1,103 matches
-
pentru dimensiunile L, l, B și b din Tabelul 3.1 se referă la suprastructura construcției. În cazul subsolurilor și al sistemelor de fundare (inclusiv al radierelor), se pot admite valori mai mari ca urmare a faptului că la elementele îngropate deformațiile din temperatură pot fi controlate mai eficient. ... 3.4.3. Componente nestructurale (1) Se recomandă utilizarea cu precădere a elementelor de compartimentare ușoare, cu sensibilitate mică la deplasări în planul lor și cu influență mică asupra răspunsului structurii. (2) În cazul pereților
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
într-o diafragmă sunt stabilite considerând echilibrul acesteia sub acțiunea forțelor orizontale și a valorilor de proiectare ale forțelor tăietoare din elementele structurale care încarcă diafragma în direcție orizontală. ... 4.1.6. Infrastructuri și fundații (1) Valorile de proiectare ale eforturilor și deformațiilor în elementele infrastructurii sunt obținute considerând interacțiunea teren-structură. (2) La proiectarea infrastructurii și fundațiilor sunt considerate valorile maxime ale forțelor de legătură cu suprastructura, corespunzătoare situației formării mecanismului plastic, și încărcările care acționează direct asupra acestora. (3) În cazul pereților
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
de rezistență a elementelor conform 3.2.1, (3), este realizată distinct pentru fiecare mod de distribuție a forței seismice. (3) Prin excepție de la 3.2.1, (3), verificarea capacității de rezistență la încovoiere a elementelor structurale în zonele critice unde se produc deformațiile plastice în acord cu configurația mecanismului plastic optim, este realizată numai prin verificarea globală a capacității de rezistență a structurii la acțiuni orizontale conform 3.2.1, (1). Notă: În cazul efectuării calculului static neliniar, această verificare se realizează prin compararea forței
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
centuri, este suficient pentru realizarea de spații pentru montarea și înnădirea armăturilor și pentru betonarea și compactarea betonului în condiții bune. (11) Prin modul de alcătuire a îmbinărilor din zonele critice ale pereților și grinzilor de cuplare este asigurată distribuția deformațiilor specifice de întindere din armături pe o lungime suficientă pentru a se evita în toate situațiile depășirea deformației specifice ultime a oțelului. (12) Toate îmbinările dintre panouri sunt de tip deschis și permit controlul vizual al lucrărilor de armare, înainte
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
în condiții bune. (11) Prin modul de alcătuire a îmbinărilor din zonele critice ale pereților și grinzilor de cuplare este asigurată distribuția deformațiilor specifice de întindere din armături pe o lungime suficientă pentru a se evita în toate situațiile depășirea deformației specifice ultime a oțelului. (12) Toate îmbinările dintre panouri sunt de tip deschis și permit controlul vizual al lucrărilor de armare, înainte de turnarea betonului din îmbinare, și al calității betonului turnat. 8.1.1. Îmbinări verticale ale panourilor de perete (1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
Zonă nedisipativă (zonă elastică): capacitatea unei părți structurale sau a unui mijloc de îmbinare de a rămâne în domeniul elastic de comportare. Zonă disipativă (zonă critică sau zonă potențial inelastică): parte a unei structuri unde se așteaptă să se dezvolte deformații inelastice, și care are o capacitate ridicată de disipare a energiei. Conector: piesă metalică cu diverse forme, folosită pentru fixarea (ancorarea) elementelor de lemn (stâlpi, grinzi, cosoroabe, pereți de case din lemn etc.) între ele sau pe structuri din beton
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
care trebuie compensată printr-o bună ductilitate. (5) Componentele structurale din zonele disipative se dimensionează la eforturile din gruparea seismică de încărcări și trebuie să îndeplinească cerințele care să le asigure o comportare ductilă. (6) În componentele nedisipative trebuie prevenite deformațiile inelastice, prin asigurarea unei suprarezistențe față de cele disipative. Eforturile de calcul în componentele nedisipative se stabilesc în conformitate cu conceptul de proiectare bazat pe capacitatea de rezistență. (7) Răspunsul seismic favorabil al construcțiilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
cu prevederile suplimentare specifice acestei clase date în acest capitol. ... 3.3.2. Mecanismul de disipare de energie (1) Mecanismul cu capacitate optimă de disipare a energiei indusă de acțiunea seismică pentru clasele de ductilitatea DCM și DCH are următoarele caracteristici: (a) deformațiile inelastice produse în zonele disipative se realizează cu reduceri ale capacității de rezistență în urma unor cicluri ample de solicitare seismică; ... (b) deformațiile inelastice se produc în zonele disipative care sunt specifice fiecărui tip de structură și care sunt localizate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
a energiei indusă de acțiunea seismică pentru clasele de ductilitatea DCM și DCH are următoarele caracteristici: (a) deformațiile inelastice produse în zonele disipative se realizează cu reduceri ale capacității de rezistență în urma unor cicluri ample de solicitare seismică; ... (b) deformațiile inelastice se produc în zonele disipative care sunt specifice fiecărui tip de structură și care sunt localizate în îmbinări și conectori; alternativ, zonele disipative pot fi localizate și în afara îmbinărilor, în elemente constructive special concepute în acest sens; ... (c
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
inelastice se produc în zonele disipative care sunt specifice fiecărui tip de structură și care sunt localizate în îmbinări și conectori; alternativ, zonele disipative pot fi localizate și în afara îmbinărilor, în elemente constructive special concepute în acest sens; ... (c) deformațiile inelastice ale elementelor componente din zonele disipative sunt moderate și distribuite uniform în ansamblul structurii; ... (d) elementele componente din zonele disipative au capacitate de deformare suficientă, în raport cu deformațiile inelastice așteptate la incidența cutremurului de proiectare, în condițiile unei
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
îmbinărilor, în elemente constructive special concepute în acest sens; ... (c) deformațiile inelastice ale elementelor componente din zonele disipative sunt moderate și distribuite uniform în ansamblul structurii; ... (d) elementele componente din zonele disipative au capacitate de deformare suficientă, în raport cu deformațiile inelastice așteptate la incidența cutremurului de proiectare, în condițiile unei comportări histeretice stabile; ... (e) alcătuirea îmbinărilor disipative respectă prevederile codului de proiectare P 100-1; ... (f) elementele structurale din lemn și îmbinările disipative rămân în domeniul de comportare elastică. ... (2) Planșeele
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
rămân în domeniul elastic. 3.3.2.1. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri în cadre și hale 3.3.2.1.1. Structuri încadrate în clase de ductilitate DCM și DCH (1) Obținerea unui mecanism favorabil de disipare de energie se realizează prin dirijarea deformațiilor inelastice în zone disipative. Zonele nedisipative sunt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (2) Zonele disipative sunt poziționate în îmbinările dintre stâlpi și grinzile de cadru realizate cu tije metalice și configurate conform prevederilor codului de proiectare P
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
elementele structurale din lemn. ... ... 3.3.2.2. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri cu pereți din panouri de lemn 3.3.2.2.2. Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCM (1) Obținerea unui mecanism favorabil de disipare de energie se realizează prin dirijarea deformațiilor inelastice în zone disipative. Zonele nedisipative sunt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (2) Zonele disipative sunt poziționate în: (a) îmbinările dintre placaje și elementele din lemn ale panourilor; ... (b) îmbinările orizontale cu conectori prevăzuți pentru prevenirea lunecării
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
în acest caz nu este permisă). ... ... ... 3.3.2.3. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri cu pereți din CLT 3.3.2.3.4. Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCM (1) Obținerea unui mecanism favorabil de disipare de energie se realizează prin dirijarea deformațiilor inelastice în zone disipative. Zonele nedisipative sunt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (2) Zonele disipative sunt poziționate în: (a) îmbinările orizontale cu conectori prevăzuți pentru prevenirea lunecării de la baza pereților (care conectează pereții de structura suport
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
pierderi ireversibile a calităților necesare exploatării construcțiilor; principalele fenomene ce pot să conducă la apariția acestora sunt: i. ruperi de diferite naturi; ... ii. pierderea stabilității formei sau a poziției; ... iii. stări care implică ieșirea din lucru a construcției datorită unor deformații remanente excesive. ... ... (b) stări limită ale exploatării normale ce corespund întreruperii capacității de asigurare a unei exploatări normale a elementelor de construcție; principalele fenomene ce pot să conducă la apariția acestei categorii de stări limită sunt deplasările statice sau dinamice
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
lemnos are o umiditate mare (dar maxim 20%), și nu există posibilitatea uscării pe șantier, se adoptă soluții constructive, măsuri de protecție și detalii de alcătuire care să permită ventilarea elementelor de construcție, fără a induce în structura de rezistență deformații periculoase sau creșterea eforturilor secționale. (13) În cazurile în care construcțiile sunt supuse acțiunii unor medii corozive pentru metal, se recomandă fie folosirea unor subansambluri structurale fără piese metalice, de exemplu cu îmbinări realizate prin încleiere, cu cuie din lemn
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
schimbări de rigiditate, schimbări de înălțime etc.), dar care nu afectează substanțial comportarea de ansamblu a structurii, valorile factorului de comportare din codul de proiectare P 100-1 vor fi sporite cu 20%. ... 4.2. Metode de calcul (1) Stabilirea eforturilor și deformațiilor din elementele structurale pentru clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM se face prin calcul structural, utilizând una sau mai multe dintre următoarele metode de calcul: (a) metoda de calcul static liniar: – metoda forțelor laterale statice echivalente; ... – metoda
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
multe dintre următoarele metode de calcul: (a) metoda de calcul static liniar: – metoda forțelor laterale statice echivalente; ... – metoda calculului modal cu spectre de răspuns; ... ... (b) metoda de calcul static neliniar; ... (c) metoda de calcul dinamic neliniar. ... (2) Stabilirea eforturilor și deformațiilor din elementele structurale pentru clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL se poate face printr-una dintre metodele de calcul liniar. (3) Metodele de analiză globală a structurilor sunt: (a) analiza de ordin I (simplificată) - determinarea eforturilor de proiectare se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
neliniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static deformat. Se respectă prevederile codului de proiectare P 100-1, subcapitolul 4.6. ... Efectele de ordinul II au ca bază neliniaritățile geometrice ale structurii, faptul că din momentul depășirii unei anumite sensibilități laterale, deformațiile devin destul de mari și nu mai pot fi ignorate astfel încât starea de echilibru se exprimă pe poziția deformată și nu nedeformată a structurii. Efectele de ordinul II geometrice, p-S și P-A sunt luate în considerare, mai ales
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
încât să se creeze un mecanism favorabil de disipare de energie și evitarea ruperilor fragile. ... 4.3.3. Clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL (1) Structurile de lemn se pot proiecta pentru o capacitate minimală de disipare a energiei seismice prin deformații inelastice (de ductilitate) cu o creștere corespunzătoare a capacității de rezistență la forțe orizontale. (2) Structurile proiectate în conformitate cu clasa de ductilitate joasă (DCL) vor respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcții din lemn împreună cu prevederile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
face conform cu SR EN 19951-1 și normativului NP 005. 4.5.1. Verificarea capacității de rezistență a zonelor disipative (1) În acest subcapitol se consideră ca zone disipative îmbinările și conectorii, care se proiectează cu capacitate de disipare de energie prin deformații inelastice. (2) Verificarea la starea limită ultimă a unei zone disipative localizată în îmbinări sau conectori se face cu relația: F_Ed ≤ F_v,Rd(d) (4.1) unde: F_Ed = F'_Ed; F_Ed valoarea de proiectare a efortului asociată mecanismului de disipare de energie, N
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
disipative; n_t numărul de tije din îmbinare. (5) În interiorul îmbinărilor cu tije metalice, verificarea se realizează ierarhizat între componenta fragilă (elemente de lemn) și ductilă (tije și conectori), conform relației 4.4. (6) Pentru asigurarea unei comportări ductile caracterizată prin deformații inelastice ale mijloacelor metalice de îmbinare, orice tip de rupere fragilă anticipată în această regiune este obligatoriu de evitat. (7) Capacitatea de rezistență a componentei îmbinării cu comportare neductilă (cu mod de cedare în lemn) F'_v,Rk(nd), trebuie să fie
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
mare (dar maximum 18%) și nu există posibilitatea de a fi uscat pe șantier, se vor adopta soluții constructive, măsuri de protecție și detalii de alcătuire care să permită ventilarea elementelor de construcție fără a induce în structura de rezistență deformații periculoase sau creșterea eforturilor secționale. Se pot utiliza membrane de protecție cu rezistență variabilă la difuzia vaporilor (valoarea Sd). Valoarea Sd (m) este o valoare teoretică care determină permeabilitatea la vapori a unui material de construcție și reprezintă "grosimea stratului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
față de reazemele adiacente (săgeata) a grinzilor, plăcilor și consolelor de beton armat sau precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/250 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul la calculul deformației verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. În cazul în care săgeata este compensată printr-o contrasăgeată, valoarea acesteia este mai mică decât 1/250 din deschidere. Deformația verticală după execuție a grinzilor, plăcilor și consolelor din beton armat sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256668]
-
Deformația verticală după execuție a grinzilor, plăcilor și consolelor din beton armat sau beton precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/500 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformației verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. Limitările deformațiilor verticale prevăzute la (17) și (18) se respectă și în cazul plăcilor compozite oțel-beton. Sistemul structural se alege astfel încât să favorizeze adaptarea funcționalității spațiilor interioare în viitor. Când amplasamentul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256668]