Capitolul referitor la raționamentul deductiv scoate în relief sterilitatea silogismului a cărui concluzie nu aduce nimic nou față de premise. Progresul gândirii, arată logicianul francez, presupune efectuarea unor construcții, a unor acțiuni reale sau mintale și a unor acte de constatare a rezultatelor obținute. Exemplul pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional, care se întemeiază pe argumente faptice ori pe raționamente deductive. Cultivarea obiectivității este un alt scop educațional. Să creăm obișnuința întemeierii raționale atât a judecăților constatative, cât și a celor cu intenție critică. Obiectivitatea este importantă nu doar în știință, ci și în viața obișnuită Ă ea duce la asigurarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei judecăți când o putem susține pe baza altor judecăți, adică a unui raționament. Raționamentul este acea formă de gândire în care, pornind de la una sau mai multe judecăți, obținem o altă judecată. Sunt mai multe feluri de raționamente: raționamente deductive, desfășurate numai pe planul verbal abstract; raționamente inductive, când pornim de la fapte pentru a formula judecăți generale și raționamente analogice întemeiate pe o asemănare considerată importantă. Logica se ocupă de valoarea lor de adevăr. Din punct de vedere psihologic, ele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de un mediu fizic în care se desfășoară activitatea (Weinstein, 1991). Afirmația că orice chestiune importantă din cercetarea socială fundamentală își găsește aplicații în clasă sugerează ideea că psihologia școlară s-a constituit ca domeniu științific pe baza unor demersuri deductive. Din păcate, o astfel de concluzie nu este departe de adevăr. Foarte puține din cercetările pe care le vom evoca au avut drept punct de plecare problemele educației Ă studiul lui Rosenthal și Jacobson asupra efectelor expectațiilor profesorului este una
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-i individualizează, dar și în termenii identității sociale, ai calității lor de membri ai unor grupuri sociale. A doua modalitate este mai superficială dacă nu se conjugă cu prima, și poate introduce erori. Adesea demersurile de cunoaștere a celorlalți sunt deductive, de la identitatea socială conferită de grupul de apartenență, la trăsături de personalitate pe care ar trebui să le dețină tocmai pentru că sunt membri ai unui grup anume. Profesorii pot să-și perceapă în felul acesta elevii, iar dacă nu fac
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asemănătoare cu modelul cu 120 de factori al lui Guilford, dar mai puțin complexă. Lista alcătuită de Cattell cuprinde următoarele aptitudini primare: verbală, numerică, spațială, viteza de percepție (identificarea figurală), viteza de concluzionare (cunoașterea vizuală, percepția gestaltică), raționarea inductivă, raționarea deductivă, memoria mecanică, cunoașterea și îndemânarea mecanice, fluența vorbirii, fluența ideației, concluzionarea restructurantă (flexibilitatea concluzionării), raportul dintre flexibilitate și fermitate (originalitate), coordonarea motoare generală, abilitatea manuală, sensibilitatea la înălțimea și tonul muzicii, capacitatea de reprezentare prin desen, fluența exprimării, viteza motoare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale lui Petre Andrei și Ștefan Zeletin, propuneau un model al Școlii românești, adaptat după cel francez. Principiile pedagogice ale celor doi autori erau derivate dintr-o filosofie pozitivistă, al cărei element principal era credința În rațiune și În metoda deductivă 15. Zeletin critica În mod particular faptul că, Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, principalul scop al sistemului românesc de educație fusese să producă birocrați, care să poată ocupa numărul mare de poziții create În noile instituții ale Regatului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât un rol pur pasiv în afacerile publice iau acum parte la viața politică. Consecința acestui fapt este o creștere a volumului elitelor în raport cu restul populației. Mai târziu, Kaare Svalastoga (1939, p. 14) va redescoperi această tendință pe căi pur deductive. Diversificarea corpului social antrenează o multiplicare a elitelor cu vocație specifică: politice, organizaționale, intelectuale, artistice, morale și religioase (Mannheim, 1940, pp. 82-83). Diversitatea crescândă a elitelor provoacă o slăbire a puterii fiecăreia în particular. În primă instanță, „varietatea este rodnică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel „reducționiste” și „inductive” - și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată „sistemică” și „deductivă”. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au ca scop eliminarea tensiunilor interioare, prin conștientizarea și prin realizarea transferului terapeutic . Abordarea comportamentalistă (reprezentanți: J.B. Watson, G. Mead) analizează comportamentul individual în relația sa cu stimuli externi - exogeni. Acest model terapeutic este înțeles ca un proces de învățare deductivă. Se pleacă de la fapte, se ignoră cauzele și se aplică teoriile învățării în actul terapeutic. Acest demers se axează pe reorientarea conduitei, ignorând conflictele și dinamica lor. Scopul fundamental al terapiei și consilierii behavioriste este de condiționare a pacientului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sensul urgenței și al garanției libertății de a contempla. În poiana lui Iocan, unde au loc ca într-o stoa antică dezbaterile pe teme de interes general, spiritul lui Ilie Moromete se manifestă prin ironie și prin demersul metodic și deductiv. „Trei chestiuni rezultă din cele spuse de Țugurlan”: iată o pauză recapitulativă a dialogului, punctarea unui stadiu al argumentării și punerea în față a concluziilor provizorii cu principiile, adică cu postulatele admise. Atitudinea e perfect socratică. Un critic de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
definițiile erau abstracte și arbitrare, iar întreaga teorie trebuia să decurgă din ele exclusiv prin deducție. De asemenea, Contractul social, așa cum am subliniat și eu în încercarea mea, este o carte a cărei forță și lapidaritate vine din rigoarea ei deductivă. Rousseau anacronic? Lăsând la o parte faptul că o poziție filozofică, dacă nu a fost din capul locului lipsită de forță, nu e niciodată anacronică sau „depășită”, chiar dacă se întâmplă să nu fie dominantă la un moment dat, greu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de Moravia sau de Parise, pentru a avea măcar oarece ezitări cu privire la propriul dispreț aprioric; b) (prin urmare) „sectarismul”, „snobismul”, „goana nebună după succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aprioric; b) (prin urmare) „sectarismul”, „snobismul”, „goana nebună după succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic să încep prin a mă întreba: ce caută Casalegno în redacția La Stampa, al cărei director este o persoană respectabilă în adevăratul sens al cuvântului și la care colaborează atâția prieteni de-ai mei, printre care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pronunțat mereu atât de favorabil cu privire la operele mele, singurul lucru care contează pentru a stabili motivele reale ce îl determină pe un autor să intervină și în afara domeniului său specific? La aceste întrebări aș putea să răspund cu un raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au nici o putere de a modifica ceea ce spune el
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nefericire, a trebuit să renunț la acest studiu, pentru a reduce volumul, deja mare, al acestei cărți) În sfârșit, capitolul 9 va fi o Încercare de conceptualizare a naturii cunoștințelor practice și de prezentare a acestora În contrast cu cunoștințele mai formale, deductive, de natură epistemică. Termenul mētis, care provine din greaca veche și desemnează cunoștințele dobândite numai În urma experienței practice, oferă un Înveliș lingvistic util și cuprinzător pentru ceea ce doresc să explic. Ar fi acum momentul să recunosc datoria intelectuală pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și reguli empirice valabile, Însă acestea din urmă sunt, În mare măsură, Învățate prin practică (adesea În cursul unei perioade de ucenicie formală) și grație unui simț dezvoltat sau unei intuiții strategice. Mētis-ul nu se lasă redus la niște principii deductive, care să poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt imposibil de aplicat. Într-un fel, conceptul de mētis se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
multe similitudini cu cea care o fac eu noțiunii de mētis În capitolul 8. Eu și Marglin am descoperit fiecare pe cont propriu ce utilă este folosirea conceptelor din filosofia greacă pentru a face distincția Între cunoașterea practică și cea deductivă. Lucrarea citată mi s-a părut utilă și edificatoare. Pe lângă analiza pe care o face Marglin practicii agricole americane, vezi și Deborah Fitzgerald, Yeomen No More: The Industrialization of American Agriculture (În curs de apariție). Marglin, „Farmers, Seedmen, and Scientists
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]