1,009 matches
-
cu intrarea în vigoare a prezentului tratat”). Puțini parlamentari cunosc conținutul Schimbului de Scrisori implicat în tratatul pe care l-au votat. Semnarea Tratatului a însemnat anularea tuturor eforturilor de prudență diplomatică din perioada ‘91 -‘96. Ea a însemnat sfârșitul defensivei. A însemnat capitularea totală a României în fața Ucrainei. Până la ratificarea și promulgarea acestui tratat, „tânărul stat ucrainean” nu avea nici un act prin care România să-i fi recunoscut frontiera. Acum îl are. “Pentru prima dată de la constituirea României Mari, în
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
ai laicismului doar pentru că li s-a impus acest lucru. S-au retras în tuneluri subterane, s-au dezvoltat și au așteptat momentul propice pentru a-și impune credința. Au avut zeci de ani la dispoziție pentru a-și întări defensivele și a-și perfecționa ofensiva. Iar acum au ieșit la suprafață siguri pe victorie și slăbind, în fiecare zi, fundamentul democrației în Turcia. Cu sprijinul acestora și folosind la maximum tensiunile dintre populația turcă și kurzi, Erdogan a distrus complet
Am ajuns să trăiesc cu frică () [Corola-blog/BlogPost/338040_a_339369]
-
Vasilescu), „activitatea patetică” de animator cultural ortodox, „apostolatul intelectual” profetic al „singurului teolog de interferență”, capabil să traducă teologia ortodoxă „extra cathedram” „în concepte și atitudini filozofice, culturale, artistice și naționale” și care „a pus astfel teologia, izolată, redusă la defensivă, în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
legenda spune că oamenii ei din vechime mai luminați au dezvoltat spre apărare lupta cu mâinile goale - Karate do! Existau pe vremuri familii care stăpâneau arta marțială proprie, 'case' din acestea de chinezi, japonezi, coreeni și alții, ce prezentau în defensivă arta proprie. Aceasta fiind transmisă din generație în generație. Însă, pe când Japonia a descins deschiderea către lume odată cu apariția unei noi dinastii de guvernare, pe când a început domnia dinastia Meiji, s-a decis că este cazul din acel timp - Japonia
AI PRACTICA KARATE..? DE CE NU? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343360_a_344689]
-
curajul omului. Fiindcă, în lipsa curajului, admitem că putem fi uciși, că nu ne pasă de viață sau de moarte. Este forma lașității din noi. În fața unui pericol iminent, simțurile și rațiunea intră în acțiune, se declanșează mișcarea ce poate fi: defensivă, adică fuga din fața pericolului, sau ofensivă, adică punerea în gardă și pregătirea de luptă. Trebuie să spunem că de multe ori frica ascunde tensiuni și conflicte acumulate în timp și care este normal să iasă din ascunziș, moment în care
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME 21.09.2103 Uneori viețile își ucideau sinuciderile din instinct așteptările și oamenii îndrăznețe defensivele se ramificau inundând aleile ce-și călcau forța inerției peste trecători destăinurile se coteau pe la colțuri jurămintele se lăsau de voie de nevoie în izbeliște ușile își penetrau cuvintele - cheie din larg ca o răzbunare suntem chit capitolele se dezmințeau
JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347329_a_348658]
-
care i-o făcuse mașina într-o zi atât de ploioasă. Tresări când o mână îi poposi pe umăr și o voce îi susură la ureche un ,,ciao” suspect. Instinctiv se eliberă de atingerea inoportună și se întoarse aproape în defensivă, către persoana ce o abordase. Își reprimă cu greu ostilitatea când descoperi surâsul sarcastic și superior, ce stăruia pe chipul bărbatului care îi furniza coșmaruri noapte de noapte. Își compuse o mină destinsă și elaboră, la rândul ei, un zâmbet
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 12) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375656_a_376985]
-
nu mai este decît în serviciul unora, pierde din credibilitate. Acest stat nu este statul cetățenilor. Vidul poate fi umplut printr-o supralicitare naționalistă care ar ține loc de proiect politic. Este o slabă soluție de salvare o salvare în defensivă care elimină pluralismul istoriei culturii și societății românești și care suscită revolta minorităților naționale. Spiritul autohtonist triumfalist care a servit la gruparea maselor în jurul regimului Ceaușescu a beneficiat de audiență, în măsura în care puterea a reușit să convingă probînd o capacitate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
păstrat. Se cheamă acesta destin istoric? Națiunile mari au spintecat istoria în pornirea lor de a se afirma. După flăcările lor rămîne o dîră de foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămîne după defensiva unei culturi mici? Praf dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vînt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici..." Aproape de România, cultura cosmogonică rusă copleșește: "Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al armamentelor. Dacă dăm crezare mărturiilor atașaților militari francezi care observă transformarea armatei române, evoluția structurilor ei și a dotării cu armament, provocarea este evidentă. Chiar dacă în 1874 se declarase că această mică armată este incapabilă să iasă din limitele defensivei și că singura putere militară adevărată este Rusia, în 1911 se afirmă că "armata română, datorită vigilenței regelui și patriotismului națiunii, este gata să facă o bună impresie oricui". Încă din 1887, observatorii notează că "artileria face o bună impresie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luată de cătră turci. Am dori să ni se arate cum o provincie luată de turci de la români și redată prin Tractatul de la Berlin tot românilor poate fi numită o provincie anexată de la Bulgaria? Albanejii sânt într-adevăr, numai în defensivă. Vechea lor organizație în gentes pe teritorii bine definite și poate aversiunea contra amestecului cu alte rase îi face să nu dorească a predomina, dar îi împinge a nu se lăsa nici predominați. Teritoriul albanez și-l dispută acum, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dus pe apa sâmbetei de când secta demagogiei lucrative guvernează România, o sectă care a ajuns până la gradul de-a tocmi străini cu simbrie ca să ne înjure în țara noastră proprie. Și cu toate acestea țara noastră, în neutralitate și în defensivă, ar fi neînvinsă cu toată slăbiciunea la care am ajuns. Dar nu! Ea trebuie încurcată, sau cu soarta unuia care să încheie pace în numele nostru, sau cu a altuia, care să declare război tot în numele nostru. De-ar veni asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să ignore consiliile binefăcătoare de peste granițe „ale puternicilor amici”) conduita politică pe care astăzi, de-abia astăzi, dispunem de argumente pentru a o numi nu doar oportună, ci optimă. Într-adevăr, Puterea protectoare, abolită în „atribuțiile” ei, cea suzerană, în defensivă neputincioasă, agresivă doar pentru circulare diplomatice, Puterile garante, incapabile de o asociație durabilă care nicicând n-a fost credibilă, încât românilor li se oferea un câmp de manevră pe care nu l-au neglijat, dimpotrivă. În acea conjunctură, Al. I.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a istoricilor sovietici. Ea cuprinde idei profunde și juste, numai că ele au un mic neajuns; textul este văzut cu ochii Petersburgului, ceea ce explica faptul că, în această viziune, Rusia s-ar afla în tabăra celor care se apără, în defensivă, acțiunile de ofensivă încadrându-se tot în sistemul de apărare, de vreme ce depășirea lui, ar urmări doar evitarea unor eventuale primejdii viitoare. Pentru a corecta și întregi aceste judecăți, s-ar cuveni să se treacă dincolo de interesele pur rusești și ciocnirile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politice a Germaniei, înfrângerea Prusiei și a Austriei, împingerea Rusiei dincolo de Nistru și Dvina”. Tocmai în acele împrejurări, scoaterea Rusiei din Europa devine o idee larg difuzată în cercurile democratice și revoluționare. Declanșarea revoluției din 1848 a obligat țarul la defensivă căci, spunea el, „incendiul de la casa vecină amenință [...] propria casă”. Era vorba însă de o defensivă activă. Firește, țarul ura din tot sufletul pe regele baricadelor, dar îl prefera unei republici franceze. Izbucnirea revoluției el o punea pe seama slăbiciunilor lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele împrejurări, scoaterea Rusiei din Europa devine o idee larg difuzată în cercurile democratice și revoluționare. Declanșarea revoluției din 1848 a obligat țarul la defensivă căci, spunea el, „incendiul de la casa vecină amenință [...] propria casă”. Era vorba însă de o defensivă activă. Firește, țarul ura din tot sufletul pe regele baricadelor, dar îl prefera unei republici franceze. Izbucnirea revoluției el o punea pe seama slăbiciunilor lui Ludovic Filip. De aceeași slăbiciune ere suspectat și regele Prusiei. Atunci când, în 1847, criza financiară l-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economice. Sănătatea, bunăstarea individuală, calitatea vieții, calitatea mediului, securitatea individuală și colectivă, toate contribuie la prosperitate, dar nu sunt reflectate în PNB. În al doilea rând, produsul național poate fi cheltuit în multe feluri, unele dintre acestea fiind mai mult "defensive" decât o contribuție suplimentară la prosperitate. O creștere a producției industriale poate duce la o deteriorare a calității mediului. De aceea, o parte crescândă a veniturilor poate fi cheltuită pentru înlăturarea daunelor asupra mediului, rezultate din producția de bunuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Franța. „În Anglia, dandy-i se recrutează de cele mai multe ori din Înalta societate. Fapt care se Întâmplă deseori și În Franța, doar că aici diferitele convulsii sociale au alterat sensibil moravurile, iar aristocrații pursânge sunt rareori un exemplu. Aflați În defensivă din punct de vedere social și ideologic, ei sunt sclerozați, fără strălucire. Or, un dandy nu ar putea să fie tern... În consecință, Leii decid să se facă gentlemani”1, iar modelul englez se impune Încă o dată. Eugène Sue este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
obiceiurile păgâne. Aceasta o arată sursele bisericești, inscripțiile, descoperirile arheologice, pictura murală, cina funerară fiind o dovadă a întâlnirii între pietatea păgână și cea creștină. În concluzie, în secolul IV, în Scythia (Dobrogea), creștinismul progresează mult, iar păgânismul este în defensivă.20 Păgâni și creștini în fosta provincia Dacia După retragerea aureliană, între sfârșitul secolului al III-lea și finele celui de-al IV-lea, fosta provincie romană oferă o priveliște dezolantă: puține inscripții, morminte, obiecte mărunte, nici o știre literară, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au impus în Câmpia Munteniei ca o nouă putere politică. Pătrunși în zonă după 900, pecenegii își consolidează pozițiile în Câmpia Dunării, la începutul secolului al XI-lea, odată cu așezarea lor în masă aici. Riposta anemică și postarea în defensivă a conducătorilor Imperiului în fața năvălitorilor de la nord a dus la pierderea totală a controlului politic asupra teritoriilor extra-carpatice ce au încăput în mâinile nomazilor. Populația autohtonă românească nu se putea opune încă forțelor de șoc ale călăreților turanici, după 1036
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
suficient pentru vechimea populației românești în Ardeal. Transilvania, în secolele X-XI, trebuia să se apere prin forțele sale românești, deoarece regalitatea ungurească nu stăpânea pe atunci teritoriul. Era nevoie ca această provincie să afle în sine elementele necesare pentru această defensivă față de pecenegi, ca și apoi față de cumani. În frunte se afla doar acel princeps Mercurius (1111-1113), caracterul românesc al apărării se impunea. Apariția în Transilvania a voievodului, în golul peceneg din provincie, este paralelă cu apariția, în celălalt gol din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărare, "avanpost", împotriva tătarilor, nu este irefutabilă ! Mai ales că, după mijlocul secolului al XIV-lea, Hoarda de Aur, afectată de lupte intestine, nu mai reprezenta o amenințare reală pentru regatele creștine din estul Europei. Dacă statul mongol era în defensivă, regatul Ungariei, în schimb, sub dinastia angevină, promova o politică activă, expansivă, camuflată sub vălul transparent al cruciatei împotriva păgânilor (tătari) și schismaticilor (ortodocși). Expediția militară din 1359 și impunerea suzeranității ungare în teritoriile est-carpatice se înscrie în această politică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acestui monarh bizantin de-a cuceri cu temei pe romîno-bulgari și ar fi fost bun bucuros să nu sufere din partea lor altele, și mai multe și mai dureroase. Deci față cu ei se mărgini de acuma-nainte mai mult în defensivă, prin care însă ei deveniră mai îndrăzneți și mai poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turnuri tari și prevăzută cu întărituri îndrăzneț înaintate și lucrate cu tot meșteșugul cuvenit, cetatea asta dădea un puternic punct de razim pentru baza de operațiune a viteazului Chrysos, care era priceput întru ale războiului și se mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci orice astfel de angajamente care ar fi putut exista anterior sunt reziliate) în cadrul Articolului 8. Declarația summitului NATO de la Londra conține, pe lângă celebra ,,we are no longer enemies", și prevederi cu privire la o schimbare a strategiei militare, de la conceptul de defensivă avansată (forward defense), ce presupunea dislocarea unei mari cantități de trupe la frontiera dintre est și vest, către formarea unor unități mai mici, mobile, situate relativ departe de "linia frontului". A fost inițiată cooperarea militară, prin intermediul Organizației Tratatului de la Bruxelles
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]