5,362 matches
-
din redacție, s-a regăsit punct cu punct, deși, ca și acum, nu-i aminteam numele. Interviul recent, în care recunoaște cu nonșalanță penală că organismul de coordonare a breslei pe care l-a condus (preluat și acesta de la generosul defunct) avea menirea de a îmbina presa cu afacerile (ceea ce eu am afirmat public de pe atunci, dându-mi demisia din funcția de cenzor pe care o aveam acolo și apoi de membru al clubului), m-a determinat, la sugestia unor prieteni
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
sală cu simbolistică profundă - „Crucea - Pomul vieții”. Atenția este captată imediat de arborele crescut parcă din solul incintei, axă a lumii și intermediar divin. Aici regăsim atârnate cruci de iertăciune și cruci de jurământ, simbol al garanției îndeplinirii promisiunilor făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu, conform algoritmului aplicat de Horia Bernea: „Când vrem să definim, totul
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parcă gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea-i bleagă și un sunet nu pătrunde, Căci adevărul deseori e proclamat, Păcatul omului, adânc în inimă se-ascunde, Cu multe
NOUA GENERAȚIE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377138_a_378467]
-
de furtunile unui timp alienat și alienabil. Coperți albastre... ca Acvamarinul și Cristalul marin - pietrele prețioase ale Gemenilor, albastre precum cerul senin al libertății jinduite. Herodot vorbește despre ritualul înmormântării la traci, care consta în trei zile de priveghi, incinerarea defunctului, urmată de un mare banchet și întreceri sportive. În timpul banchetului erau sparte vasele folosite. Depunerea în tumuli a unor obiecte prețioase și a ofrandelor avea drept scop ca defunctul să nu ducă lipsă de nimic în cealaltă viață, și să
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
înmormântării la traci, care consta în trei zile de priveghi, incinerarea defunctului, urmată de un mare banchet și întreceri sportive. În timpul banchetului erau sparte vasele folosite. Depunerea în tumuli a unor obiecte prețioase și a ofrandelor avea drept scop ca defunctul să nu ducă lipsă de nimic în cealaltă viață, și să nu se mai întoarcă în lumea din care a plecat. Desigur, deși documentele istorice demonstrează că geto-dacii apelau la sacrificii umane, autorul nu-și ucide niciunul dintre personajele principale
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Maria Banuș, A. Toma etc., etc. Așa cum precizam, cartea este (și) un instrument de lucru extrem de util cercetătorilor perioadei respective, întrucât, în mod evident, unele secvențe se constituie în mărturii veridice, iar multe dintre notele informative provin din chiar ... dosarele defunctei Securități. „Câtă viață, atâta literatură”! „«-Îmi place munca asta. Dar... evit să fac rău oamenilor. Tu, dragă Norinel, erai de mult înhățat și băgat la zdup, dacă...nu te protejam eu. (...) Ești pe lista neagră la Cenzură. Nu mai ai
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parca gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea-i bleaga și un sunet nu pătrunde, Căci adevărul deseori e proclamat, Păcatul omului, adânc în inima se-ascunde, Cu multe
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
-ntr-o formație,Pe dinăuntru goi și-ntunecați.Distrugem celor mici cu drag, copilăria,Se nasc, devin maturi și știutori,Cănd le-arătam ceva virtual, tehnologia,Nu desemnatul pe hârtie și-n culori.Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete,Defunctă-i facultatea de-a vorbi,De parcă gurile sunt șterse cu-n burete,Și nimeni nu le poate dezrobi.Urechea-i bleaga și un sunet nu pătrunde,Căci adevărul deseori e proclamat,Păcatul omului, adânc în inima se-ascunde,Cu multe
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
hotărîre justificată printr-o așa-numita dorința de "transparență" și girata din fruntea MECT de un personaj cu nume evocînd un respectabil recipient gospodăresc ardelenesc. Cu acel prilej, am asistat, după opinia mea, la o imixtiune mai apăsata decît în defunctul regim comunist a politicului în pedagogie; nu numai întrucît termenul pus de mine între ghilimele, "transparență", aparține limbajului politic și n-are ce căuta într-un sistem de învătămînt întemeiat pe eforturi conștiente, întreprinse cu seriozitate de toți partenerii (elevi-părinți-cadre
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
încheie, dacă nu fericit, cel puțin civilizat: fiecare dintre cele două combatante rămâne cu un accesoriu. Finalul este mai puțin convingător: Renée moare în urma unui accident de mașină. Ultimele sale gânduri se îndreaptă spre motanul Léon, spre Manuela, spre soțul defunct, spre domnul Ozu și spre Paloma care sesizase cărțile de filozofie în coșul de cumpărături al portăresei și cu care se împrietenise în cele din urmă; de altfel, tot ea o comparase cu un arici, pe cât de respingător, pe atât
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
-și spună că filozofia, în înțelesul ei tradițional, e pe butuci. Că nu mai e nimic de sperat de la ea și că răsucirile sterile ale feluritelor limbaje speculative au făcut ca istoria filozofiei să aibă înfățișarea unui cimitir de jargoane defuncte; că din criza actuală nu se poate ieși decît dacă filozofia e supusă unei schimbări de paradigmă. Schimbarea aceasta însemnînd: să renunțăm la superstiția jargonului abstract, considerat drept singura ipostază a gîndirii autentice, și să dăm filozofiei posibilitatea de a
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
anume au murit ei trădează un gust morbid. Vecinătatea sicrielor și putoarea meselor de morgă te-ar coborî la treapta promiscuității funebre, iar demnitatea ținutei de doliu ar fi pervertită de pofta vulgară de a scormoni în mizeria fiziologică a defunctului. De aceea, interogațiile uzuale de tipul "De ce?", "Unde?", "Cum?" se cuvine să fie lăsate pe seama ziarelor și a buletinelor de știri ce se pricep să speculeze sordi-durile. În realitate, în spatele exclamațiilor compătimitoare ("Vai săracul, era un om bun!") și a
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
perete plin cu sertare din care poți trage la alegere cînd de un mîner cînd de altul, sub ochii tăi alunecînd amintirea cadavrului dorit. Scriitori, politiceni, militari de carieră, voievozi, actori etc. se înșiruie într-o procesiune livrescă a spectrelor defuncte. Iar lectura, se înțelege, place pînă la atingerea voluptății de înfiorare morbidă. Două sunt concluziile care se impun în urma lecturii dicționarului. Prima este că între viața unui om și moartea lui nu există nici o legătură. În ciuda opiniei că fiecare crapă
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
când dibuești fără siguranță, se aud urelete și mieunături ca de pisici. Cela Delavrancea și cu mine încercăm de a dibui sunetele însă ne alegem numai cu înfiorătoare disonanțe. La ceai asistă, luând loc lângă regină, soția regentului Sărățeanu, urmașul defunctului regent Buzdugan. Micul rege Mihai, îmbrăcat într-o impecabilă jachetă de om mare, primește și el alături de mama sa, principesa Elena, mosafirii reginei, cu multă demnitate, însă nu fără a se declara încântat de felul elegant al îmbrăcămintei sale: “Mamă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mult. A fost foarte greu ca să facem multele probe, necesitând totdeauna cele 4 piane. Cântam când în sala Conservatorului, când într-o sală a așa numitei instituții de binefacere “Pâinea zilnică”, casă unde se dau pomeni pentru săraci în memoria defuncților și unde miroasea întotdeauna a iahnie de fasole. Cu toată atmosfera aceasta culinară, repetițiile noastre se făceau cu un entuziasm din ce în ce mai mare, iar mult meritosul conducător al orchestrei înjghebată mai mult din diletanți, Dl. Niculescu nu cunoștea răgaz și osteneală
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
oricum nu sunt la nivelul celor de la “juniori”. Dar despre asta vom mai vorbi, discrepanța în cauză nedatorându-se în nici un caz gazdelor, care au fost la înălțime, ca de obicei. S-a spus că festivalul “George Grigoriu” depășește lejer defunctul “Cerb de aur” și este un Eurovision în miniatură, nefiind nici o exagerare în aceste aserțiuni: e adevărat, la Brăila numărul finalistelor a fost jumătate ca la Malmö, în schimb aici a existat acompaniament cu orchestră, iar juriul nu a putut
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
iar viața țâșnește din grafemele și biografemele unei cărți unice, desprinsă de orice serie analogică. Vrând să scrie o carte despre sinucigași - chiar aceasta pe care o parcurgem -, personajul fără nume al lui Marin Mălaicu-Hondrari realizează că "aleasa societate a defuncților mei" nu e de ajutor. Nici măcar suicidar; cu atât mai puțin moral. Numai prin sinucidere te poți poseda în întregime", crede el că a înțeles lecția. Și totuși, dincolo de precedentele scriitoricești, dincoace de semnele "încurajatoare" pe care sinucigașii auctoriali le
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
Literatură și Artă" acoperă, pe copertă și pe pagina de titlu, numele adevăratului editor... O, tempora! Bună parte din volum reia, cu minime ajustări, poezii din Aritmetică (titlul, de altfel, al unui fascicul), recuperîndu-le, în nume propriu, de la Felix Anadam, defunctul pseudonim de debut. Cărțile sînt făcute, jocurile, banale și obosite. Nici misterele nu mai par ce-au fost: "Omul care păzea luneta părea să fie filosof,/ părea să știe multe din tainele cerului - / i-am dat doi lei să mă
Cu pușca și cu praștia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8132_a_9457]
-
sau revocării testamentului ori de legea statului pe teritoriul căruia aceste acte au fost făcute. Articolul 38 Competența 1. Deschiderea succesiunii și întreaga procedură succesorala privind bunurile mobile sînt de competența instituțiilor judiciare ale statului contractant al carui cetățean era defunctul la data morții sale, în afară de cazul în care se face aplicarea paragrafului 4. 2. Deschiderea succesiunii și întreaga procedură succesorala privind bunurile imobile sînt de competența instituțiilor judiciare ale statului contractant pe teritoriul căruia se află aceste bunuri. 3. Dispozițiile
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
a testamentului și procesul-verbal referitor la starea și conținutul testamentului și, în funcție de împrejurări, copia certificata a procesului-verbal de deschidere a testamentului, precum și, în cazul în care se cere, originalul testamentului, se trimit instituției judiciare competențe a celuilalt stat contractant, daca defunctul a fost cetățean al acestuia sau dacă o institutie judiciară a acestui stat este competența să efectueze procedura succesorala. Articolul 40 Măsuri de conservare a succesiunii 1. Instituțiile judiciare ale fiecărui stat contractant vor lua, potrivit legii lor, măsurile necesare
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
cererea misiunii diplomatice sau a oficiului consular, măsurile luate conform paragrafului 1 vor putea fi schimbate sau anulate, iar cele ce urmează a fi luate vor putea fi amînate. 3. Instituția judiciară a statului contractant al carui cetățean a fost defunctul, competența potrivit art. 38 paragraful 1, va putea cere schimbarea, anularea sau amînarea măsurilor luate conform paragrafului 1 din prezentul articol. 4. Dacă cetățeanul unui stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat contractant, unde nu a avut domiciliul sau reședința
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat contractant, unde nu a avut domiciliul sau reședința, obiectele pe care le-a avut asupra să se pun la dispoziția misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului contractant al carui cetățean a fost defunctul, însoțite de un inventar, fără vreo altă procedura. Articolul 41 Comunicarea cazurilor de deces 1. În cazul în care cetățeanul unui stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat contractant, instituția competența va înștiință de îndată misiunea diplomatică sau oficiul consular
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
săptămîna asta e dintr-un anticariat particular, dacă pot spune așa, dintr-un "muzeu sentimental", cum zice, altundeva, autorul ei - biblioteca familiei Dimisianu. Poartă în colțul foii de titlu, în dreapta sus, o dedicație în verde (cum îi e coperta), de la "defunctul" Felix Anadam către "prietenii lui tineri". "Fericitul" la care părintele lui a renunțat după o singură întrebuințare e pseudonimul lui Geo Dumitrescu de pe volumul Aritmetica, debutul lui și prima apariție din colecția revistei Albatros, din 1941. E anul cînd se
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
Au dispărut, desigur, pedepsele aplicate de societate, pedepse fie mitice, fie sociale. Imaginația oamenilor primitivi era cât se poate de contondentă: una din credințele larg răspândite susținea că ruda care nu-și respecta obligațiile de doliu era urmărită de sufletul defunctului - și ucis. De cele mai multe ori, societatea nu așteaptă pedeapsa divinității și reacționează cu brutalitate. Durkheim citează cazul unui ginere care n-a ținut doliul după socru, iar familia a decis să-i ia soția pentru a o da altui bărbat
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
caracteristicile secundare ale sufletului, dar ele nu sunt, poate, străine de ideea că acesta supraviețuiește trupului. Pentru a putea înțelege practicile cărora li se supune la moartea unei rude, omul este obligat să creadă că ele nu-i sunt indiferente defunctului. Vărsările de sânge atât de mult practicate în timpul doliului reprezintă adevăratele sacrificii oferite defunctului." (Durkheim, 1995; 368). Comentariile de acest fel subliniază puternica dimensiune simbolică a practicii de doliu, organicitatea ei în raport nu doar cu alte ritualuri, ci chiar
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]