926 matches
-
crizei” familiei moderne sunt identice cu cele ale divorțialității și celibatului (vezi capitolul 7). Altfel spus, cei îngrijorați de degradarea familiei contemporane, pierderea valorilor ei și pierderea valorii ei în societatea de ansamblu, cu efecte vizibile în scăderea natalității, în delincvență, violuri, copiii străzii, sănătate sexuală și altele, văd soluția în reconsolidarea mariajului, stabilitatea căsătoriei. Într-adevăr, studiile sistematice arată că din punct de vedere statistic, celelalte alternative (coabitarea, familii monoparentale, persoane singure) produc mai puțini copii și de calitate mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în reconsolidarea mariajului, stabilitatea căsătoriei. Într-adevăr, studiile sistematice arată că din punct de vedere statistic, celelalte alternative (coabitarea, familii monoparentale, persoane singure) produc mai puțini copii și de calitate mai scăzută. Dar bineînțeles că relele sociale mai sus enumerate (delincvență, violență etc.) nu pot fi puse decât în mică parte pe seama schimbărilor în perimetrul familiei. Pe parcursul lucrării am insistat pe ideea complexitățiideterminațiilor în aceste cazuri, pe riscurile științifice și sociopolitice de a le considera „anomalii” ale lumii contemporane, fiind nedrept
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evenimente intrafamiliale (nașterea unui copil, violență, infidelități). • După natura dificultăților: adăugarea sau pierderea de persoane din familie (nașteri, adoptare, recăsătorire, moarte, spitalizare îndelungată, plecarea copiilor la școală în altă localitate etc.); evenimente demoralizatoare (pierderea slujbei, infidelitate, alcoolism sau alte dependențe, delincvență etc.); demoralizare plus adăugiri sau pierderi (separare prin divorț, sinucidere, închisoare, copil ilegitim etc.); schimbări relevante de status și rol (trecerea rapidă de la bogăție la sărăcie, sau invers, șomaj, schimbări datorate terapiilor medicale sau psihologice etc.). Desigur, modalitățile de asistență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și complet, probabil că ar putea figura și caracteristici sociodemografice, care se transpun, desigur, și în trăsături de personalitate prezente în MGAA, dar care pot fi folosite și ca predictori direcți în evaluarea agresivității și a actelor antisociale. Spre pildă, delincvența este mai frecventă la tineri și la anumite grupuri etnice. Explicațiile nu rezidă atât în natura biologică sau într-un dat imanent, cât în socializare și în condiționările sociale acute (șomaj, sărăcie, lipsa de educație). O atenție specială a fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spori semnificativ impactul pedepselor instituționale asupra reducerii violenței (Baron și Byrne, 1991). Afirmație la care juriștii ar putea replica. Schimbări necesare, dar cu totul dificil de realizat, deoarece ar avea multe alte consecințe nedorite. De altfel, cu deosebire în cazul delincvenței juvenile, pedeapsa prin instituții corecționale, cu atât mai mult închisoarea, ridică serioase semne de întrebare pe linia însușirii sau accentuării în asemenea contexte a mentalității și conduitei antisociale, precum și a consecințelor stigmatizării (prin întemnițare) asupra personalității tânărului în cauză (Rădulescu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cere o implicare mai agresivă într-o dispută de grup); o persoană ocupă mai multe roluri incompatibile simultan (este cazul unui elev/student ce are rolul de lider al unei echipe care trebuie să discute despre modalități de diminuare a delincvenței la adolescenți și, simultan, are și rolul de membru într-un grup de astfel de delincvenți); rolul pe care trebuie să-l îndeplinească persoana se află sub standardele și performanțele pe care elevul/studentul respectiv consideră că le are (dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care elevii/studenții le au față de un subiect considerat „delicat” de către cadrul didactic (la orele de dirigenție, spre exemplu, astfel de subiecte ar putea privi delincvența juvenilă sau educația sexuală) sau cele folosite atunci când tema a inclus un conflict escaladat între participanții la focus-group; elevii/studenții pot fi rugați să-și scrie opiniile pe caiete sau pe foi de hârtie, iar profesorul va strânge aceste documente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de frustrare, tensiune În relațiile interfamiliale, apar conflicte conjugale și crește rata divorțurilor. Dacă această tulburare nu este abordată coerent și responsabil, copiii cu ADHD și probleme asociate de comportament sunt expuși unor riscuri ridicate de marginalizare socială, eșec școlar, delincvență juvenilă, consum de alcool și droguri, comportamente antisociale și accidente. Deseori impactul și efectele ADHD se dezvoltă dramatic În perioada adultă. Strategii de intervenție pentru integrarea școlară a copilului cu ADHD Nu utilizați disciplina strictă, tradițională! Părinții și cadrele didactice
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor atitudini favorabile față de școală. Cu alte cuvinte, educatorii trebuie să facă apel la toată competența lor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
sau de dezvoltare somatică, prin instituirea unor măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de experți OMS propune ca prioritare următoarele probleme: a) problema copilului și a copilăriei, delincvența juvenilă, tulburările de comportament, de adaptare, carențele afective familiale, adopțiunea; b) igiena mintală a persoanelor de vârsta a treia și măsurile de protejare psihosocială a acestora; c) influența factorilor de civilizație ai vieții moderne asupra stării de sănătate mintală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de suicid etc.; destrămarea familiei; mutațiile în modelele de educație a copiilor și tineretului. Se poate constata din cele de mai sus că bolile orașului sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lipsa de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele legate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afectivă, depresie și angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe sexuale etc. Asistăm la noi „forme de viață socială”, diferite de cele tradiționale, care însă implică un efort considerabil de adaptare și de asimilare a unui „sistem de valori”, fluctuante, instabile, care nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca un tip de accident, de criză ontologică, care în unele situații poate avea o motivație psihopatologică. Criminalitatea Criminalitatea și delincvența, în general, sunt expresia unui conflict care opune individul mediului comunitar-social (A. Porot). Deși ideile despre criminalitate au variat în raport cu concepțiile sociale, istorice și culturale, criminalitatea este considerată ca reprezentând actul deosebit de grav de heteroagresivitate prin care un individ produce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K. Brunner, New York, 1952. Rappard, Ph., La folie et l’etat, Privat, Toulouse, 1981. Rathenau, W
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că atunci când părinții devin parteneri în educația copiilor, indiferent de mediul cultural sau economic al familiei, se simt rezultate în performanța elevilor, se asigură o mai bună frecventare a școlii, o reducere a abandonului școlar și o scădere a fenomenului delincvenței. în special părinți care sunt la primul copil școlar simt nevoia împărtășirii problemelor cu alți părinți, cu cadre didactice sau cu specialiști care i-ar putea ajuta în obținerea performanțelor scontate. De aceea faptul ca am fost invitați să căutăm
COLABORAREA FAMILIEI CU ŞCOALA ÎN EDUCAŢIA COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Doina Şipurel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1424]
-
PROBLEMELE SOCIALE - punctul de pornire al paradigmei dezvoltării sociale Identificarea problemelor sociale reprezintă punctul de pornire al schimbării sociale. Formularea unei probleme declanșează o motivație colectivă de a explora posibilitățile de acțiune. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Un exemplu tipic este societatea americană. Aceasta este centrată pe „problemele sale sociale” și promovează soluții. Nu este întâmplător că unul dintre cele mai populare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării, ai nivelul mortalității infantile, ai gradului de satisfacție/insatisfacție; c) factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale - este importantă identificarea factorilor, a condițiilor și a situațiilor care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. După cum se observă, o asemenea analiză
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
public național și local care să armonizeze toate politicile sociale sectoriale privind cerințele multiple de dezvoltare a copilului în cadrul familiei și al comunității. Se pornește de la premisa că soluțiile eficiente la multiplele probleme ale copilului - sărăcia, abandonul copiilor, abandonul școlar, delincvența juvenilă, abuzurile de tot felul, neglijența în familie și în instituții etc. - nu pot fi găsite în afara cadrului familial și comunitar. Politica socială pentru familie și copil nu poate fi desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a copiilor abandonați; - prevenirea și contracararea situațiilor de neglijare, abuz a copilului; - prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva femeilor și copiilor; - promovarea sănătății reproducerii; educație sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase; - prevenirea delincvenței juvenile și recuperarea socială a delincvenților; - prevenirea și tratarea alcoolismului, a dependenței de droguri atât la adulți, cât și la copii; - îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
salariului minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă). Numărul de programe/proiecte pe subobiectiv PNAinc variază între unul și 31. În vederea atingerii subobiectivelor privind: a) creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, b) instituirea unei noi legislații cu privire la delincvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale și c) prevenirea excluziunii sociale cauzate criminalitate au fost implementate 31, 29, respectiv 28 de programe sau proiecte de către trei, patru, respectiv cinci dintre instituțiile guvernamentale. Un interes ridicat au mai prezentat trei subobiective
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
putem elabora următoarele concluzii, fundamentate din punct de vedere practic : Se observă faptul că putem pune accentul pe mediul de relaționare a tânărului cu mediul familial și social, pentru a explica conduita delincventă a acestuia. Deși incidența mare a fenomenului delincvenței este foarte mare În familiile dezorganizate, nu poate fi susținută ideea conform căreia familiile dezorganizate În sine ar fi neapărat criminogene. Chiar dacă conform studiului, 55% din tinerii delincvenți provin din această categorie de familie, nu se poate trage și susține
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]