317 matches
-
a anumitor simptome a SM. Principala modificare histopatologică în SM este apariția demielinizării. S-au descris mai multe modele de demielinizare. Astfel avem tipul 1, caracterizat prin supraviețuirea și proliferarea oligodendrocitelor. Acest tip, 80 la rândul lui are 2 variante: demielinizarea mediată de macrofage și celule T și demielinizarea produsă de anticorpi și complement. Tipul 2 se caracterizează prin distrugere de oligodendrocite și are o variantă cu moarte apoptotică oligodendrocitică și o a doua variantă cu degenerarea oligodendrocitelor în substanța albă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în SM este apariția demielinizării. S-au descris mai multe modele de demielinizare. Astfel avem tipul 1, caracterizat prin supraviețuirea și proliferarea oligodendrocitelor. Acest tip, 80 la rândul lui are 2 variante: demielinizarea mediată de macrofage și celule T și demielinizarea produsă de anticorpi și complement. Tipul 2 se caracterizează prin distrugere de oligodendrocite și are o variantă cu moarte apoptotică oligodendrocitică și o a doua variantă cu degenerarea oligodendrocitelor în substanța albă din jurul plăcii. Plăcile de demielinizare sunt multiple (de unde
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celule T și demielinizarea produsă de anticorpi și complement. Tipul 2 se caracterizează prin distrugere de oligodendrocite și are o variantă cu moarte apoptotică oligodendrocitică și o a doua variantă cu degenerarea oligodendrocitelor în substanța albă din jurul plăcii. Plăcile de demielinizare sunt multiple (de unde și denumirea bolii de SM dată de școala anglo-saxonă de neurologie), diseminate pe suprafețe mari în jurul venulelor. Coexistă plăcile de demielinizare active (moi, edematoase, prost delimitate, de culoare trandafirie), cu plăcile vechi, aspre, tari, de culoare gri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
oligodendrocitică și o a doua variantă cu degenerarea oligodendrocitelor în substanța albă din jurul plăcii. Plăcile de demielinizare sunt multiple (de unde și denumirea bolii de SM dată de școala anglo-saxonă de neurologie), diseminate pe suprafețe mari în jurul venulelor. Coexistă plăcile de demielinizare active (moi, edematoase, prost delimitate, de culoare trandafirie), cu plăcile vechi, aspre, tari, de culoare gri. În stadiul incipient se constată predominanța macrofagelor cu conținut de mielină (celule cu corpi granuloși și grăsoși). În stadiile următoare se adaugă limfocite, perivenos
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celulelor inflamatorii, predominanța fibrelor demielinizate și glioza astrocitară. Plăcile se localizează cu predilecție în nervii optici, substanța albă periventriculară, trunchiul cerebral, cerebel, substanța albă din lobii frontali și cordoanele posterioare medulare cervicale (HUFSCHMIDT A. și LÜCKING C. N., 2002). Pe lângă demielinizare, în ultimul deceniu sunt descrise în SM și leziuni și pierderi axonale, chiar din faza de debut a bolii. Acestea sunt evidențiate histologic ca transsecțiuni axonale, corpi sferoidali axonali, reducerea diametrului axonal și degenerescența waleriană. În fazele de cronicizare ale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
neuronal, cu pierderea suportului metabolic. Deasemenea se produce un influx de calciu la locul leziunii, care degradează neurofilamentele axonului, ceea ce duce la degenerescența waleriană. Al doilea mecanism lezional este apoptoza. Aceste mecanisme au fost descrise de BUCKMASTER și colab., 1995. Demielinizarea alterează transmiterea impulsurilor nervoase de-a lungul axonilor. Demielinizării i se adaugă și inhibiția funcțiilor axonale, prin acțiunea citochinelor. Se pot produce două feluri de fenomene: încetinirea, apoi blocarea conducerii impulsurilor nervoase cu deficit neurologic și fenomene iritative cu apariția
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
influx de calciu la locul leziunii, care degradează neurofilamentele axonului, ceea ce duce la degenerescența waleriană. Al doilea mecanism lezional este apoptoza. Aceste mecanisme au fost descrise de BUCKMASTER și colab., 1995. Demielinizarea alterează transmiterea impulsurilor nervoase de-a lungul axonilor. Demielinizării i se adaugă și inhibiția funcțiilor axonale, prin acțiunea citochinelor. Se pot produce două feluri de fenomene: încetinirea, apoi blocarea conducerii impulsurilor nervoase cu deficit neurologic și fenomene iritative cu apariția simptomelor paroxistice din SM. După ROXANA SFRENȚ-CORNĂȚEANU (2004) există
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
apoi blocarea conducerii impulsurilor nervoase cu deficit neurologic și fenomene iritative cu apariția simptomelor paroxistice din SM. După ROXANA SFRENȚ-CORNĂȚEANU (2004) există 4 mecanisme dominante în geneza și în diferitele etape ale evoluției SM și acestea sunt reprezentate de inflamație, demielinizarea reversibilă, demielinizarea ireversibilă și pierderea axonală. Morfologic, s-a descoperit că există o variabilitate largă, în ceea ce privește pattern-ul modificărilor morfopatologice, observate de la pacient la pacient, ceea ce a făcut ca această abordare să fie dificilă. Dificultatea a apărut și în ceea ce privește disponibilitatea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
conducerii impulsurilor nervoase cu deficit neurologic și fenomene iritative cu apariția simptomelor paroxistice din SM. După ROXANA SFRENȚ-CORNĂȚEANU (2004) există 4 mecanisme dominante în geneza și în diferitele etape ale evoluției SM și acestea sunt reprezentate de inflamație, demielinizarea reversibilă, demielinizarea ireversibilă și pierderea axonală. Morfologic, s-a descoperit că există o variabilitate largă, în ceea ce privește pattern-ul modificărilor morfopatologice, observate de la pacient la pacient, ceea ce a făcut ca această abordare să fie dificilă. Dificultatea a apărut și în ceea ce privește disponibilitatea de leziuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a mielinei perivenular, cu o înfiltrare de celule T, macrofage, conservarea relativă a oligodendrocitelor cu remielinizare. Tipul 2, cel mai comun, este caracterizat prin depozitarea de imunoglobulină și complement, cu prezența plasmocitelor în leziune. Tipurile 3 și 4 prezintă o demielinizare care nu este centrată de venule și de înfiltrare celulară, existând o pronunțată afectare și moarte a oligodendrocitelor. Tipul 3 diferă de tipul 4, prin pierderea preferențială a glicoproteinelor, asociate mielinei, mai mare decât cea observată în tipul 4, la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
primară a oligodendrocitelor în substanța albă din jurul plăcilor de SM, înfiltrare lezională cu macrofage și celule T1 cu pierdere totală a oligodendrocitelor în leziune. Compararea caracteristicilor histomorfologice și imunopatologice cu cele observate în modelele experimentale ale bolii (EAE) și cu demielinizările virale și toxice, sugerează cu tărie că tipurile 1 și 2 rezultă dintr-un atac direct autoimun, mediate de celule T împotriva mielinei. Tipurile 3 și 4 rezultă drintr-o oligodendronopatie cu demielinizare consecutivă. Un aspect important descoperit în studiul LUCCHINETTI
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în modelele experimentale ale bolii (EAE) și cu demielinizările virale și toxice, sugerează cu tărie că tipurile 1 și 2 rezultă dintr-un atac direct autoimun, mediate de celule T împotriva mielinei. Tipurile 3 și 4 rezultă drintr-o oligodendronopatie cu demielinizare consecutivă. Un aspect important descoperit în studiul LUCCHINETTI este cel prin care se demonstrează că fiecare pacient prezintă numai un tip de leziune, deși există o mare varietate între tipul de leziune întâlnite la diferiți pacienți. Pe baza acestor tipuri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
că în SM tulburările clinice se agravează în ciuda multiplelor tratamente imuno 82 modulatoare. Pierderile axonale întâlnite în puseele acute din SM sunt destul de greu de explicat, atâta timp cât avem totuși remisiuni în evoluția SM. Afectarea conducerii nervoase axonale în zonele de demielinizare este deosebit de importantă în puseele acute din SM. Afectarea axonală devine mai severă în leziunile cronice. Pierderile axonale cronice sunt baza fiziopatologică a deficitelor neurologice permanente. Pentru ca o funcție neurologică să dispară este necesară o afectare de 85-95% din axoni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
degenerare a axonului și în urma unei tulburări electrice prelungite. Deasemenea lezarea până la dispariție a oligodendrocitelor care secretă factori trofici pentru supraviețuirea neuronilor, participă direct la degenerarea axonală secundară. Nu se șție cu precizie dacă leziunile axonale sunt primare sau secundare demielinizării și a pierderilor oligodendrogliale. Este însă sigur că aceste leziuni sunt prezente destul de timpuriu în SM. Oricum noile abordări ale tratamentului SM trebuie să țină seama că în SM există și o afectare serioasă a axonilor celulei neuronale. La examinările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
timpuriu în SM. Oricum noile abordări ale tratamentului SM trebuie să țină seama că în SM există și o afectare serioasă a axonilor celulei neuronale. La examinările histologice ale sistemului nervos al bolnavilor cu SM se observă alături de zone de demielinizare și zone de mielinizare. Pentru a încuraja apariția zonelor de remielinizare trebuie să se țină cont de tipurile de demielinizare și de mecanismele celulare de remielinizare. În remielinizare se pune în evidență dualismul acțiunii macrofagelor și citochinelor astrocitare, și acțiunea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
serioasă a axonilor celulei neuronale. La examinările histologice ale sistemului nervos al bolnavilor cu SM se observă alături de zone de demielinizare și zone de mielinizare. Pentru a încuraja apariția zonelor de remielinizare trebuie să se țină cont de tipurile de demielinizare și de mecanismele celulare de remielinizare. În remielinizare se pune în evidență dualismul acțiunii macrofagelor și citochinelor astrocitare, și acțiunea factorilor de creștere și diferențiere, în a căror sinteză axonul demielinizat este implicat. Factorii de creștere stimulează transformarea, proliferarea, maturarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
emisferelor cerebrale, apar tulburări de gândire, emotivitate și alte turburări psihice mai puțin studiate în SM. Prinderea formațiunilor extrapiramidale pot da simptome din cadrul sindroamelor extrapiramidale. Cum sistemul vegetativ este răspândit în întreg sistemul nervos central, atingerea acestuia de către procesul de demielinizare face să apară în SM tulburări sexuale, tulburări sfincteriene, hiperhidroză și alte semne vegetative, aproape la toate organele. Combinarea tuturor acestor simptome dă tablouri clinice foarte polimorfe și handicapuri foarte variate. Nici unul din aceste tablouri nu este caracteristic pentru SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
poate masca uneori deficitul de forță musculară. Reflexele cutanate abdominale sunt abolite în mod precoce la mai mult de 60% din cazuri. Există cazuri de SM unde reflexele osteotendinoase au rămas tot timpul abolite sau diminuate. Acest lucru se datorează demielinizării segmentului proximal al rădăcinilor posterioare ale măduvei sau lezării conului anterior al măduvei, odată cu leziunile piramidale. De obicei, la acești bolnavi am întâlnit și atrofii musculare, încă de la începutul bolii. 3. Manifestările senzitive se datorează unor multiple procese demielinizante, situate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unor perioade de timp de câte o săptămână, până la câteva luni, care par a avea semnificația unui puseu acut al bolii. Caracteristic pentru toate aceste manifestări paroxistice ale SM este că ele cedau la tratamentul cu carbamazepină. 8. Focarele de demielinizare pot să apară în vecinătatea nucleilor striați și a regiunii subtalamice. Astfel se explică apariția unor mișcări involuntare la debutul SM sau în evoluția ei. Acestea pot fi: fasciculații, miochimii, mișcări coreice, coreeo atetozică, mioclonii velopalatine și chiar hemibalism și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
centrală „de tip periferic“, când leziunea este în zona de intrare a rădăcinii în măduvă sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG A. (1994) a raportat un procent de 22% incidență
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în sumația temporală cu pierderea progresivă, găsită la pacienții cu SM, probabil favorizată de blocajul conducerii de-a lungul plăcilor demielinizate. Cu timpul, durerea centrală este singurul simptom prezent al bolii și rezultatele examinării neurologice sunt normale, cu excepția disfuncției senzoriale. Demielinizarea rădăcinilor de intrare în măduvă sau trunchi (zona de intrare a rădăcinii) cauzează durere cu caracter similar cu aceea cauzată de nevralgia de origine periferică. Durerea periferică cea mai comună central generată este nevralgia trigeminală simptomatică și care, dacă este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de origine periferică. Durerea periferică cea mai comună central generată este nevralgia trigeminală simptomatică și care, dacă este bilaterală este aproape patognomonică SM. Alte dureri cu caracter de șoc electric și distribuție segmentară, de obicei localizată în membre sunt consecutive demielinizării rădăcinilor aferente spinale. În trecut, durerile similare radiculalgiilor au fost o cauză comună în tabesul dorsal. În prezent ele sunt un semn de mielită H.I.V. sau SM. Acestă durere mimează durerea neuropatică periferică. Această durere neurologică este spontană, cu apariție
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
paroxistice care produc senzație de usturime pot sau nu survine, fluctuând în severitate. Frecvent durerea poate 97 fi evocată de stimuli mecanici de intensitate redusă, dând senzație de periaj sau lovire. Când zona de intrare a rădăcinii este păstrată și demielinizarea măduvei posterioare rămâne doar la nivelul coloanelor dorsale, pacienții acuză simptome deranjante, neplăcute dar nedureroase (parestezii, disestezii). Paresteziile spontane și disesteziile sunt de obicei paroxismale, mai rar sunt continue. În cazurile ușoare sunt percepute ca hipoestezie, care în realitate e
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
electric, începând de la gât și radiind la membrele superioare, urmând mișcările gâtului. Simptomele senzoriale de acest fel sunt destul de frecvente, chiar dacă exclusive pentru SM. Se datorează descărcărilor ectopice în căile mecanosenzoriale demielinizate și este echivalentul central al paresteziilor generate de demielinizările periferice ale polineuropatiilor. Paresteziile și disesteziile sunt simptome deranjante, în special când sunt amplificate de atingere sau lovire, sau provocate de mișcare. Nu ar trebui să fie definite ca fiind dureroase din considerente de acuratețe fiziopatologică. Pruritul este alt simptom
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o scărpinare continuă, puternică cu excoriații tegumentare multiple. Pruritul neurologic nu este nici el patognomonic SM, atâta vreme cât a fost raportat în polineuropatii periferice, nevralgie herpetică, mielita HIV. În SM este probabil cu origine în disfuncția tactilă spinotalamică. Fenomenele paroxismal-pozitive datorate demielinizării în căile motorii centrale cauzează convulsii (crize) tonice sau spasme musculare care, depinzând de durată și intensitate pot deveni extrem de dureroase. În acest caz durerea este probabil o combinație de durere musculară neuropată și nociceptivă. Crampele tonice paroxismale sau distonia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]