259 matches
-
unui comportament delincvent este lipsa legăturilor convenționale. Acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se află într-o relație sigură cu școala și alte activități convenționale au o probabilitate mica de a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă aceasta, de obicei acești adolescenți, se află în cadrul unor rețele sociale convenționale, ceea ce scade și mai mult probabilitatea de a se implica în activități deviante. Pe de alta parte, dacă legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
native, dar pot fi determinate și de boli, precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat modificări comportamentale. Condițiile de mediu, certurile, neînțelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea satisfacerii nevoilor primare pot fi cauze care să determine o conduită delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lor când au fost închiși. El negă rolul mediului asupra criminalității, afirmând că o perioada lungă de timp, cât părintele a fost închis, nu a avut influențe asupra delincvenței minorului. Ca o măsura de prevenire, Goring propunea interzicerea reproducerii persoanelor delincvente. În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat într-o casă anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au părăsit căminul pentru a duce o existență delincventă. Un alt caz celebru este al unei fetițe ce a fost scoasă din sânul unei familii de infractori, spre a fi plasată într-un cămin normal. O perioadă conduita fetiței a fost ireproșabilă, după care a început să mintă, să
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oferă un răspuns la întrebarea de ce comit infracțiuni și minorii proveniți din familii "normale". Ceea ce se moștenește nu este criminalitatea, ci anomalii care o pot determina. Pe lângă ereditate trebuiesc luați în seama și alți factori. Când se studiază o familie delincventă trebuie luați în considerare și factorii de mediu, pentru că este posibil ca și tatăl și fiul să fi comis aceeași infracțiune, dar vinovat să fie mediul sau situația economică. Toate cercetările au impus aceeași concluzie - caracterele umane (aptitudini, capacitate intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
juvenili. După studiu lui Roșca A. (1932) putem observa corelații între tipul de relații din cadrul familiei și comportamentul delincvent al copiilor. Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori Relații maritale Delincvenți băieți (235 cazuri) Delincvente fete (37 cazuri) Familii organizate 31,06% 24,32% Tatăl în viață mama decedată 11,91% 13,51% Mama în viață tatăl decedat 26,80% 21,62% Ambii părinți decedați 17,44% 16,21% Părinți despărțiți în fapt 6,80
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minorul predelicvent, ceea ce a dus la marginalizarea și izolarea acestuia în raport cu colegii. Concluziile unor astfel de cercetări converg în a susține ideea că abandonul școlar, alături de formele grave de violență, reprezintă principalul indicator predictiv al orientării indivizilor către o carieră delincventă "oportunitatea obținerii unei educații alese reprezintă un element cheie pentru avuția umană. Absența acestei oportunități limitează șansele în viață celor care se confruntă cu acest tip de dezavantaj" (Pacione, 2009, p. 365). Vulnerabilitatea la abandon școlar poate fi identificată relativ
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
juvenile în colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități deviante (Hoffman, 2003; Zeldin, 2004). Școala poate să promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor delincvente, să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din categoriile etichetate prin sintagme de genul „eșec școlar” tind să respingă normele și valorile academice ale școlii care a produs respectiva clasificare. Această contracultură, care accentuează îndrăzneala și provocarea, este delincventogenă, deoarece justifică și încurajează unele practici de natură delincventă (Hargreaves, 1967). Atitudinea față de standardele școlare este elocventă. Între cei „slabi”, respectul față de exigențele formale scade și se adoptă practici deviante, copiatul, chiulitul, întârzierea, înșelarea profesorilor. Este reacția destul de firească a unor indivizi față de instituții care i-au devaluat. În
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
adapost, un plan organizat de acțiune, și de aceea riscă să fie exploatați/abuzați. Cu cât perioada de viață pe stradă este mai lungă, cu atât crește probabilitatea de a deveni o victimă a exploatării, sau implicare Într-o carieră delincventă. Absenteismul școlar e definit ca o problemă socială, care desemnează un tip de conduită evazionistă stabilă, permanentizată, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, Încredere În educația școlară. Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Prezentarea generală a grupurilor țintă (nevoi, cauze, teorii generale explicative, dimensiuni ale intervenției sociale) / 52 4.2. 2. Repere legislative / 56 4.2.3. Instituții specializate / 58 4.2.4. Instrumente de lucru / 62 4.3. Asistență socială în domeniul delincventei / 63 4.3.1. Asistență socială în domeniul probațiunii (lect.univ.drd. Alină Popescu, procuror Monica Palaghia) / 63 4.3.1.1.Relația dintre practică de specialitate și Modulul de Probațiune / 63 4.3.1.2.Prezentarea Serviciului de Probațiune
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
reintegrarea socială a persoanelor private de libertate / 77 4.3.2.4 Specificul practicii de specialitate în unitățile de detenție / 81 4.3.2.5. Instrumente de lucru 4.3.3 Inspectoratul Județean de Poliție instituție cu rol în combaterea delincventei (asist.univ.drd. Adrian Marius Tompea; ofițer sociolog, inspector de Poliție Anca Iftodi) / 82 4.4. Asistență socială a persoanelor vulnerabile la consumul de droguri și a celor dependente de consumul de droguri (asist.univ.drd.Alexandru Bodnariu, Expert Irina
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările și completările ulterioare Site-uri *** http: // www.anph.ro ***http://www.protectiacopilului 6.ro ***http://www.dasiasi.ro/ Lect.univ.drd Ana Maria Lăzărescu 4.3. Asistență socială în domeniul delincventei Delincventa este considerată o formă gravă a fenomenului de devianta, ea neprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, si care este săvâșită cu nevinovăție. Ca termen general, opus stării de conformitate, prin devianta se înțelege
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările și completările ulterioare Site-uri *** http: // www.anph.ro ***http://www.protectiacopilului 6.ro ***http://www.dasiasi.ro/ Lect.univ.drd Ana Maria Lăzărescu 4.3. Asistență socială în domeniul delincventei Delincventa este considerată o formă gravă a fenomenului de devianta, ea neprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, si care este săvâșită cu nevinovăție. Ca termen general, opus stării de conformitate, prin devianta se înțelege orice
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
imorale (idecent, acte care sfidează morală publică), care nu sunt întotdeauna sancționte de normativul penal) sau asocial (bolile psihice). Ceea ce se agraveză în devianta și se leagă de diverse alte fenomene este aceasta "incapacitate redusă" care sfârșește până la urmă în delincventa (delincventa este forma particulară a deviantei de cea mai mare periculozitate socială). Instituțiile cu rol în prevenirea , asistenta, consilierea și oferirea de servicii pentru persoanele care au încălcat legea, au săvârșit fapte penale sunt: * Serviciului de Probațiune * Penitenciarul * Inspectoratul Județean
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
idecent, acte care sfidează morală publică), care nu sunt întotdeauna sancționte de normativul penal) sau asocial (bolile psihice). Ceea ce se agraveză în devianta și se leagă de diverse alte fenomene este aceasta "incapacitate redusă" care sfârșește până la urmă în delincventa (delincventa este forma particulară a deviantei de cea mai mare periculozitate socială). Instituțiile cu rol în prevenirea , asistenta, consilierea și oferirea de servicii pentru persoanele care au încălcat legea, au săvârșit fapte penale sunt: * Serviciului de Probațiune * Penitenciarul * Inspectoratul Județean de
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
universitar, implicându-se în activitatea didactica, prin: oferirea de locuri de practică studenților din cadrul facultăților de profil; sprijin în realizarea cercetărilor și proiectelor necesare pentru întocmirea lucrărilor de licență și a disertațiilor; implicare în proiecte comunitare, cercetări științifice în domeniul delincventei și victimologiei. Activitatea de practică de specialitate este coordonată în cadrul Serviciului de Probațiune de către un instructor de practică desemnat, care va menține legătură cu studenții și cu îndrumătorul din partea facultății. Anual, între facultate și Serviciul de Probațiune sunt încheiate convenții
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
executarea pedepselor www.crimelibrary.com www.epi.edu www.just.ro www.penitenciaruliasi.ro Lect.univ.drd Cătălin Popescu Carmen Matei director adjunct Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași 4.3.3. Inspectoratul Județean de Poliție instituție cu rol în combaterea delincventei Principala instituție care se ocupă de asigurarea respectării ordinii și liniștii publice, de apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor este Inspectoratul de Poliție Județean Iași . Acesta este constituit și funcționează potrivit prevederilor Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și întărit un comportament adecvat. Astfel, acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții, intr-o relatie sigură cu școala și sunt implicați în activități în cadrul unor rețele sociale convenționale, prezintă o probabilitate redusă de a dezvolta comportamente delincvente. Pe de altă parte, daca legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, probabilitatea delincventei crește. Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincventa, este necesar un mediu social în
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
școala și sunt implicați în activități în cadrul unor rețele sociale convenționale, prezintă o probabilitate redusă de a dezvolta comportamente delincvente. Pe de altă parte, daca legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, probabilitatea delincventei crește. Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincventa, este necesar un mediu social în care acesta să se poată învăța și în care să fie întărit. Teoria insistă pe faptul că relația dintre aceste variable
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
probabilitate redusă de a dezvolta comportamente delincvente. Pe de altă parte, daca legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, probabilitatea delincventei crește. Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincventa, este necesar un mediu social în care acesta să se poată învăța și în care să fie întărit. Teoria insistă pe faptul că relația dintre aceste variable este dinamică, bidirecționala și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
sunt asistați Probleme speciale ale persoanelor asistate Direcții de acțiune ale instituției Cooperarea cu alte centre de acelasi profil Strategii de dezvoltare ANEXĂ 4 Instrumente de lucru utilizate în cadrul Biroului de intervenție situații de urgență: Ancheta Socială Formular pentru cazuri delincventa 3. Date despre copil Nume și prenume: Dată și locul nașterii: CNP: Statut juridic: Statut social: Domiciliul: Starea de sănătate: Date despre părinți Mama Nume și prenume: Dată și locul nașterii: CNP: Starea civilă: Studii: Ocupația: Domiciliul: Starea de sănătate
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
scoala Da Nu Da Nu 1.Dacă Da câte absențe 8. dacă Da câte zile 2. Tulburări de nutriție 9. Accidente 3. Tuberculoză 10. A devenit copil al străzii 4. Infecții cu transmitere sexuală 11. Handicap 5. Boli dermatologice 12. Delincventa 6. A primit tratament ambulatoriu 13. Altele / specificați: 13. a) 7. A necesitat spitalizare 13. b) IV. Modalități specifice de intervenție pe caz Nr. Instituția Nr. înregistrare a cazului Tipul intervenției Data începerii intervenției Dată finalizării 1. SPSPC 2. IT
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată În cadrul Penitenciarului Iași În condiții de maximă obiectivitate pe o perioadă de 8 luni - noiembrie 1999-iulie 2000. Observația participativă exercitata În această perioadă a presupus un contact direct și Îndelungat cu colectivitatea studiată
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
vedere rezultatele obținute În urma analizei inițiale a studiului putem elabora următoarele concluzii, fundamentate din punct de vedere practic : Se observă faptul că putem pune accentul pe mediul de relaționare a tânărului cu mediul familial și social, pentru a explica conduita delincventă a acestuia. Deși incidența mare a fenomenului delincvenței este foarte mare În familiile dezorganizate, nu poate fi susținută ideea conform căreia familiile dezorganizate În sine ar fi neapărat criminogene. Chiar dacă conform studiului, 55% din tinerii delincvenți provin din această categorie
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]