28,176 matches
-
în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mare tărăboi afară! Ce să fie, bunăoară? Cum era noapte-nstelată Și, trezit așa deodată, Pe-o ureche cu scufia, Ioachim ieși sub via Cea cu struguri tămâioși, Sări degrab’ în galoși, Zăpăcit și adormit, Când prin dreptu-i a țâșnit O nălucă roșcovană, Cu mișcări ca de cucoană. Atât apucă să vadă Din ce se-ntâmplă-n ogradă. Cineva se strecură, Trei găini de înhăță Și dădu bir cu fugiții
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
cărți ale lui Nichita și despre Nichita, cărți cu autograf primite de la diverși scriitori.” În „Posteritatea necuvintelor” - Nicolae Băciuț spune: „Nici un poet postbelic n-a influențat suflul scriiturii cum a făcut-o Nichita Stănescu și nici nu se va ivi degrabă un autor care să-i fie pe măsură. El a însemnat, într-un alt timp istoric, ceea ce au însemnat Eminescu și Arghezi. Nichita Stănescu a fost nu doar poezie ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
miracolului, sau, mai bine spus, asupra lipsei lui și posibilității de a-l recrea sau de a-l regăsi în hiper-realitatea lumii de azi. Privirea inteligentă, lucidă și sceptică a ei remarcă frust pustiirea acestei lumi, absența zeilor, sau, mai degrabă, căderea lor în derizoriu. Cristina Dascălu participă cât se poate de efectiv și de vivace la întâmplările lumii sale, pe care le observă, le cântărește, le influențeză și le împărtășește. Nu există tânguire, așa cum nu există nici o trecere definitivă dincolo de
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
depistarea) miracolului încă posibil și demascarea acestuia drept fals miracol, făcătură, efect special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care poetul o
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care poetul o locuiește cu voluptate și aplomb. Cristina Emanuela este o autoare de versuri, născută nu făcută, cu o precocitate intelectuală, demnă de atenție
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
că diagnosticul a fost pus în mod superficial și cel mai probabil eronat. Poetul era măcinat în realitate de un sidrom maniaco-depresiv. Asta o spune și medicul psihiatru botoșănean, cu o vastă experiență și dedicat studiului bolii lui Eminescu. Mai degrabă Eminescu a suferit o mare depresie sufletească, văzându-se înlăturat de la Timpul, ziarul lui de suflet, unde și-a pus în joc toată pasiunea lui jurnalistică. Văzându-se fără un venit care să-i asigure un trai normal, Eminescu, s-
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
utilizat continuu, de pește 9.000 de ani, de amerindieni, ca aliment și medicament deopotrivă. Iuțeala din gustul sau este datorat prezenței capsaicinei, ingredientul cel mai activ din ardeiul iute. În mod surprinzător, “iuțeala” nu reprezintă un gust, ci mai degrabă o senzație. Nu există papilele gustative asociate cu această capsaicina. Ardeiul roșu este plantă care ar trebui să nu lipsească din cabinetul niciunui medic de familie și nici din trusa medicului urgentist. Și asta pentru că ardeiul roșu oprește extrem de rapid
Cea mai buna planta in prim ajutor: ardeiul iute rosu! Opreste sangerarea, oricat de puternica ar fi, in doar 10 secunde! In plus, opreste atacul de cord! by http://uzp.org.ro/cea-mai-buna-planta-in-prim-ajutor-ardeiul-iute-rosu-opreste-sangerarea-oricat-de-puternica-ar-fi-in-doar-10-secunde-in-plus-opreste-atacul-de-cord/ [Corola-blog/BlogPost/94314_a_95606]
-
reprezentanților Marelui Consiliu. O chestiune ca aceasta putea deveni uneori riscantă, însă el era optimist. Datele de performanță ale concernului îi dădeau liniștea necesară. Așadar, a doua zi, când majordomul îl introduse în sala de audiențe una care semăna mai degrabă cu o închisoare din Evul Mediu Timpuriu, privi senin la chipurile celor trei reprezentanți. Păreau făcute din ceară și nu părera posibil să fi zâmbit vreodată. Nici măcar la naștere. Numai că, el era, așa cum știm, de origine german și la
TURISMUL TOTAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1416764858.html [Corola-blog/BlogPost/372005_a_373334]
-
strice autocarul exact în fața Muzeului Național și să fim forțați să începem turul de acolo. Destinul a ținut cu planurile mele ... Am parcurs Piața Wenceslas, un regal de clădiri în stil Art Nouveau (denumit prin partea aceasta de Europa mai degrabă Secession sau Jugendstill), care abundă în picturi exterioare, dantelării în piatră, și flori. Lipite una de alta, creează un amețitor joc de forme și culori. Simți o dorință irezistibila de a opri timpul în fața fiecărei clădiri pentru a putea analiza
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
aglomerate, sau se pun în practică noi măsuri de sanare a spațiilor deteriorate. Cu alte cuvinte, se merge pe relația calitate-preț, cu accent pe calitate. Poate că strategia Spaniei nu se potrivește întru totul României actuale, care se află mai degrabă în situația de a atrage turiști și investitori, în loc să le restrângă accesul, dar condițiile care să vizeze viitorul pe termen lung e bine să fie puse de pe acum. Căci un lucru este clar: mai devreme sau mai târziu, ne vom
Spania și România, o paralelă inegală by http://uzp.org.ro/spania-si-romania-o-paralela-inegala/ [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
de Schimb (ERM 2) propus pentru adoptarea monedei unice, părăsind proiectul Euro și păstrând (similar cu Danemarca) un statut special în această privință (pot decide oricând intrarea în Zona Euro, nefiind obligatorie această condiție). Britanicii mereu au fost asociați mai degrabă unui curent anti-UE și reprezentând de multe ori poziția Statelor Unite de care s-au simțit mult mai aproape, mai ales în politica externă și cea de apărare. Evoluția recentă a Uniunii Europene a alimentat și mai mult curentul eurosceptic: în loc să
Un motiv pentru care nu cred în BREXIT by https://republica.ro/un-motiv-pentru-care-nu-cred-in-brexit [Corola-blog/BlogPost/338481_a_339810]
-
nouă identitate, dar cum putea s-o obțină? Oricum, lui nu-i mai păsa de nimic, trecuse prin prea multe într-o viață de om. Pentru el era ca și cum ar fi revenit într-o altă lume, care avea legătură mai degrabă cu cea de Dincolo, decât cu cea de pe Pământ. Iar ceea ce i se întâmpla acum însemna un fel de misiune, pentru că simțea că are un mandat limitat. Și tot din prima seară începură să discute despre Proiectul lor (...) Tema centrală
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
cu ajutorul Fiarei înseși, Vladimir Ilici Ulianov, Germania, condamnată în 1933 la doisprezece ani de criză paranoică fără întrerupere. Mentalitatea descrisă mai sus poartă, în literatura de specialitate, numele de „ideologie utopică”. Aceasta pentru că trăitorul în astfel de vremuri e mai degrabă înclinat să creadă că locul lui legitim nu este în lumea de aici, ci altundeva, „anywhere out of the world”, cum ar zice poetul. Să nu simți că nu mai poți avea încredere în nimeni și în nimic? În perioadele
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
și că ei determină în mare parte, ceea ce rezistă în timp, deci eu cred că cel mai mare critic al meu este publicul larg. - Ai fost încurajată de cei din jur să continui să scrii sau se poate vorbi mai degrabă, de o încredere în Dumnezeu și în capacitățile proprii? Ce anume te-a ajutat să te concentrezi pe scris? Au existat și momente când ai fi vrut să abandonezi? - În timpul dedicat scrierii primului roman, „Funiile dragostei, pentru că atunci, era o
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care părea mai degrabă bunică decât mamă, striga de zor la fiu-său: - Încetișor, Ioane, c-o să te calce bou' pi chicior! Lasă că nu-i grabă. Tată-tu o să mai rabde, că n-o fi prima dată. Are la el o sticlă di
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
de unde s-aștepta să-l întâmpine câinii, mai întâi porniți ca asupra unui străin, apoi gudurându-se spre cel recunoscut ca fiind stăpânul cel fără mustață. Acum însă nu se mai întâmpla întocmai. Nu se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci moartea, a toate stăpână, E-aproape, aproape, aproape. Și cheamă degrabă și vântul Să plimbe frunzișul cel veșted, Închide cu grijă mormântul Și pune-mi o floare la creștet. Referință Bibliografică: PSALM / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1426683894.html [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
să nu admirăm expunerea cu fața și spatele a nimfelor din planul apropiat, ambele de o frumusețe robustă și surprinse, ca și celelalte, în stare de somn. Nu mai puțin interesantă este tratarea acestei scene mitologice într-o manieră mai degrabă realistă. În fundal, izvorul decorat cu amorezi de piatră creează un efect și mai puternic de distanțate de canonul mitologizant în favoare unei compoziții realiste, cu aer câmpenesc. Pe de altă parte, corpurile adormite impun o domolire a dorinței de
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
face vrând-nevrând o cotitură când emigrăm, dar asta nu implică neapărat schimbarea „stării noastre de agregare” intime, aceea de români. Nu ne transformăm în „neromâni” sau „antiromâni” atunci când ne adaptăm vieții în altă țară. Nu ne amputăm nimic, ci mai degrabă creștem, asemeni unor copaci altoiți. Continuăm să facem parte din frumosul popor vegetal, cel inventat de Ana Blandiana în portetul nostru poetic, strecurat ca prin minune prin cenzura comunistă. „De unde altfel liniștea În care așteptăm desfrunzirea? De unde curajul De-a
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_romanii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1351983520.html [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
trebuia. Mai recent, a devenit tot mai greu. Și nu mă plâng, pentru că această „greutate” e semn de prosperitate în cele mai multe cazuri. Acum, cei apropiați ori își permit să își cumpere tot ce își doresc, ori își doresc experiențe (mai degrabă decât obiecte) pe care cu greu le poți face cadou: sănătate (că-i mai bună decât toate), o căsnicie fericită, un copil, un serviciu mai bun. Viața mea de receptor și dătător de cadouri s-a schimbat semnificativ de când a
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
este Maica Mântuitorului nostru Iisus Hristos. O mamă totdeauna este foarte sensibilă față de copilul său. Orice i se întâmplă, este repede mișcată. Dacă este într-o cumpănă grea fiul ei, ori de s-a purtat mai rău până atunci, ea degrabă se îngrijorează și nu știe cum să-l ajute mai repede să scape din acel impas. Am întâlnit din acestea foarte multe în viața mea de preot. Mama Mântuitorului nostru Iisus Hristos este o mare excepție. Fiind Iisus Hristos pe
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
nu participe la licitația Artcurial din noiembrie 2010, când urmașii legatarilor lui Brancuși au scos la vânzare ansamblul acestor obiecte și lucrări, ratând o ocazie unică. Conținutul aproape integral al expunerii permanente Brâncuși-Omul era acolo, mai trebuia identificat - sau mai degrabă construit - un spațiu adecvat nu prea mare, în mod fatal în București, locația ideală pentru a asigura accesul larg al publicului românesc și nu numai. Contextul actual în care Guvernul României ne-a lansat o provocare, făcând apel la solidaritatea
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL by http://uzp.org.ro/brancusi-omul-participa-la-subscriptia-publica-pentru-brancusi-artistul/ [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
ieșind aici în evidență, aspectul soteriologic și eshatologic al vieții persoanei). Potrivit acestui principiu putem zice că istoria întreagă a umanității, și a fiecăruia dintre noi, este deja anticipată, judecată și manifestată, mai puțin prin faptele noastre personale, cât mai degrabă prin Crucea și atitudinea noastră față de Iisus Hristos cel răstignit și înviat . Din acest motiv, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că în taina Crucii și a Învierii este ascuns „destinul” (vocația) lumii și a oamenilor . În profunzimea sa, istoria umanității
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
și a lui Shimon Naor (inculpați penal în România) la întâlnirea cu primul ministru Adrian Năstase, pentru a-i bate acestuia cu pumnul în masă: "Vezi că nu suntem singuri? Vezi că și noi suntem Israelul!". Sau putem spune, mai degrabă, că Israelul acceptă și promovează o politică de rapt economic asupra României. CU CE BANI AU PLĂTIT ISRAELIENII? Cele mai multe informații în acest sens au apărut cu ocazia efectuării Raportului de Expertiză Contabilă Judiciară din dosarul de cercetare penală nr. 00161
CAP. 18 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_18.html [Corola-blog/BlogPost/356935_a_358264]