238 matches
-
cel privat, inventarul trebuie să țină cont de data sfîrșitului regimului său și, pentru perioada anterioară, de desemnările orale din comunicarea ne- (și contra-) oficială. În anii care au urmat dispariției sale, s-a petrecut o trecere de la revanșă, exorcizare, defulare - la obiectivizare și distanță ironică; folosirea diferitelor "nume" reflectă chiar și diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Ada le suferă dramatic eminent. Practic, ea începe chiar cu de jale și de doliu amoros. E deja părăsită în primele (ce zic primele, în chiar prima!) poezii și nu-și revine din traumă decît, strict incidental (dar atunci cu defulare vijelioasă), pe la jumătatea cărții; dar numai pentru a o lua de la capăt cu aceeași litanie de abandonată iremediabil. De scris, scrie după tipic sămănătorist (degeaba a colaborat și la Sburătorul după război), cu peisaje de alean (carei poate fi luat
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
explozive, al senzualității triumfătoare, posesor al unui irezistibil vendaval erótico (uragan erotic), el se vede teoretizat în antropologie, subtilizat în psihanaliza, "geometrizat" în dramaturgie. Devine un intelectual rafinat, complex și complexat, supus și deci învins de diferite "constructe" exegetice: refulare, defulare, mascare, sublimare și câte altele. Sau, dimpotrivă, este revendicat și atras în jos, biologic, de frenezii și aberații venerice. Luciditate și orgie. Fie că deviază sofistic în freudism, fie că se degradează în sexolatrie, Don Juan se marginalizează și se
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
O fac în primul rând în speranța că această refulare îmi va mai domoli măcar nivelul tensiunii arteriale” (aanicai. blogspot.com) etc. Contextele sunt clare: a refula și refulare se folosesc în aceste cazuri cu sensurile termenilor a defula și defulare. Lucrul este observat, de altfel, de mai mulți cititori, care intervin critic în dezbatere și trimit pur și simplu la DEX, unde definițiile sunt cât se poate de clare: a refula este „a respinge, a înăbuși din domeniul conștientului în
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
și 7 se formase un dop și refula chiuveta la 7 de toată frumuseț ea” (avocatnet.ro). S-ar putea, așadar, ca metafora psihanalitică să se fi refăcut - pornind de la experiențele gospodărești - în direcție inversă, iar refularea, mai populară decât defularea, chiar să fie văzută de unii ca o izbucnire a sentimentelor...
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
de pildă, s-ar naște numai poeți ca Rabelais sau Tudor Arghezi. Or, din contră... Nici pomeneală. Dacă somnul rațiunii naște monștrii, trivialitatea trează, exaltată, nu se lasă, nici ea, mai prejos... Să zici că ar fi un soi de defulare sexuală colectivă, ceva de seminariști, duminica, învoiți, scăpați la bordel... Nu. E mai mult. E o pierdere a simțului valorii pe toate planurile, din cauza unei lipse totale de criterii, datorată precarității culturii. Așa se explică și faptul că, la noi
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
mare densitate de idei, la fel de postmodernist inventariate, într-un film înscris pe lista favoriților la Oscar doar prin performanța lui Geoffrey Rush, interpret subtil al Marchizului De Sade în ecranizarea piesei Quills semnată de Philip Kaufman, cineast rodat în dezvăluirea defulărilor și depășirea barierelor conformismului ipocrit. O formă de ipocrizie prost disimulată poate fi considerată acordarea distincției mult rîvnite Juliei Roberts, cenușăreasa-pretty-woman căreia i se recunosc meritele artistice acum, cînd reiterează, preț de trei ceasuri, un autentic caz de militantism social
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
dar numai ca parte a sistemului de "anticorpi" secretați de orice societate normală. Dacă văd necesitatea vânătorului ca "sanitar" pus să vegheze la echilibrul ecologic, la sănătatea speciei și la protejarea comunităților umane, n-o mai văd atunci când ea devine defulare, exhibare a purelor instincte și a sadismului dezlănțuit. Spuneam, la începutul acestor rânduri, că imaginea unui animal mort poate să țină de regimul firescului. Dar mi se pare cu totul nefiresc peisajul a zeci și zeci de mistreți așezați în
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
prin intermediul unui mic eseu teoretic despre sexul în socialism: "în general oferta de acest gen era în socialism extrem de extinsă, aproape generalizată, fie sub forma mitei sexuale, atît de delicat plătită încît nici nu merita asemenea denumire severă, fie ca defulare, una din puținele la îndemînă, în condițiile unei existențe împovărate de lipsuri materiale și excese polițienești. Destule femei tinere și frumoase se simțeau onorate și nu jignite de manifestările interesului sexual al colegilor, vecinilor sau cunoștințelor întîmplătoare, de aceea cedau
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
terorism de cabinet! Precum în frenetica învolburare a unui carnaval, creatorul de acest tip își pune măști terifiante, amuzîndu-se cu o presupusă vocație distructivă sustrasă planului acțiunii practice. Frenezia sa fantastă are sensul relevării unei energii în sine, a unei defulări ce răspunde nu numai ,,stării de furie" avangardiste, ci și unei disponibilități de reconstituire a unor rețele ce leagă la un mod neașteptat fenomenele, de frămîntare a unei materii cu inepuizabile latențe. Violența nu este, după cum s-ar părea, o
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
exemple, câteva. Prepoziția pe înaintea pronumelui relativ care mai nimeni n-o păstrează, astfel că auzim tot timpul: omul care l-am văzut, bătălia care am dat-o etc., etc. Dar acesta e un fleac, precum și confuzia dintre refulare și defulare, cuvinte folosite, ca sens, mereu unul în locul celuilalt. Dl Cosmâncă îl folosea pe recent pentru... viitor, promițând că nu știu ce articol de lege "îl vom modifica destul de recent" (adică repede!). Un șef de partid deplângea deunăzi "luptele intestinale" din formațiunea sa
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
lucru e urmărit cu obstinație. Îmbogățiții României de azi nu au nevoie de oameni capabili să comenteze ticăloșiile pe care le văd. Ei au nevoie de o populație decerebrată, hrănită din abundență cu manele și telenovele, căreia i se permite defularea violentă pe stadion și i se încurajează comportamentul iresponsabil. Ne aflăm într-un moment în care principalii oligarhi ai țării s-au coalizat pentru a înlătura ultima barieră ce le mai stă în cale. E o alianță de moment, firește
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
nu aduce. O corecție, o stupoare (cum ar fi aceea că extrem cosmopolita doamnă Manea nu a ieșit niciodată din țară) și cam atât. Ce face însă impecabil, și ce-i al lui e pus deoparte, e să citească. Pentru defulările confuze ale Ramonei, el e lectorul cel mai potrivit. Ritualul, căci despre ritual e vorba, conține o absorbție: „Primisem scrisoarea de la tine cu o zi înainte, dar nu avusesem curaj s-o desfac. O luasem cu mine și o pipăiam
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
Bineînțeles că, dacă se reduc la "decriptări" de tipul "cine e Ursul, cine e Vulpea?", "printre-rândurile" compromit iremediabil finalitatea estetică și nu pot fi luate în serios nici ca început de structurare a conștiinței politice. Cel mult, puteau provoca niște defulări de moment, la fel de sărace în conținut ca și folclorul de bancuri (ne amintim ce înfloritor, în anii de comunism), care, pentru putere, rămâneau de fapt inofensive, nu aveau cum să zguduie sistemul din temelii. Dar nu toată lumea citește la fel
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
voi arăta că, în ce privește iepurii, povestea e totuși mai complicată), dar se "actualiza" continuu, pe măsură ce realitatea începea să semene cu vorbe gratuite ale personajelor. Aducerea la zi însemna, de fapt, fărâmițarea proiectului auctorial în noi și noi ocazii punctiforme de defulare, de care nu știu ce nevoie mai era, dacă se înțelegea de fiecare dată același lucru. Ce putea să rezulte de aici, decât un fatalism gros, cu pierderea oricărui interes de a face ceva, de a găsi o soluție? Și tare mi-
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
și a stării depresive: "Troenit de scârbă, de lehamite și - ceea ce e mai grav - de deznădejde, n-am mai văzut iar nici un rost al acestor însemnări. Dar azi, depresiunea fiind mai crâncenă ca de obicei, deschid caietul în speranța unei defulări " (s.m.). În afară de "plăcerea înrobitoare" a muzicii, Radu Ciobanu își consemnează adesea impresiile de lectură, ce se remarcă prin observații subtile de critic, nu de simplu cititor. Fusese dezamăgit de "romanul cinematografic" Judecata al lui Titus Popovici, "scriitură superficială, grăbită, nu
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
Împăratului, ceea ce implică probabil și ofensa unui model autoritar pentru o populație a cărei creativitate în practica înjurăturii a fost blocată de stereotipul invocării automate a morfologiei sexuale personale, descalificate prin comparație. Pârghiile revoltei canalizate spre imaginea de artă ca defulare națională sunt multiple și comice deseori. Neînțelegerea referințelor implicate de limbajul sculptorului, explicit ca realism simbolic, sublimat prin referința la arhaicitatea etruscă indicată de regimul volumelor, sau condiția de coloană a personajului, ca și raportul dintre verticalitatea purtătorului de ofrandă
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea sa ,fără perdea". Obscenitatea joacă rolul de antidot al unui real nesatisfăcător, ilustrînd o defulare prin emisia imaginii, o terapeutică prin scriitură (impresia aparent bizară a Angelei Marinescu, potrivit căreia am avea a face cu o producție livrescă, ar putea fi omologată în sensul acesta): ,cînd/ curul tău se rostogolea pe cer/ nourii treceau peste
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Gheorghe Schwartz Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Cu speranța că rândurile de față nu fac parte dintr-o defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos în cuprinsul revistei România Literară. În ultimul timp apar tot mai multe fragmente de jurnal
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
ticul nervos al unui conferențiar sau ca o glumă repetată la nesfârșit de cineva care a băut prea mult. Iată exemple de calambururi (cam forțate) din nr. 67 din 11 martie 2006 al revistei: Șoboland; Cool est-il cul?; Fulare și defulare; Cultură, Coolturah & Khulthura.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
găsit mai multe indicii care probează indubitabil faptul că judecătoarea constituțională Iulia Motoc își scrie sieși comentarii laudativ-admirative, si nu de fiecare dată în strânsă legătură cu subiectul tratat de jurnaliști. Interpretate de psihologi, comentariile Silviei pot fi luate drept defulările unei persoane care și-a clădit o carieră cu sacrificii. Dorința de a se diferenția atât de mult de ceilați, dramatismul gesturilor sale, obsesia pentru titluri și decorații, o transformă într-o persoană antipatica. „Este asemenea unui soldat care se
Iulia Motoc, dezvăluiri despre activitatea judecătorului pe Internet by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37280_a_38605]
-
infinitul, extazul,/ spațiul devorat ca un drog, un sicriu în alte sicrie,/ timpii încurcîndu-și inelele,/ bunul părinte neantul, trăgîndu-ne în jos de picioare:/ totul îl fură pe om lui însuși, îi devoră substanța" (ibidem). Nota intrinsecă a acestui discurs al defulării moral-sociale îl constituie năzuința către o anatomo-fiziologie fabuloasă, către o înzestrare a ființei noastre cu simțuri și funcții suplimentare care să mitografieze realitățile inicve: "îmi trebuie mai multe auzuri,/ îmi trebuie mai multe văzuri, o mie de guri, miriade de
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
și cădeam de acord, cu schimbul, într-un registru argheziano-celinian, pe tema: "Ce vremuri trăim!" Ce mizerie! Ce senzație de descompunere! Ce lipsă de perspectivă! Ce silă! Silă de lume și silă de propria neputință, silă de silă, SILĂ!... Dincolo de defularea într-un fel de rînjet cinic, se decupa, simplu și înspăimîntător, un fapt: oricît de irațional ar suna, să ne ierte Dumnezeu, dar avem cam aceeași stare - de împotmolire fără speranță - de la sfîrșitul anilor '80... În plin dezastru, interlocutoarea mea
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
cu care însă, vrând-nevrând, trebuie să cadă la învoială și să se împace, cât cum, cu sine însuși. Astfel reiese din Autoportret într-o oglindă spartă. Cartea însemnează mai multe lucruri: este, mai întâi, un fel de jurnal, deci o defulare, o mărturisire, apoi o clasificare și ordonare, o umplere cu substanță a golului singurătății și, în sfârșit, foarte în surdină, abia, abia audibil, un lamento auster. Octavian Paler depune mărturie despre viața sa, la un ceas târziu, limpezind-o pe cât
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
și dînd la întîmplare în oricine are nenorocul să-i intre în vizor, e mimoză cînd vine vorba de el însuși. Cine are curajul să-l atingă și cu umbra unui gînd critic, își primește pedeapsa în rubrica lui de defulare, "12 noaptea cu Andrei", nu se știe prin ce însușiri potrivită pentru un ghid cultural. O sinucidere intelectuală În numărul din 26 octombrie-1 noiembrie 2006 al Observatorului cultural, Arina Petrovici, în articolul intitulat "Sorin Antohi - între sferturi de adevăr și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]