393 matches
-
puternici", subliniază Sartre vorbind despre personajul Garcon, un clovn inventat și adus la viață de Flaubert, care răspunde la disprețul familiei sale printr-o atitudine mai grotească decît propria natură. În această categorie intră tot ce este mască, parodie, travesti, deghizare, la fel și orice formă de umor. Toate sînt îndreptate împotriva indivizilor avînd o autoritate asupra unui grup. Ca și în cazul jocurilor copiilor, de altfel. "Dar mimetismul, scrie Freud, este cea mai bună artă a copilului și motivul jocurilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai permisiv și mai flexibil - în consonanță cu eterogenitatea și complexitatea lumii contemporane - de exploatare conștientă și deliberată a resurselor unui „imaginar mimetic”245, care presupune nu de puține ori schimbul de roluri (între Cititor și Autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea. Și toate aceasta - trebuie să precizăm - nu ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, ci ca strategii de adaptare la o realitate iremediabil scindată. În consonanță cu o asemenea viziune asupra realului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unor scopuri serioase cum se întâmplă în cazul criticării indirecte a unui regim totalitar. În acest caz particular (extrem de caracteristic pentru literatura română din a doua jumătate a secolului XX), schimbul de roluri (între cititor și autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea reprezintă mai mult decât simple procedee compoziționale și stilistice. Ele se manifestă - trebuie să precizăm - nu atât ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, cât mai cu seamă ca forme de reacție
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
perioade de timp, ci mai curând sub forma unor variabile, dependente de un moment istoric anume. În plus, dincolo de această relativizare, se poate ghici chiar o nouă funcție negativă, perversă, s-ar putea spune, a lor, funcție ce nu exclude deghizarea, schimbul de măști, simularea. Într-un cuvânt, în literatura actuală, genurile rămân, de multe ori doar un background de convenții și norme, în funcție de care se măsoară fie noutatea pe care o aduce orice operă originală, fie consecințele renunțării ironice la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
meu adevărat. Ar fi avut o grămadă de lucruri să-mi spună și n-aveam niciun chef. De-aia ziceam că n-a fost bine să ne ducem acolo. Poate că ar fi trebuit să facem să dispară fotografia aia. — Deghizările sunt pentru ceilalți. Unde ai mai pomenit să te deghizezi ca să nu te recunoști tu singur ? Tocmai ce-ți spuneam... Azi mi-a expirat ajutorul de șomaj... Sunt inginer de uzină, asta e o meserie de care nu mai are
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care am terminat-o astăzi. Cartea, scrisă în 1848, cu șase ani înaintea morții, și apărută postum (1859), reprezintă gestul final al ridicării măștii, justificarea târzie a unei producții pseudonime. Kierkegaard, considerîndu-se un autor eminamente religios, a folosit toată viața "deghizarea estetică". A intra în categoriile esteticului - ale vârstei tinere, ale senzualului și frumosului sensibil - înseamnă a te așeza în punctul în care se află îndeobște interlocutorul tău. Această plasare strategică }n categoriile mentale ale publicului este singura care îți dă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se află îndeobște interlocutorul tău. Această plasare strategică }n categoriile mentale ale publicului este singura care îți dă o șansă de a te face ascultat, singura care îți oferă prilejul ca, pe baza acestei captații inițiale, să poți avansa, pe parcursul deghizării, punctul tău de vedere. Ceea ce poți obține astfel nu este răsturnarea unei convingeri, ci faptul de a-l obliga pe celălalt să fie atent. Iar a-l face atent înseamnă a-l determina să judece propria-ți cauză, alta decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înșelătoria constă în a vorbi astfel, tocmai pentru a putea ajunge la spiritual"). Toată opera estetică a lui K. devine astfel o metafizică a incognito-ului (Socrate este precedentul păgân al incognito-ului cristic, teoria măștii confirmată ulterior de practica deghizării umane a divinului). Andrei ne-a citit paginile scrise cu o vervă demonică (retorică baroc-păgînă) despre natura ideală. Geografia Arcadiei, în preajma căreia s-a produs idealizarea naturii, era - paradoxal - sumară până la austeritate. Însă în realitatea geografică a Arcadiei, spune A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toarnă în ei” lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică etc. Scriitorii tolerați la curte, caricaturi ale contempornilor lui Eugen Barbu, fac excese bahice și pătează fețele de masă ale domnitorului. Unul, Neftiotache Buhuș, deghizare transparentă a unui clasic în viață, e mai mereu beat și se lasă păcălit de travestirea Messerului în femeie, fiind atras de acesta și înecat într-o hazna pentru că își bârfise stăpânul. Dar Messerul însuși e necumpătat și „e găsit
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
desenului, amplasarea pe foaie, finalizarea, precizia trăsăturilor, simetria, proporțiile, perspectiva) și unei analize de conținut (tema, atitudinea personajelor, proporția părților corpului, expresia facială, posturală, accesorile). Semnificațiile în schizofrenie sunt: - forme rotunde: narcisism, supunere; - forme angulare: agresivitate, masculinitate, opoziție; - omisiuni și deghizări,inversare a sexului personajului desenat, în raport cu sexul subiectului; mutilare a personajului desenat (perturbări la nivelul identificării profunde). În toate probele proiective tip desen se interpretează: plasarea desenului în pagină, aspectul formal în desen și aspectele de conținut. În schizofrenie apar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
existe și o anume „refulare a dorinței”74. O deplasare sau o deformare, o transformare În legătura dintre „afect și reprezentare”75. „Fantasmele artistului”, care, În cazul jurnalului intim, sunt, aproape nemodificate, și ale personajului, se obiectivează prin chiar actul deghizării lor În cuvinte - În fragmente de conversație, În relatări, În captarea În priză directă a unei experiențe a eului, În confruntarea structurii narcisice 76 care dă soluția activității creatoare. Arta, manifestare triumfătoare a eului, a rămas ultimul „bastion al narcisismului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
același sex și dragostea din prietenie și din condiția de discipol până la intimitate romantică și atașament erotic: echivalenți de același sex la varietatea unirilor heterosexuale. Critica feministă a demascat problema. Cerința lor este devotament deschis față de cauză în consecință, fără deghizări, distanță sau minciună. Pe baza acestui criteriu, Yourcenar a picat la testul celor trei cuvinte (deghizare, distanță și minciună) ea practicând toate cele trei în scrierile ei. În 1979 Georges Stambolian, un cărturar din cercurile academice din America l-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
erotic: echivalenți de același sex la varietatea unirilor heterosexuale. Critica feministă a demascat problema. Cerința lor este devotament deschis față de cauză în consecință, fără deghizări, distanță sau minciună. Pe baza acestui criteriu, Yourcenar a picat la testul celor trei cuvinte (deghizare, distanță și minciună) ea practicând toate cele trei în scrierile ei. În 1979 Georges Stambolian, un cărturar din cercurile academice din America l-a intervievat pe criticul de teatru american Eric Bentley despre statutul homosexualității în literatură 101. Se întâmpla
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nu pătrunde până în inima domeniului Yourcenar. Pentru aceasta trebuie să căutați în altă parte, la reprezentările ei despre magie și tăinuire: cheia pentru viziunea ei despre condiția umană. Toate scrierile lui Yourcenar, ca și stâlpii vieții ei, iubesc magia și deghizarea: acesta este motivul pentru care eroii ei masculini sunt obsedați de ocult și tăinuire. Faima literară a lui Yourcenar nu se bazează în principal pe proslăvirea iubirii homosexuale, ci pe înțelegerea condiției umane prin căile intuitive ale misterului și magiei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
vulgare ca gay. Desigur că poziția ei nu trebuie să aibă mare importanță. Faptul că Yourcenar a continuat să nu-și recunoască statutul ei de scriitoare gay este doar o tendință printre multe altele. Ea pornea de la practica ei de deghizare și din cultul tăinuirii, ca și din alte surse. Este mai logic să presupunem că ea a fost o femeie bisexuală care a scris o literatură de dimensiuni considerabile, o mare parte din ea înfruntând amenințător condiția umană și o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și o altă logodnică (falsele cupluri), fuga îndrăgostiților, călătoria lor, furtuna pe mare, naufragiul, salvarea miraculoasă, atacul piraților, captivitatea și temnița, atentatul la castitatea eroului și a eroinei, aducerea eroinei ca jertfă purificatoare, războaie, bătălii, vânzarea în robie, morți fictive, deghizări, recunoașterea sau nerecunoașterea, trădări fictive, ispitirea castității și fidelității, false învinuiri de crimă, procese, încercările (la judecată) ale neprihănirii și fidelității îndrăgostiților". Ne-am folosit de citatul amplu pentru a sublinia momentele, în însăși succesiunea lor, în care Satyricon-ul dezvoltă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cuvântul meu de onoare că nu-l voi mai jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul în care doarme el noaptea"". Totul în concordanță cu aventura literară greacă: după deghizare și atacarea corăbiei de către pirați, protagoniștii se salvează miraculos, de astă dată nu în spiritul uniunii fericite de tipul "până ce moartea îi va despărți", ci numai ca să-și continue, nestingheriți, înșelătoriile. Printre care se numără și episodul unei simulate povești
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Lumii de Apoi (Iad/ Paradis) și idealizarea ca manieră excesiv aplicată imaginarului din literatura consacrată utopiei, ambele ridiculizate prin travestiuri inventive. Căci, dacă Infernul se bucură, așa cum am remarcat deja, de un travesti umoristic, cealaltă parte a balanței înclină în favoarea "deghizării" utopiei, care capătă aici forme contrare modelului propus în Utopia lui Thomas Morus, text apărut în 1516 și pe care Rabelais îl cunoștea și prețuia, așa cum rezultă din corespondența celor doi atestată și în istoriile literare 270. Dacă înclinația renascentistă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
când protagonista este supusă unui experiment ce amintește de durerile bătăilor violente din timpul anchetelor povestite de Adriana Georgescu și trăite empatic de Monica Lovinescu. După cum afirmă Wayne C. Booth, " Deși un autor poate până la un punct să-și aleagă deghizările, el nu poate niciodată alege să dispară"411. Cu atât mai puțin cu cât judecata autoarei este întotdeauna prezentă și evidentă, datorită adresărilor directe către cititor și comentariilor la persoana întâi. Naratoarea relatează că în urma unei convocări pe care scrie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație („deus ex machina“), tehnica quiproquoului (substituire de persoane), tehnica travestiului (apel la deghizare, la „mască“), tehnica imbroglioului (încurcături, confuzii de personaje), tehnica simetriilor/a repetiției situațiilor dramatice; dramaturgia modernă - teatrul „fără evenimente“ (fabulația se bazează pe un desen epic primordial), logica „acțiunii“ urmărește curba imprevizibilă a vieții interioare; compoziția ia o formă circulară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aproape 2.000 de festivaluri, care atrag în Franța un public evaluat la peste 5 milioane de persoane. Ofertele speciale de weekend și de divertisment (oferte de nopți petrecute în igluuri, cascadorii cu automobile, conducerea unui tanc, ascensiuni în montgolfier, deghizări spectaculoase) se dezvoltă tot mai mult. Dincolo de echipamente și de produsele finite, industriile consacrate petrecerii timpului liber perfecționează actualmente dimensiunea participativă și afectivă a consumului, înmulțind numărul ocaziilor de a trăi experiențe directe. Nu este vorba numai despre vânzări de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vânătoarea sângeroasă asmuțită de furia ucigașă a eroului lui Sofocle, victimă tragică a amăgirilor zeilor. Iar dacă în Zadarnicele chinuri ale dragostei nebunia sentimentelor devine, în cele din urmă, doar o mascherata, un divertisment agreabil, dar ușurel, cu măști și deghizări, piesa nu-și pierde totuși o anumită gravitate, rămânând, în esență, povestea rătăcirii la care e condamnată o privire robită simulacrelor și învinsă de ele: „Le-am făcut curte doar unor simulacre ale aleselor noastre”, va spune Berowne, același care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spune acum „Iubesc teatrul”, e pentru că a reușit să rezolve un paradox esențial, vizând deopotrivă relațiile viu/artificial și animat/inanimat. Craig își declară net preferința pentru materialele anorganice: fețele actorilor trebuie pictate sau ascunse sub măști, pentru că vrea ca deghizarea acestora să-i facă de nerecunoscut, până-ntr-atât încât să semene cu marionetele (să aibă, adică, o expresivitate dependentă în întregime de măștile purtate și de caracterul convențional al gesturilor). Lucrurile se explică prin faptul că această primă „repoziționare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
când pornirea libidinală e înlăturată din conștiință. Ajunsă în „inconștient”, ea refuză totuși „să se astâmpere”; își caută drepturile ei la viață, iar fiindcă în conștiință nu mai poate reveni, succesul fiindu-i barat pentru totdeauna, încearcă o operă de „deghizare”, „travestire” (în consecință, ea „îmbracă haina” altei tendințe, căutând să înșele „vigilența” conștiinței). În opoziție cu „travestirea”, există procesul „subliminării”, în care pornirea libidinală o îndreaptă într-o altă direcție, și anume una înrudită, superioară, admisă de „Supra-Eu”. Noțiunea de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]