290 matches
-
din toate punctele de vedere deplasat. Prin urmare, nu se mai putea plimba cu tramvaiul de aci încolo și nici pe jos, oriunde. Pomponescu concedie pe însoțitorii săi și merse singur în automobil la Ioana. Indolenta îl primi cu o deferență care indispuse ușor pe ministru. Natural, lui Pomponescu îi făcea plăcere orice ținută respectuoasă, de data aceasta ar fi admis ca Ioana să se bucure. Stima exagerată pentru funcție îngreuia putința de a ghici câtă spontaneitate este în sentimentul Ioanei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost un personaj oficial, fu condusă pe un dâmb la un scaun, de unde se vedea bine locul execuției, lângă un zid, fără a fi posibilă o comunicare între ea și osândit. Ofițerul stătu lângă prințesă până la sfârșit, invitînd-o cu mare deferență să ia loc pe scaun, care era de fapt un fel de fotoliu de fag pentru birou, cea mai decoroasă mobilă ce se putuse dibui pentru o față așa de simandicoasă. Scoaterea lui Cioarec din celulă se produse cu dificultăți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nevoi" (p. 154). Dragostea nu poate fi separată de respect. Ea este incompatibilă cu umilirea. Respectul nu se impune ca o datorie morală, ci se conturează ca o mișcare interioară spontană care însoțește iubirea. Acesta aduce cu sine stima, considerația, deferența. Ca mod de comportament, respectul implică "reținere, suspendarea actului insolent sau blasfemitoriu, violent sau destructiv într-un mod subtil" (Autard, 2003, p. 13). De asemenea, respectul este "capacitatea de a vedea persoana așa cum este ca om, de a fi conștient
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sufletești. Învățarea seninătății, București, Editura Trei. D'Ansembourg, Th. (2006), Lasă amabilitățile, fii tu însuți în relațiile cu ceilalți, București, Elena Francisc Publishing. Arendt, H. (2007), Condiția umană, Cluj, Idea Design & Print. Autard, C. (coord.) (2003), Respectul. De la stimă la deferență: o problemă de nuanță, București, Editura Trei. Bauman, Z., May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înceapă procesul de construire a unui nou sentiment de identitate națională, mai potrivit lumii post- Război Rece decât cel dezvoltat în perioada postbelică. Pentru realizarea acestui lucru, Pyle sugerează că Japonia trebuie să devină mai autonomă, prin despărțirea fundamentală de deferența ce caracterizează strategia Yoshida. Sistemul politic japonez, caracterizat cu mai puțin de zece ani în urmă de Van Wolferen drept "lipsit în mod sistematic de opțiuni" în aproape toate domeniile, se confruntă acum cu sarcina de a lua decizii care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
DE "GOLOS"... Apropos de Golos "Războiul" află că principele Gorciacoff i-a adresat o notă energică prin care-l invită să-și modereze tonul insultător ce-și permite față cu România. Nu putem decât să mulțămim marelui cancelar pentru această deferență cătră noi, cari totdeauna am observat cea mai strictă bunăcuviință în limbajul nostru oricând am vorbit despre Rusia, aliata noastră, cu al cărei sânge se amestecă azi sângele ostașilor români pe câmpul bătăliei. [2 septembrie 1877] {EminescuOpIX 425} AUSTRO-UNGARIA ["JURNALELE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
participării populare" la festivismele regimului comunist. 6 În 2004, a fost adusă de la Muzeul Topkapî din Istanbul o sabie despre care s-a presupus că ar fi aparținut domnitorului. În ciuda unor incertitudini, simbolul temporar recuperat a fost tratat cu maximă deferență și, în final, o copie a obiectului respectiv a rămas în țară. Guvernul a prezentat acest gest recuperatoriu ca pe o mare izbândă, deși el a rămas aproape fără ecou în opinia publică. 7 Actorul distribuit în rolul principal a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți diametrali opuși în culturi diferite: * marcarea respectului, deferenței se realizează prin acoperirea capului în lumea arabă și ridicarea pălăriei în Occident; * pentru a-și manifesta plictiseala un italian își va ¨mîngîia¨ o barbă imaginară, în timp ce francezul se va rade; * pentru a se autodesemna, japonezul își va atinge vîrful
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara (± simpatie, prin semnificantul apropiere/depărtare. Proximitatea semnifică interacțiuni frecvente, intense, intime, iar distanțarea exprimă indiferență, antipatie sau deferență, după cum amplasarea în față/vs/în spate traduce opoziția socială superior/vs/ inferior sau respectul datorat vîrstei sau sexului. Aceste amplasări spațiale sînt legate deci de afinități și statute ca universalii psihosociologice. Or, aceste distanțe stabilizate prin convențiile (normele) comunității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai mult un pic. „Iată, toate câte are sunt în puterea ta! Numai asupra lui mâna să nu ți-o întinzi", i-a spus prietenește Dumnezeu lui Satan, bineînțeles pre limba dumnezeiască, singura oficială prin zona ceea, bătându-l cu deferență pe umăr. Ce idilic descrie aici Biblia peisajul și personajele! Satan hoinărește prin ceruri, de-a valma cu îngerii cei buni, ca la el acasă, probabil mai face câte o tablă, sau câte un guleai la un pahar de ambrozie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
precum Gala sau Point de Vue au un public cititor comun, deși consacră o mare parte a paginilor lor prinților și titlurilor nobiliare. Anumite fracțiuni ale claselor populare, cele mai puțin muncitorești și cele mai puțin militante, tratează cu multă deferență nobilimea. Astfel, soția brutarului dintr-un sat oarecare îi va adresa un călduros "Bună ziua domnule marchiz" acestuia atunci când, venit să-și viziteze moșia, îi va intra în magazin. Astfel de atitudini pot fi observate în nenumărate situații de anchetă pe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
doctor, titulatură care va fi scrisă pe ușa de la intrarea în apartament, se înduioșează până la lacrimi când se gândește cum se va semna el prof. dr. Cutare, cum chiar și cei mai buni prieteni ai săi îi vor spune cu deferență, dom’ profesor doctor și nu ca până acum, băi Pipilică. Visează cum va ajunge el președinte în diferite comitete și comiții și chiar poate în guvern, fiindcă în zilele noastre s-a demonstrat că se poate, totul este să te
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
arată că marile regiuni economice americane sunt aproximativ de talia statelor europene, dar sunt mai specializate. Integrarea trebuia să conducă la o mai mare specializare a statelor și regiunilor UE. Ele au însă niveluri de dezvoltare diferite, dar și puternice deferențe de ordin intern. 4.6.3. Determinanți ai dinamicii regionale O regiune reprezintă întîlnirea unui spațiu economic și a unui spațiu geografic. Spațiul economic este mai întîi amenajat prin organizarea industriilor sale, ce pot lua forma integrării sau a dezintegrării
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
adesea tradițională. Un domeniu cu schimbări vizibile este cel al treburilor casnice, în care soții dau tot mai mult o mână de ajutor. Totuși, femeile continuă să fie supraîncărcate în aceste familii, în care se păstrează aceeași ierarhie maritală, deși deferența oarbă față de soți pare să fi dispărut. Așa cum ne putem aștepta, poveștile celor douăzeci de participante la studiu sunt diferite în ceea ce privește capacitarea și autonomia personală. Chiar dacă provin din clase sociale și din medii educațional-ocupaționale relativ similare, subiecții din cadrul grupelor de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
impersonale (trebuie, regula este să...; ni se cere să...); (v) reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (prin structuri condiționale, temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când te hotărăști, vin să facem ordine în bibliotecă.); (vi) exprimarea deferenței prin folosirea pronumelor de politețe, a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
il, elle / it. lui, lei / sp. ello, ella). Sistemul gramatical al politeții se materializează prin desemnarea interlocutorului printr-un singur pronume în engleză - you -, prin doi în franceză - tu, vous -, prin trei în română - tu, dumneata, dumneavoastră -, în funcție de relația de deferență dintre interlocutori, prin mai mulți termeni în japoneză, în funcție de statutul social, rangul, sexul, vârsta interlocutorului: omae, kimi, ariate, kisama, anata-sama etc.; referirea reverențioasă la interlocutor se face prin utilizarea unei forme de persoana a II-a în română (dumneata, dumneavoastră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior!”). 3. Un script cultural coreean legat de „deferență” oamenii gândesc așa: când sunt în compania cuiva trebuie să gândesc așa: „Această persoană nu e ca mine” „Această persoană îmi este superioară” pentru că acum sunt în prezența acestei persoane, nu pot să fac anumite lucruri, nu pot să spun
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței, ale politeții negative din diverse culturi (vezi și infra, 6.4). Există diverse maniere culturale de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra cuvântul este semnalizată de vorbitorii din Europa Centrală și de Sud printr-un debit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate. Cedează greu cuvântul interlocutorului. Stilul C (specific populațiilor din Asia de Sud-Est, China, Indonezia, Vietnam) se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și Europa de Nord), deși identificat, nu este analizat de autor. 3.3. Clasificarea lui FitzGerald (2003) Analizând interacțiunile dintre interlocutori proveniți din diverse culturi, FitzGerald (2003, pp. 168-169
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unde tema creației cu trimitere la legenda Meșterului Manole este de fapt o parabolă despre frumusețea iubirii diafane între bărbat și femeie, între ideal și concret, real și imaginar. În ceea ce privește omul social avem în față o personalitate marcată aptitudinal de deferență față de ceilalți, avându-și rădăcina în eleganța sufletească și spirituală. Gheorghe CEAUȘU Întâlnire providențială S-a întâmplat imediat dupa revoluție, la începutul anului 1990, și a însemnat pentru mine, aflat atunci într-o mare dilemă existențială,un moment important de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
secolul al XVI-lea, iar Poarta, ținând seama de această situație, a aplicat aici un regim mai blând, prin perceperea unui tribut mult mai scăzut și "respectarea dreptului de alegere a principilor". El a surprins faptul că sultanul arăta o deferență specială pentru Transilvania, căci "se teme de revolta supușilor și amestecul împăratului de la Viena". Raporturile cu Poarta otomană erau reglementate prin intermediul capitulațiilor. În baza lor se întărea alegerea principelui și se trimiteau însemnele domniei. După organizarea Transilvaniei ca principat conducerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aș fi simțit cum ne-acoperă plânsul" ( Intrarea în miracol din Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988). La fel ca aici, lirica de început a lui Daniel Corbu se zbate între poli atitudinali bine definiți: pe de o parte, deferența, da-ul hotărât spus marilor valori poetice (curente și nume reprezentative, teme universale și alte utopii culturale) "inima mea credincioasă tuturor utopiilor" , pe de altă parte, refuzul, nu-ul aruncat, la fel de decis, oricărei forme de autoritate coercitivă. Dintre cele două
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atunci când pare a se revendica de la tradiția poeziei erotice autohtone sau europene care își are rădăcinile în galanteriile specifice concetismului, poetul camuflează în texte mărci ale potențialului sacramental al iubirii. De altfel, nici primilor noștri cântăreți ai erosului interpelat cu deferență drept "Amorul" și văzut ca despot absolut, de sub a cărui tutelă un Costachi Conachi, bunăoară, nici nu și-a propus să iasă vreodată ("Am iubit! Și cunosc gustul dragostei fără măsură./ Ascultați că vă grăește amorul prin a mea gură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chiar mai mult decât propria persoană. În acest fel, chiar și sensul oarecum peiorativ al ideii de toleranță - te tolerez, ceea ce nu Înseamnă că te și accept - dispare, făcând loc unei mentalități care nu mai Înseamnă suficiență, superioritate afișată sau deferență neimplicată, ci recunoașterea unui dat fundamental: vulnerabilitatea celuilalt reclamă toleranța mea de la care nu mă pot sustrage, fără a-mi altera propria mea umanitate. Calea spre toleranță este rezultatul experienței dramatice a omului În lume care, neputându-se desprinde pe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu a determinat o schimbare spectaculoasă, am avut
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]